95,269 matches
-
opoziție față de noua guvernare tătăresciană și de colaborare într-un cartel electoral controversat, alături de național-țărăniști și legionari. Și totuși, în mod paradoxal, după alegerile din decembrie 1938, georgiștii ar fi trebuit să trimită în Parlament cel mai mare număr de deputați din istoria partidului. Explicația o formulează Constantin Argetoianu, arătând că, atunci când s-a pus problema repartiției mandatelor, s-au luat în calcul două posibilități: "dacă ele trebuie [să fie] proporțional împărțite între partide, pe țară sau pe județe"643. Constantin
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
doua, numărul mandatelor pentru fiecare variază între 5 și 16". În urma memoriilor depuse de toți șefii de partide, s-a ajuns la concluzia că repartiția mandatelor trebuia să fie făcută pe țară644. Ca urmare, georgiștii au obținut 16 mandate de deputați pentru județele: Durostor (C. Hentzescu), Dolj (G. M. Cantacuzino), Putna (C.C. Giurescu), Prahova (N. Constantinescu Bordeni), București (Gh. Brătianu), Brașov (A. Neguș), Vlașca (R. Mangiurea), Ilfov (Gh. Brătianu), Neamț (D. M. Sturdza), Mehedinți (M. Nicoară), Brăila (Radu Lascu), Iași (Gh.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
minoritar sau avea cetățenie străină, Gheorghe Brătianu afirma că Uzinele Reșița erau nevoite să accepte schimbările prevăzute în proiectul de lege, pentru a asigura preponderența numerică a angajaților de origine română 694. Preocupat de soarta românilor aflați în afara granițelor țării, deputatul georgist Radu Lascu, adresa o nouă interpelare, ministrului de Externe, Nicolae Titulescu, în martie 1935, apreciind că românii din Albania, Serbia, Ungaria, Banatul sârbesc și U.R.S.S. erau supuși unei politici de deznaționalizare 695. PNL-Gheorghe Brătianu aducea, din nou, în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și în interpelarea adresată de C.C. Giurescu, în noiembrie 1936, miniștrilor Afacerilor Străine și Agriculturii. El cerea, în plus, lămuriri despre motivele în baza cărora Oficiul Colonizărilor a preferat să colonizeze, în Cadrilater, români din Cehoslovacia și din Bucovina. Potrivit deputatului georgist, măsura nu era corectă, deoarece românii din Bulgaria și Ungaria care solicitau repatrierea erau mai rău tratați în țările din care proveneau 697. În martie 1937, același deputat georgist a adresat miniștrilor de Interne și de Externe o nouă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să colonizeze, în Cadrilater, români din Cehoslovacia și din Bucovina. Potrivit deputatului georgist, măsura nu era corectă, deoarece românii din Bulgaria și Ungaria care solicitau repatrierea erau mai rău tratați în țările din care proveneau 697. În martie 1937, același deputat georgist a adresat miniștrilor de Interne și de Externe o nouă interpelare, referitoare la politica de colonizare. După ce a reamintit situațiile în care diferite guverne române i-au nedreptățit pe românii macedoneeni, refuzându-le colonizarea, C.C. Giurescu a trecut în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale statului [...] de sentimentele și aspirațiile majorității"714. 6.3. Relațiile georgiștilor cu grupările politice extremiste Vara anului 1931 și începutul anului 1932 aduseseră primele succese electorale pentru "Garda de Fier". După ce, în aprilie 1932, Ion Zelea-Codreanu, a fost ales deputat al județului Tutova, în vederea alegerilor generale din iulie 1932, "Garda de Fier" a început o luptă electorală îndârjită, pe care o conducea "ca pe o campanie de război". Apelurile legionarilor cereau răzbunarea împotriva celor răspunzători pentru situația economică, moratoriu sau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
absolvire, de șomajul intelectual 725. Luând cuvântul în Parlament, cu ocazia comemorării lui I.G. Duca, în februarie 1934, Gheorghe Brătianu respingea violența, condamnând folosirea ei împotriva fostului președinte al Consiliului de Miniștri. Atta Constantinescu protesta împotriva învinuirilor aduse georgiștilor de deputații majoritari 726, cerând stabilirea răspunderilor în procesul care se desfășura în fața instanțelor militare. La rândul său, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni depunea pe biroul Camerei o cerere de anchetă parlamentară, semnată de 20 deputați, vizând atentatul de la Sinaia, urmările acestuia asupra
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1934, Gheorghe Brătianu respingea violența, condamnând folosirea ei împotriva fostului președinte al Consiliului de Miniștri. Atta Constantinescu protesta împotriva învinuirilor aduse georgiștilor de deputații majoritari 726, cerând stabilirea răspunderilor în procesul care se desfășura în fața instanțelor militare. La rândul său, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni depunea pe biroul Camerei o cerere de anchetă parlamentară, semnată de 20 deputați, vizând atentatul de la Sinaia, urmările acestuia asupra regimului politic din România și, concomitent, analiza legitimității măsurilor luate de guvern în această problemă 727. Aceste
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Constantinescu protesta împotriva învinuirilor aduse georgiștilor de deputații majoritari 726, cerând stabilirea răspunderilor în procesul care se desfășura în fața instanțelor militare. La rândul său, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni depunea pe biroul Camerei o cerere de anchetă parlamentară, semnată de 20 deputați, vizând atentatul de la Sinaia, urmările acestuia asupra regimului politic din România și, concomitent, analiza legitimității măsurilor luate de guvern în această problemă 727. Aceste acțiuni ale deputaților georgiști surveneau în condițiile în care, în primele luni ale anului 1934, au
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Constantinescu-Bordeni depunea pe biroul Camerei o cerere de anchetă parlamentară, semnată de 20 deputați, vizând atentatul de la Sinaia, urmările acestuia asupra regimului politic din România și, concomitent, analiza legitimității măsurilor luate de guvern în această problemă 727. Aceste acțiuni ale deputaților georgiști surveneau în condițiile în care, în primele luni ale anului 1934, au circulat în presă informații vizând implicarea partidului condus de Gheorghe Brătianu în atentatul de la Sinaia și în apărarea asasinilor fostului prim ministru. Potrivit acestor informații, după asasinat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în România la începutul deceniului al IV-lea, mișcarea de extremă stângă a înregistrat un progres cu ocazia alegerilor generale din iunie 1931. Blocul Muncitoresc Țărănesc a depus liste electorale în 31 de județe și a obținut 5 locuri de deputați pentru județele Cernăuți, Timiș-Torontal, Satu-Mare și Mureș. Alături de reprezentanți ai altor partide, N. Constantinescu-Bordeni a contestat alegerile din județul Satu-Mare, protestând împotriva propagandei "deșănțate", desfășurate de comuniști la granița de vest a țării, în apropierea Ungariei. Deputatul georgist afirma că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
5 locuri de deputați pentru județele Cernăuți, Timiș-Torontal, Satu-Mare și Mureș. Alături de reprezentanți ai altor partide, N. Constantinescu-Bordeni a contestat alegerile din județul Satu-Mare, protestând împotriva propagandei "deșănțate", desfășurate de comuniști la granița de vest a țării, în apropierea Ungariei. Deputatul georgist afirma că manifestele electorale ale comuniștilor fuseseră tipărite, dincolo de graniță, în Ungaria, iar discursurile lor electorale încălcaseră Constituția, cerând îndepărtarea monarhiei. În consecință, el cerea invalidarea alegerilor din Satu-Mare744. În urma dezbaterilor, cele cinci mandate ale deputaților comuniști au fost
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în apropierea Ungariei. Deputatul georgist afirma că manifestele electorale ale comuniștilor fuseseră tipărite, dincolo de graniță, în Ungaria, iar discursurile lor electorale încălcaseră Constituția, cerând îndepărtarea monarhiei. În consecință, el cerea invalidarea alegerilor din Satu-Mare744. În urma dezbaterilor, cele cinci mandate ale deputaților comuniști au fost invalidate, iar unul dintre comuniștii vizați, Imre Aladar, a fost expulzat din România 745. În toamna anului 1931, C. Ionescu-Olt a formulat aprecieri noi față de mișcarea de extremă stângă. El a realizat o comparație cu accente critice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sistemului de relații internaționale bazat pe ideea securității colective, pe parcursul anilor 1934-1937, Gheorghe Brătianu își va modifica treptat poziția față de unele angajamente internaționale ale autorităților române. Primele semnale privind această schimbare apar la începutul anului 1934. Luând cuvântul în Camera Deputaților, cu ocazia discuțiilor la Mesajul tronului, șeful georgiștilor revenea asupra avantajelor economice care ar fi trebuit să rezulte pentru România din semnarea pactului asupra Micii Înțelegeri. Astfel, el constata că Cehoslovacia nu-și respectase angajamentele privind scăderea tarifelor protecționiste, ci
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sale o orientare nouă, chiar în momentul în care la Paris, se crea un guvern mai sensibil la influențele partidelor de stânga și de extremă stângă 805. La 15 iunie 1936, președintele liberalilor georgiști depunea o interpelare pe biroul Camerei Deputaților, cerând lămuriri în legătură cu o afirmație insuficient clarificată a președintelui Cehoslovaciei, Eduard Beneș. Vorbind despre hotărârea celor trei state membre ale Micii Înțelegeri de a se apăra după un plan comun, în condițiile în care Anglia și Franța nu și-ar
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de la Montreux, U.R.S.S. ar fi devenit "puterea maritimă dominantă în Marea Neagră"820. Considerând că opinia publică și cercurile autorizate să conducă politica externă a României erau "dezorientate", Gheorghe Brătianu a adresat la începutul lunii noiembrie, o scrisoare președintelui Adunării Deputaților, cerând ca factorii responsabili să-și precizeze punctele de vedere, fie în ședință publică, fie într-o ședință a Comisiei pentru Afaceri Străine a Camerei. El propunea, de asemenea, ca la această ședință să fie invitați șefii tuturor partidelor politice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fi asigurat accesul rapid al armatei sovietice spre teritoriul cehoslovac. Se suspiciona că guvernul român intenționa să semneze o convenție militară româno-sovietică, în legătură cu cea existentă între Cehoslovacia și U.R.S.S824. În timpul discuțiilor purtate în Parlament pe marginea cazului Șeba, deputaților li s-a distribuit broșura intitulată Regat Independent Român sau protectorat Cehoslovac, despre care s-a afirmat că ar fi fost scoasă la tipografia oficiosului georgist, "Mișcarea". La cererea primului ministru s-a desfășurat o anchetă, pe baza căreia s-
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sau protectorat Cehoslovac, despre care s-a afirmat că ar fi fost scoasă la tipografia oficiosului georgist, "Mișcarea". La cererea primului ministru s-a desfășurat o anchetă, pe baza căreia s-a stabilit că broșura ar fi fost distribuită între deputați de corespondentul de presă polonez, Miczislawsky 825. Îngrijorarea manifestată de unii dintre politicienii români în legătură cu această problemă s-a dovedit a fi justificată, în aprilie 1937, când, cu ocazia întâlnirii Consiliului permanent al Micii Înțelegeri s-a abordat problema încheierii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în care statul vecin și-a formulat poziția ar putea să fie dăunător, deoarece implica o revizuire a tratatelor de pace, care ar atrage după sine "nesiguranța generală, războiul și revoluția"828. Problema revizionismului era adusă și în dezbaterea Camerei Deputaților, în decembrie 1934, cu ocazia discuțiilor la Mesajul tronului. Cu acel prilej, ministrul liberal, Victor Iamandi, semnalase intensificarea manifestărilor extremist naționaliste, afirmând, în mod paradoxal, că maghiarii reprezentau "o continuitate istorică în unele părți ale țării", iar "orașele din Ardeal
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
manifestărilor extremist naționaliste, afirmând, în mod paradoxal, că maghiarii reprezentau "o continuitate istorică în unele părți ale țării", iar "orașele din Ardeal [...] nu ne-au aparținut niciodată"829. Apreciind că prin afirmațiile sale, ministrul liberal săvârșise o gafă de proporții, deputatul georgist C.C. Giurescu analiza procesul care făcuse ca, după 1918, în unele orașe românești să predomine populația minoritară. Considerând că această situație periclita interesele populației majoritare, favorizând pretențiile revizioniste maghiare, deputatul georgist, propunea ca problema să fie rezolvată printr-o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
afirmațiile sale, ministrul liberal săvârșise o gafă de proporții, deputatul georgist C.C. Giurescu analiza procesul care făcuse ca, după 1918, în unele orașe românești să predomine populația minoritară. Considerând că această situație periclita interesele populației majoritare, favorizând pretențiile revizioniste maghiare, deputatul georgist, propunea ca problema să fie rezolvată printr-o politică de protejare a elementului românesc, în orașe și în zonele de graniță. Problema a fost abordată, din nou, în ianuarie 1935, cu ocazia unei întruniri a Ligii Antirevizioniste, la care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sinceritate și loialitate, în același timp românească, o politică a realităților și a aspirațiilor naționale"846. Pe parcursul anului 1937, Gheorghe Brătianu a abordat de mai multe ori și problema politicii de înarmare a țării. În ianuarie, luând cuvântul în Camera Deputaților, cerea miniștrilor Apărării Naționale, Armamentului, Aviației și Marinei să informeze comisiile de specialitate ale Parlamentului asupra situației dotării cu armament a armatei române. A repetat această cerere în martie, insistând asupra posibilelor consecințe negative ale comenzilor de armament făcute de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mulți se pot strecura spre onoruri și demnități trecătoare, pe drumul greu, dar drept, pe care mergem, ne stau însă călăuză și țintă onoarea și demnitatea înaintașilor noștri. Organizarea generală a partidului Raportul d-lui Dimitrie Cioc fost prefect și deputat ( județul Teleorman) Comisiunea pentru organizarea generală a partidului întrunindu-se în casele d-lui Sturza, sub președenția d-lui C. IonescuOlt și avându-mă pe mine raportor a luat în dezbateri în ședința din 7 noiembrie 1931 anteproiectul privitor la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că o gazetă centrală este strict necesară partidului. S-au prevăzut mijloace pentru regulata ei apariție. Comisiunea își exprimă dezideratul ca fiecare organizație județeană să-și aibă o foaie locală. Politica generală Rapoartele comisiunilor pentru elaborarea programului. Raportor Atta Constantinescu, deputat de Bacău PNL a trecut în anii din urmă printr-o îndoită criză: una înăuntrul său și alta în raporturile sale cu realitatea exterioră. După moartea lui Ion I. C. Brătianu i-a mai rămas ordinea și disciplina, nu însă și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
gravă creată elementului românesc în afară de graniță, fie din cauza împrejurărilor politice, fie a celor economice din țara lor de origină socoate că statul are datoria de a ușura atât imigrarea cât și colonizarea lor în țară. Politica administrativă. Raportor Constantin Toma, deputat de Iași Legea pentru administrarea administrației locale, departe de a da roadele așteptate a contribuit dimpotrivă la dezorganizarea generală a țării. Această lege nesocotește Constituția țării și disprețuiește tradițiile create și acceptate în decursul timpului de poporul român. Pe lângă aceasta
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]