95,269 matches
-
și strigă. În anul 2000, legionarii au întocmit un dosar de 412 file, numit Dosarul Mișcarii Legionare și l au trimis cu data de 4 octombrie anul 2000 următoarelor instituții ale statului: 1. Parlamentul României Senat 2. Parlamentul României Camera Deputaților 3. Președintele României 4. Curtea Constituțională 5. Guvernul României 6. Academia Română Dăm mai jos rândurile care au însoțit dosarul: Domnule Președinte al României, Domnilor Senatori și Deputați, Domnilor Miniștri, De peste cincizeci de ani, o categorie de români este atacată și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
2000 următoarelor instituții ale statului: 1. Parlamentul României Senat 2. Parlamentul României Camera Deputaților 3. Președintele României 4. Curtea Constituțională 5. Guvernul României 6. Academia Română Dăm mai jos rândurile care au însoțit dosarul: Domnule Președinte al României, Domnilor Senatori și Deputați, Domnilor Miniștri, De peste cincizeci de ani, o categorie de români este atacată și calomniată continuu, fără a avea posibilitatea să se apere. Membrii acestei comunități, deși permanent au dorit să slujească interesul național și să lupte pentru Dreptate, Bine și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu aceste documente prin țări străine, la tribunale internaționale. Prin prezenta, cerem revizuirea Legii Siguranței Naționale (Nr. 51/1991) în sensul scoaterii de pe lista categoriilor politice incriminate a legionarilor (art. 3, lit. h). Domnule Președinte al României, Domnilor Senatori și Deputați, Domnilor Miniștri, Fără ostentație și cu tot respectul, supunem atenției și în mod deosebit conștiinței dumneavoastră de români, probele și mărturiile din acest dosar, cerând să faceți dreptate legionarilor și morților acestora. În numele celor care-și cer dreptate, Partidul „Pentru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Facultatea de Chimie a Universității de Stat „V. I. Lenin” din Chișinău, absolvită în 1960. Doctor în chimie, a fost cercetător, șef de laborator la Institutul de Chimie al Academiei de Științe din Republica Moldova din 1973 până la sfârșitul vieții. Ales deputat în 1990, e desemnat și președinte al Comisiei pentru cultură și culte în Parlamentul Republicii Moldova. În 1989 s-a numărat, alături de Leonida Lari, printre fondatorii revistei „Glasul” („Glasul națiunii”), primul periodic tipărit cu alfabet latin la Chișinău după o întrerupere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
în același an, putem spune că acesta avea informațiile la zi. Criticul realizează o analiză a receptării diferențiate a artei de către un public vienez informat cultural, spre deosebire de cel românesc, și consideră scandalul produs de opera de artă și intervenția unui deputat în Parlament acuzând imoralitatea tabloului, drept expresie a unei civilizații pentru care arta constituie o dimensiune fundamentală, și nu în cele din urmă, politică. "La Viena, marele pictor Gustav Klimt a expus de curând faimosul său tablou Medicina. Klimt este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tradiției bizatine în spiritul modernității îl oferă sculptura paciuriană Madona Stolojan (bronz, 1912), sculptură funerară cu tema Adormirii Maicii Domnului, aflată în cimitirul Bellu (figura 55), executată pentru cavoul familiei Stolojan. Atanase Stolojan îndeplinise numeroase funcții administrative, primar al Craiovei, Deputat, Ministru de Justiție în 1879, Ministru al Domeniilor Publice în 1885, al Internelor în 1896 etc. Ca un apel la memoria culturală, fotograful Paul Filip a realizat un important album, Bellu Panteon Național 201 cu principalele monumente funerare care se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
românească și atacul lui Împotriva moralei proprietății se Înscrie În principiul dreptului roman, pe temelia dacică. Aici populația păstrează obiceiurile pământului, ea a Învins secole de oprimare și a păstrat conștiința națională. Chiar și atunci când se pune problema alegerii unui deputat În dieta de la Budapesta, acest principiu este respectat. Aceasta este morala proprietății păstrată În familie. Îon nu păstrează din această morală decât dragostea de muncă, hărnicia; dragostea pentru pământ este supremă. Pământul este obiect al muncii , dar și obiect de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de grație”, 1883 (timpul), precizat de către un personaj În actul al III-lea, Nae Cațavencu: „dacă nu mă-nșel, Îmi pare că suntem În anul de grație, 1883...”. Motivul fundamental al acțiunii Îl reprezintă o camapanie electorală pentru alegerea unui deputat În parlametul vremii. În actul Întâi, scena Întâi, o discuție dintre Tipătescu și Pristanda, dezvăluie intriga. Discuția dintre cei doi pune În lumină și viața morală a lumii prezente În comedie. Din prima scenă, aflăm că există o luptă politică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar umflați-l!” Trimis la „hârdăul lui Petrache”, Cațavencu capătă un ascendent moral asupra lui Tipătescu. Eliberat de Zoe, Cațavencu obține În final, de la Tipătescu și Zoe, sprijinul de care are nevoie, pentru a fi desemnat candidat și apoi ales deputat și este Încredințat că nimic nu-i mai poate sta În cale. În aceste scene este implicat și Cetățeanul turmentat cu replicele lui memorabile. Înșelat de Cațavencu, bruscat și repezit de Tipătescu, el Își merită destinul („la alegători ca dumneata
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Cațavencu, și pentru că era strâmtă, Îi rupe căptușeala, găsește scrisoarea și merge să i-o Înmâneze „andrisantului”. Zoe e fericită și Îl invită pe Cațavencu, În schimbul acceptării de către acesta, să prezideze manifestația publică, banchetul popular organizat În cinstea noului deputat. În finalul comediei, grupurile politice se Împacă, micile pasiuni dispar, pentru că toți sunt români, „mai mult sau mai puțin onești” care se bucură din plin de un regim „curat constituțional”, cum repetă În Încheiere, Ghiță Pristanda. Concluzii: Compoziția comediei este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trăsăturile lor de caracter: Zoe Trahanache pierde scrisoarea trimisă de Tipătescu; Cetațeanul turmentat o găsește, dar nu se poate abține să n-o citească, din care cauză Îi este furată de Cațavencu și devine mijloc de santaj pentru postul de deputat; Cațavencu pierde scrisoarea Într-o Încăierare din Actul III, (coincidențe) este găsită iar de același Cetațean turmentat, apoi, În sfârșit, o Înapoiază „andrisantului”, adică Zoei. Această situație comică este realizată cu măiestrie. Când se pare că unul din șantajele politice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sfârșit, o Înapoiază „andrisantului”, adică Zoei. Această situație comică este realizată cu măiestrie. Când se pare că unul din șantajele politice nu are șanse de izbandă, este trimis În scenă Agamiță Dandanache, el Învinge În alegeri, căpătând mult-râvnitul post de deputat, tot cu ajutorul unei scrisori de amor, cel de-al doilea șantaj; el Însă nu Înapoiază scrisoarea becherului, pentru că „mai trebuie s-aldata”, „cum era să fac o asemenea prostie?” Se sugerează astfel, că arma politică a șantajului va fi (și a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
chiar un trecut înnegurat. Ulterior, incapacitatea de a face pași sesizabili de schimbare, dublată de interese, a făcut ca problema centrală - corupția - să părăsească treptat poziția de centralitate, altele fiind avansate în această poziție: lupta de schimbare a președinților Camerei Deputaților și Senatului, înlocuirea sistemului bicameral cu unul unicameral etc. Teorema 6: Pe un deficit de cunoaștere a cauzelor problemelor-stare, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali, un instrument de luptă politică, dar și un mecanism de absorbție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
filosofie din Budapesta (1900-1904). Din 1904 secretar literar la "Astra", mentor al grupării "tinerilor oțeliți" din cadrul Partidului Național Român. După intrarea României în război se stabilește în România, contribuind la tipărirea ziarului "România". Ministru fără portofoliu în Consiliul Dirigent (1918-1920), deputat (1919); membru al Academiei Române (din 1919); membru al Partidului Poporului (1920-1932); ministru de Stat (martie-iunie 1920); ministrul Cultelor și Artelor (iunie 1920-decembrie 1921); ministru de Interne (martie 1926-iunie 1927): Fondator al Partidului Național Agrar (1932), care în aprilie 1935 fuzionează
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Iași. A participat la primul război mondial în armata rusă; a votat în Sfatul Țării unirea Basarabiei cu România. Maior în rezervă (din 01.03.1918); membru al Partidului Țărănesc din Basarabia (1918-1923); membru al Partidului Național Liberal (din 1923); deputat în toate Legislaturile României Mari (1919-1940); expert în delegația României la conferința româno-sovietică (martie-aprilie 1924); primar al orașului Chișinău (1923, 1927-1928, 1932); primar al municipiului Odessa (06.08.1941-18.03.1944). Arestat în 1945, judecat și condamnat de autoritățile comuniste
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Universitatea din Iași. Ofițer în armata rusă în primul război mondial; președinte al Comisiei de Expropriere și Împroprietărire din județul Tighina (1921); membru al Partidului Național Liberal (din 1923); ajutor de primar al Tighinei (1921-1923); prefect de Tighina (1924-1925); deputat (1927-1928, 1937-1938); ajutor de primar al municipiului Odessa (16.10.1941-18.03.1944). A fost arestat la 12.10.1944 sub învinuirea de crime de război și condamnat în 1945 la 13 ani muncă silnică. A trecut prin închisoarea Jilava
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Participă la războaiele balcanice și la primul război mondial ca ofițer în Armata română. Aderă la Uniunea Evreilor Pământeni, fiind ales în Comitetul Central al acestei organizații (1913); reprezentant în România al organizației American Jewish Joint Distribution Committee (din 1920); deputat PNL (1927); președinte al Comunității evreilor din București (1931-1933); președinte al Federației Uniunii Comunităților Evreiești din România (1940-1941); conducător al secției române al Jewish Agency. În perioada regimului antonescian, împreună cu șef-rabinul Alexandru Șafran, A. L. Zissu și Mișu Benvenisti conduce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
retrage din serviciul militar activ, intrând în viața politică. Membru al Freikorpsbrigade Ehrhardt (1919-1920); membru al organizației Consul (1920-1923); conducător al Wikingbund (1923-1928); membru NSDAP (din 01.05.1928); membru SA (din 01.05.1928), Obergruppenführer SA (din februarie 1933); deputat în Parlamentul landului Saxonia (1928-1933); comisar al Reichului pentru landul Saxonia (10.03-06.05.1933); președinte al Consiliului de Miniștri în landul Saxonia (06.05.1933-28.02.1935); membru al Tribunalului Poporului (1935). În 30.04.1937 întră în cadrul serviciului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
polemist incorigibil și pluridirecțional. A publicat - sub titlul O altă scrisoare pierdută (2002) - o piesă de teatru, într-un fel „continuarea” capodoperei lui I.L. Caragiale (de unde sunt preluate personaje, locul acțiunii etc.), situația imaginată fiind una în care, după moartea deputatului ales, Agamemnon Dandanache, urmează să aibă loc noi alegeri. SCRIERI: Simple întâmplări cu sensul la urmă, București, 1970; Marele Alpha, București, 1970; Clepsidra cu venin, București, 1971; Semne și repere, București, 1971; La sfârșitul lecturii, I-IV, București, 1973-1993; În jurul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
verii, Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul Justiției, a întocmit o serie de proiecte de legi electorale care au trecut de Cabinet și pe 13 iulie au fost aprobate de către regele Mihai. Acestea prevedeau ca, în urma alegerilor, să se instituie o "Adunare a Deputaților", un organ unicameral, spre deosebire de organizarea legislativă bicamerală prevăzută prin Constituția din 1923. Deși au existat oarece controverse privind legitimitatea restructurării guvernului printr-o lege electorală, disputa a luat sfîrșit, întrucît regele crease un precedent pe 2 septembrie 1944, prin aprobarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noiembrie, Statele Unite și Marea Britanie au trimis la București o usturătoare scrisoare de protest, în care criticau metodele corupte și frauduloase folosite la alegeri. Ambele puteri considerau că prin aceste alegeri se nesocotiseră prevederile acordurilor de la Moscova 335. Noua Adunare a Deputaților s-a întrunit pe 1 decembrie 1946. Un tratat de pace Ultima sarcină pe care o aveau de îndeplinit Aliații la Potsdam era aceea de a realiza un tratat de pace pentru România. Tratatul era la fel de important și pentru Statele Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reabilitată fără a activa în conștiința colectivă bagajul său semantic de natură regalistă. Așa că s-a optat pentru devansarea cu o zi a momentului celebrativ, din 10 mai (data proclamării independenței de către Carol) pe 9 mai (data la care "adunarea deputaților țării a declarat România stat independent", Almaș și Petric, 1966, p. 109). Carol este acuzat chiar de manipulare simbolică, tărăgănând deliberat proclamarea independenței pentru a-și consolida legitimitatea, "legîndu-se în mod forțat actul de independență de începutul domniei lui Carol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
independenței pentru a-și consolida legitimitatea, "legîndu-se în mod forțat actul de independență de începutul domniei lui Carol I". Stricând planurile regale, M. Kogălniceanu, în calitatea sa oficială de ministru de externe, a declarat "la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților: "Sîntem independenți; sîntem națiunea de sine stătătoare"" (Hurezeanu et al., 1988, p. 114). Prin această manevră, independența națională a fost efasată de orice element monarhic. Înlăturând ultimele rămășite monarhice, regalitatea a fost complet eliminată din memoria națională. Data de 9
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
polarizat opoziția față de elementele conservatoare, a primit 30,17 procente din voturi, în timp ce partidul succesor al PCR, acum sub o nouă identitate nominală Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) a colectat doar 21,52 la sută din voturile pentru Camera Deputaților. La prezidențiale, deși Ion Iliescu a câștigat primul tur de scrutin în fața lui Emil Constantinescu (32,25% vs. 28,22%), turul al doilea avea să răstoarne ierarhia, Constantinescu întrunind majoritatea voturilor (54,41% vs. 45,59%). Aceste rezultate au prilejuit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
echilibru al politicii românești avea să fie consfințit la alegerile din 2000, în care rămășițele fostului CDR nu au mai prins niciun loc în Parlament, iar PSDR și-a reafirmat hegemonia cu 36,61 la sută din voturi la Camera Deputaților. Surprinzătorul său rival a fost însă PRM, care a strâns 19,48 de procente din totalul de voturi. La prezidențiale, Ion Iliescu a reușit în cele din urmă să se impună în fața fanaticului Corneliu Vadim Tudor în cel de-al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]