10,539 matches
-
află în mijlocul acestei universale cetăți și se prăbușește împreună cu gigantica ei structură. Dar, ce fel de cădere este aceasta? Poate că o exclamație din Isaia dă seama de felul căderii babilonice: "Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai în inima ta: "Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi ședea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miază-noaptei
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
redefinindu-mă drept unul dintre cei doi poli de tensiune erotică. Acest culoar interpersonal asociază grosierul solului meu de așteptări înfrânte și deziluzii cu firmamentul unei noi speranțe, unei promisiuni ce plutește din înalt precum semnele începutului de ev nou, precum zorii zilelor ce vor alunga tristețile răsărite otrăvitor pe câmpiile trecutului. Privind spre chipul de care m-am îndrăgostit, deși acesta se așează în față mea, ochiul efervescenței mele afective îl abordează ca un reper situat la altitudine, se raportează la
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
întru celelalte lumini ale ceriului; aleasă este și frumoasă ca luna, pentru că cu lumina sfințeniei stinge celelalte stele; și pentru marea și minunata strălucire, de toate șireagurile stelelor celor de taină se cinstește ca o împărăteasă; aleasă este ca răvărsatul zorilor, pentru că ea a gonit noaptea și toată întunerecimea păcatului și au adus în lume ziua cea purtătoare de vieață; aleasă este că este izvor, care cu curgerile cereștilor bunătăți adapă sfânta biserică și tot sufletul creștinesc; aleasă este, că este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
turbiloane Veneau din iad râzând Pe Mihnea să defaime, Căci astfel baba are Mijloc de răzbunare Pe mort nesupărând. Acum începe cavalcada. Mihnea se suie pe cal și aleargă urmărit de babă și de legiunea ei de duhuri până ce ivirea zorilor îl scapă de ele. Este aici, firește, o analiză a groazei nocturne și un umor grotesc de categoria călăririi din Lenore, a alergării din Der wilde Jäger, a cavalcadei lui Faust și Mefistofeles din celebra litografie a lui Delacroix. Afară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi tremură, dinții se cleatină, Muge ca taur. Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur. O, ce de hohote! râseră demonii, Iadul tot rîse! Însă pe creștetul munților zorile Zilei venise. Popularitatea lui Bolintineanu au făcut-o Bătăliile românilor, compuneri în genere mecanice, părând adesea niște parodii, oratorice, sentențioase, alcătuite toate după același program simplist: o expoziție a situației, o cuvântare, de obicei la un "benchet", și o încheiere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
soarelui, viziune hugoliană tratată în colori de carte bisericească: Pământul e vânăt,- și-adînc împietrită Puterea rodirii în brazda lihnită; Un râu de cenușă e holda de grâu În care an-vară intrai pîn' la brâu; Cuptor e pământul - văzduhul dogoare, Și zorii n-au rouă, și-n murg nu-i răcoare. Reprezentativă este și tălmăcirea în versuri a Cântării Cântărilor, în lexic timid dar cu fraze alunecând grele, uleioase: Neagră sunt, dar în Ierusalim Nu-i alta mai frumoasă decât mine, Dulce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt notabile, ca în Simbolism de toamnă, mică simfonie a frunzelor, sau în Spleen, baudelairiană de provincie: De neurastenie fugărit, M-am dus să caut liniște la țară; Dar monotona pace seculară Cântată de poeți, - m-a plictisit. Lumine-n zori și umbre-n asfințit... Și toamnă, iarnă, primăvară, vară... Și-n casă gol... și-același gol afară, Și totul repetat necontenit. Oraș ori sat, - netrebnice fermente, Aceleași în palate turbulente Și-n pașnicul colibelor azil. Oriunde truda fără de repaos... Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fără scop polemic. Aceste improvizații nu mai distrează astăzi, afară de puținele cu nucleul liric, ca Diligența, poem simbolist al vehiculului și al perimării, sau cântecul afișului, simbol al efemerității: Afișe-albastre, galbene, verzi, roșii, Voi cari pe ziduri vă iviți cu zorii Otravă dulce-a muștelor stupide, Spre a opri în cale pe drumeți Ferești pe care neantul le deschide Și a peri pe urmă în tenebre, Spre a privi prin ele curioșii; Puteți să-mi spuneți unde dispăreți? Voi, zdrențe de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tradițiile pot fi cunoscute și cultivate în tot ce au ele mai frumos. CERAMICA DE BRĂDEȘTI Ceramica poate fi considerată, fără exagerare, drept unul dintre factorii determinanți ai civilizației umane, iar meșteșugul său și tehnicile aferente își au începuturile în zorii preistoriei. Plămădirea lutului și alcătuirea unor noi realități după trecerea sa prin botezul focului, după ce a trecut prin cel al apei, s-au transpus într-o imagine plenară a creativității, sugerând paralelisme cu actele Divinității. La fel, Dumnezeu l-a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
tinerele din sat. Am aflat că era un grup de călugărițe fugite de prigoana din URSS, care rătăceau prin diferite localități din Bulgaria. Nu vorbeau decât între ele și cu Neculai Bulgarul. îmbrobodite și cu haine lungi negre, lucrau din zori și până-n noapte. în nopțile cu lună lucrau și cântau. Atitudinea lor față de muncă, disciplina lor, dar mai ales rugăciunile pe care le cântau în zorii dimineții, seara după asfințitul soarelui și în nopțile cu lună plină, au făcut ca să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
între ele și cu Neculai Bulgarul. îmbrobodite și cu haine lungi negre, lucrau din zori și până-n noapte. în nopțile cu lună lucrau și cântau. Atitudinea lor față de muncă, disciplina lor, dar mai ales rugăciunile pe care le cântau în zorii dimineții, seara după asfințitul soarelui și în nopțile cu lună plină, au făcut ca să le ț inem minte și ca să le admirăm și acum, după cel puțin 70 de ani. Cântau pe mai multe voci. Aveau voci cultivate. Știau muzică
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
încep încă de acum chinurile iadului. Da, focul din credința creștinilor este o realitate. Mă pot mândri, cel puțin, că am această experiență. Iată un rod straniu pe care nu-l doresc nimănui. Vor mai cânta vreodată păsărele nevinovate, în zori de zi, în fereastra inimii mele pustiite ? Am constatat că părintele protopop Breabăn Ion susține cu toate puterile interesele partidului în Biserică, și nu interesele Bisericii în partid, așa cum mi se pare că ar trebui să facă, pentru că-i protpop
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tare, puternică. Sâmbătă spre duminică, la mănăstire, am oficiat un acatist la miezul nopții. Am vărsat lacrimi când fecioarele Maicii Domnului au cânta în curtea mănăstirii: Iată Mirele vine și fericită este sluga pe care o va afla priveghind. în zorii zilei de 6 august am predicat în curtea mănăstirii în fața icoanei cu scara pe care se poate urca la rai. Era în suflatul meu o pace, o lumină, o putere neobișnuite pe care nu le pot descrie, dar le pot
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și nici de unde a avut atâta forță, pentru ca să iasă la suprafață. Când a ajuns la aerul proaspăt și l-a tras cu nesaț în piept, a leșinat, a adormit, dar nu l-a văzut nimeni căci era noapte, întuneric. în zori, soția care-l îngropase de viu a venit la mormântse temea de ceva-, l-a găsit în nesimțire deasupra mormântului, l-a lovit în cap cu un pietroi și l-a mai îngropat odată. Acum era mort de-a binelea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a spus că trebuie să ridicăm țigla din vagon a doua zi până la ora 12, pentru ca să nu plătim locație. Cunoscând marea lipsă de bani, anunțul ne-a îngrijorat. N-am putut discuta cu epitropii și cu Consiliul Parohial decât în zorii Zielei Invierii. Credincioșii au decis ca oricât ar fi de mare locația pentru întârziere, să serbăm în pace Ziua învierii, iar a doua zi de Paști să meargă treizeci de căruțe cu cai pe care să se aducă țigla. A
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și că „Mahomed este trimisul lui Dumnezeu”. Aceste cuvinte sunt alfa și omega în viața fiecărui credincios musulman. b) Rugăciunea (Salat) presupune glorificarea lui allah, faptul de a binecuvânta. Există cinci momente zilnice ale rugăciunii, fixate în funcție de poziția soarelui: în zori, în miezul zilei, în intervalul dintre prânz și apusul soarelui, în timpul crepusculului, la apusul soarelui. „Orele variază așadar în funcție de anotimp și de locul geografic unde se află credinciosul.” Se caută îndeplinirea rugăciunilor la timp pentru ca moartea - care poate veni oricând
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
parte esențială a ritualului. aici laudă Numele într-o mare adunare religioasă. Prin cântări și muzici, credinciosul își purifică sufletul și accede la „Sunetul fundamental”. Rugăciunea are loc individual sau în grupul familial de trei ori pe zi: dimineața (în zori), seara (la apusul soarelui) și noaptea (înainte de culcare). XII.6. Sărbătorile sikh Toate sărbătorile au loc în lăcașurile Gurdwara. Se desfășoară cu ocazia unor aniversări importante, cum ar fi nașterea lui Gurū Nănak (jumătatea lui noiembrie) sau nașterea lui Gurū
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
proletcultism, de direcțiile și canalele iminentei reviste „Flacăra” (seria 1948 1951), de ghețarii estului victorios. Când spune că în privința lui Eminescu lucrurile sunt discutabile (subliniat în text), blândul Perpessicius își face iluzii că asemenea lucruri mai pot fi discutate în zorii comunismului. De fapt, acum se întemeiază tradiția nouă ( subliniem, pentru că este o contradicție în termeni, despre tradiție se vorbește la timpul trecut, nu la viitor...) care ne domină și astăzi. Va urma centenarul din 1950 al nașterii lui Eminescu unde
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de finalul poemului lui John Clare, The dream / Visul: "Din nou sforțatu-m-am, și vraja s-a fost rupt, / Și-n hohotele spiritelor batjocoritoare eu m-am fost deșteptat; / Și ochii mi-am deschis la o priveliște cu totul nesperată - / Erau zorii de ziuă cu-a lor lumină fericită, / Și, cum stam eu gîndindu-mă la adîncul trecut, / Auzit-am cocoșul cîntînd, și cîntecul l-am binecuvîntat". (cf. Clare 2007: 298-299) Ceea ce frapează aici în poemul lui Clare este și legătura cu misiunea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
la Hristos și vom birui. Azi suntem amenințați mai mult ca oricând. Trăim zile amare! Să nu ne lăsăm copleșiți. Cu tunete de foc și dangăt de clopot, chemare divină, să înfruntăm dușmanii, otravă murdară, și să privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ani mulți ca să mărturisesc. Să mărturisesc martiriul camarazilor mei. Hazardul e mare, puterile mici, eu nevrednic și rănile adânci. Mă închin cu pietate la icoanele camarazilor mei plecați demult la cer, camarazi cu care am pătimit „veacuri de nopți” fără de zori, în cavouri umede, cu bolți înghețate. Să ne întoarcem la matca străbună, la firescul uman. Noua democrație a devastat ultimele „rezerve” spirituale, morale și materiale ale neamului. Așa zisa „privatizare” înseamnă jefuirea avutului național și trecerea bogățiilor statului în mâinile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
face în satul natal, apoi învață la Cernăuți (1961-1964). Devine student la Facultatea de Filologie a Universității cernăuțene, dar, obligat să efectueze stagiul militar, va întrerupe cursurile și va absolvi în 1972. Lucrează ca reporter și corespondent special al cotidianului „Zorile Bucovinei” (1969-1981), ulterior trece la Redacția emisiunilor în limba română de la postul de radio Kiev (1981-1991). Fondator și director al gazetei „Plai românesc” (1990-1994), editată de Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți, al cărei secretar era, se vede
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
Țara de Sus, pref. Gheorghe Tomozei, Timișoara, 1995; Litanii, Iași, 1996; Pământ în retragere, Timișoara, 1999; Și ne izbăvește pre noi, Timișoara, 1999; Iluzii și lanțuri, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2001; Dinafară, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Mihăileanu, „Linia vieții”, „Zorile Bucovinei”, 1989, 15 iulie; George Muntean, „Teama de înstrăinare”, ALA, 1991, 78; Teodor Tanco, Basarabia, numele tău e Maria, Cluj-Napoca, 1992, 44-46; Mihai Cimpoi, Vasile Tărâțeanu, bucovineanul rătăcitor, „Flux”, 1995, 20; Ion Cozmei, „Starea mea de spirit este durerea” (interviu
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
principalul cadru în care își va manifesta vocația militantă va fi întotdeauna cel cultural. În 1919 este ales vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români. Editează pentru scurt timp, la București, „Luceafărul” (1919-1920), colaborează intermitent la „Țara noastră”, „Dimineața”, „Universul”, „A.B.C.”, „Zorile”, „România literară”, „Gazeta Ciucului” ș.a. Înființează Institutul de Arte Grafice „Luceafărul” la București și Institutul de Arte Grafice „Ardealul” la Cluj. În 1941, împreună cu Emil Giurgiuca și Dan Botta, redactează revista „Dacia”. De-a lungul vremii a mai semnat T.
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
de Ioan Fruma. Sunt prezenți cu versuri Horia Petra-Petrescu (Durerea - parafrază baudelairiană, Bătrânii) și George Fonea (Scrisoare din Basarabia), George Vaida (Sonet, Sus, Sonet pentru munți, Pe țărm, Lacrimile noastre, Drum) și Ion Th. Ilea ( Peste îngrădire, Isvod pentru inimă, Zori, Popas la răscruce de veac), în timp ce Mircea Alexiu, Ionel Neamtzu și I. Săndulescu colaborează cu proză. Giuseppe Cifarelli publică aici câteva traduceri: Gabriele D’Annunzio, Unda și Canto nuovo (fragment), Giovanni Pascoli, Trăsnetul, Tunetul, Nădejdi și amintiri și Cucuveaua, Lionello
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]