9,487 matches
-
Nu sînt sigură că a atins subiectul ăsta, mă văd nevoită să recunosc. Apoi mă izbește din senin o idee. — Știu. O să Împărțim banii. Tu investești jumătate, și eu jumătate. Și vedem cine se descurcă mai bine. Nu mă pot abține să nu adaug: — Pun pariu că eu. — Aha, am Înțeles. Luke ridică din sprînceană. — Deci mă provoci la Întrecere, doamnă Brandon? — Cel care Îndrăznește cîștigă, zic relaxată, iar Luke Începe să rîdă. — Ok. Facem așa. Fiecare ia jumătate, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ce mult Îmi doresc să am un băiețel! — Iar aici e camera fiicei mele, continuă Fabia. Abia Îmi pot lua ochii de la camera de bebeluș a băiatului, Însă o urmez pe palier, ea deschide ușa camerei de vizavi - și mă abțin cu greu să nu scot un suspin de Încîntare. N-am văzut În viața mea ceva atît de frumos. E ca În visul oricărei fetițe. Pereții sînt pictați cu zîne desenate cu mîna, perdelele albe sînt prinse În lateral cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
limpede că și lui Îi place. Îi strălucesc ochii și, cînd coborîm Înapoi În holul de la intrare, se interesează despre vecini. Păi... vă mulțumim, zice Într-un final, strîngînd mîna Fabiei. Ținem legătura prin agentul imobiliar. Cum poate să se abțină? De ce nu scoate imediat carnetul de cecuri? — Vă mulțumesc foarte mult, adaug și tocmai vreau să-i strîng și eu mîna Fabiei, cînd se aude o cheie În ușa de la intrare. În casă intră un bărbat bronzat de cincizeci și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
landou verde, stil era spațială, cu roți Înalte. Uau. Poate că ar trebui să ne luăm și noi așa ceva. Mijesc ochii, Încercînd să citesc numele firmei. E de necrezut. PÎnă acum, nici măcar nu observam cărucioarele. Iar acum nu mă pot abține să nu mă holbez la ele, chiar și În toiul unei certe cu soțul meu. Discuție. Nu ceartă. — Luke, fii atent, spun În clipa În care ne mișcăm iar. În cartea mea scrie că femeia gravidă trebuie să-și urmeze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe care scrie La mulți ani, Jane!, aterizează ușor pe capotă În clipa În care tragem În fața casei. — Și, În afară de-asta, merit și eu atîta lucru avînd În vedere că am făcut rost de casă, nu mă pot abține să adaug. Deși știu că nu are prea mare legătură cu subiectul. Luke parchează mașina În spatele unei dubițe pe laterala căreia scrie „Oxshott Special Events“ și se Întoarce În fine cu fața spre mine. — Ok, Becky, spune oftînd. Ai cîștigat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
afară. — Am citit un articol despre ea În Harpers. Se spune că e minunată. Obstetriciană de top! — Asta Înseamnă că și eu sînt o mămică de top ten! — Se ocupă de toate supermodelele și stelele de cinema, nu mă pot abține să nu mă laud. Organizează ceaiuri și face cadou pungi cu surprize de designer și alte chestii de genul ăsta. Probabil c-o să mă Întîlnesc cu toate acolo! Dar Becky, credeam că ai deja un doctor foarte respectat, se arată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Kovitz? Jasmine mă privește sceptică. Ce vrei să spui, c-ai dat o dată nas În nas cu el, În oraș? — Îl cunosc personal! CÎnd eram În New York, locuia deasupra mea. El mi-a creat rochia de mireasă, nu mă pot abține să nu adaug, ca să-i iau un pic piuitul. Ce cool e să ai un prieten faimos! Îl cunosc pe Danny de pe vremea cînd era un nimeni. De fapt, eu sînt cea care i-a intermediat primul succes. Iar acum
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să mă sune. Nu cred că au trecut mai mult de două minute pe ceas de cînd am Încheiat convorbirea, cînd Îmi sună mobilul. — Bună, Becky! Mi-a zis mama că m-ai sunat, așa e? — Danny! Nu mă pot abține să n-o săgetez cu o privire victorioasă pe Jasmine. — O, Doamne, nu te-am mai auzit de un secol. Ce faci? Foarte bine! Doar că nu vrei să știi ce săpuneală mi-a tras mama. Iisuse! spuse Danny sincer
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
maximum, iar un clovn pe catalige jonglează cu banane de spumă. — Deci, zice Suze pe un ton foarte profi În clipa În care ne așezăm la coadă, ți-ai făcut o listă? — O listă? o Îngîn nedumerită. Nu mă pot abține să nu mă uit În jur la cărucioare și mămici care schimbă o geantă cu alta și costumașele copiilor. CÎteva persoane zîmbesc la vederea lui Wilfrid și a Clementinei, care stau În capul oaselor și privesc lumea cu ochișorii lor
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de gînd să stau să-l ascult spunîndu-mi despre cum s-a Îndrăgostit el de Venetia, și cum n-a avut nici cea mai mică intenție de a mă face să sufăr, Însă pur și simplu nu s-a putut abține, și că, din punctul lui de vedere, noi vom continua să fim buni prieteni. Prefer să nu aflu niciodată nimic despre asta, cît oi trăi. — Luke, lasă-mă În pace, atîta te rog! spun furibundă, Întorcîndu-mă spre el. Ți-am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
te poți opune? — Da! Nu pot să nu mă gîndesc că știu precis la ce se referă. Exact! Cineva mi-a băgat catalogul pe sub ușă... și pur și simplu a trebuit să comand diverse din el. — Nu m-am putut abține! — Vezi? spune Suze, mulțumită. Totul face parte din marele plan al naturii. — Uau, zic, respirînd precipitat. SÎnt parte din marele plan al naturii! — Și chiar n-ai chef să deretici deloc? adaugă Suze curioasă. Sau măcar să faci puțină ordine? Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spus asta... — Luke, și tu știi, nu? exclam. — Ce să știu? mustăcește dubios cînd Își ridică servieta. — Știi ce vreau să spun! Despre... știi tu! N-am nici cea mai mică idee la ce te referi. Luke pare că se abține cu greu să nu izbucnească În rîs. — Apropo, Becky, În altă ordine de idei... crezi că ai putea să fii acasă În dimineața asta, pe la unșpe? Trebuie să treacă cei de la gaze. — Ba nu-i adevărat! Îl cert cu degetul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
incredibil de calmă, Becky. Paula mă privește cum Îmi verific dinții În oglinjoară, să nu-mi fi rămas fărîme ce ciocolată. — N-am văzut niciodată o femeie În travaliu cu atîta autocontrol! — Ei bine, sînt adepta scientologiei, nu mă pot abține să nu-i zic. Așa că, firește, Încerc să fiu cît mai tăcută cu putință. — A scientologiei! face ochii mari Paula. E incredibil. Apoi se Încruntă, alarmată. Dar n-ar fi trebuit să nu vorbești deloc? — Eu sînt genul care are
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ermintrude. — Exact, Încuviințez. — A fost extrem de tragic că a murit Înainte de a apuca s-o poarte. I-a căzut brațul, parcă? — Piciorul, Îl corectez. Mama a asistat la schimbul nostru de replici, perplexă. — Ce mătușă? zice, și nu mă pot abține și Încep să rîd. — O veche prietenă, spune Luke, Înnodîndu-mi eșarfa În jurul gîtului. Se uită la ea o clipă cu un soi de uimire, apoi la copil. — Cine-ar fi crezut... — Știu, spun și ating ușor cu degetul colțul eșarfei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
devreme, nu? și scoate o sticlă, Împreună cu o bucată de hîrtie. A da, și am notat un mesaj de la agentul vostru imobiliar. A sunat cît eram eu la voi și i-am zis vreo două, că nu m-am putut abține! I-am zis: „Un nou-născut a rămas fără acoperiș deasupra capului În sfînta zi de Crăciun din cauza matale, tinere“. Asta l-a făcut să-și Înghită cuvintele. Mi-a zis că Își cere mii de scuze. După care a Început
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vreme de doi ani la radio Nord-Est. Un prieten de-al nostru, pe care-l respect mult, mi-a reproșat acea atitudine. Deși spusesem doar atât: că legea trebuie respectată și că mă mir că Andrei Pleșu nu se poate abține de la acest gest, încălcând legea, bună sau proastă, mai degrabă proastă. A fost, atunci, o discuție întreagă pe acest subiect. Și Ana Blandiana a avut aceeași atitudine cu a mea. Și a fost taxată dur. De atunci, sunt peste șase
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
puteau scrie cu acuratețea unui teolog. Dar dacă voiau să abordeze subiecte religioase, trebuiau să aibă la fel de multe cunoștințe ca atunci când vorbeau despre matematică sau medicină. Dacă nu cunoșteau în profunzime o temă, ar fi fost mai bine să se abțină de la scris și să caute pe cineva care se pricepea, deoarece trebuia evitată exprimarea echivocă, dăunătoare sănătății spirituale (G . Chiaudano, op. cit., p. 2). 78 Iar la întrebarea dacă nu era "exagerat și nedrept să se spună că un ziarist a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
încă înfometat de comuniune cu eroul). Dickens, surorile Brontë, Galsworthy aveau personaje pozitive și negative. Autorul Desperado nu cunoaște această delimitare. El ne oferă un erou atât bun cât și rău, atașant și dezagreabil, iar noi, lectorii, trebuie să ne abținem de la judecăți, fiindcă ceva esențial s-a schimbat în scriitură și în lectură, chiar dacă nu putem spune cu exactitate ce. Nu mare ne va fi surpriza când ne vom trezi atașându-ne de ființele cel mai puțin atașante. Autorii Desperado
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care ea se produce de timpuriu. Mai mult, se pare că în societatea noastră menstruația este un subiect tabu. 2/3 din femeile si bărbații americani consideră că femeile ar trebui să ascundă că sunt în timpul menstruației sau să se abțină să vorbească despre aceasta la muncă sau în mediile sociale (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 317). Cultura în care trăim tratează această problemă ca pe una ce ține de igienă, alimentând preocupările fetelor de a rămâne curate si mirosind
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
combinate ulterior într-o scală „Midas”: cheltuitorii liberi au fost clasificați prin întrebări ca „Îmi face plăcere să cheltui bani”; „Aproape întotdeauna îmi cumpăr ce îmi doresc, indiferent de preț” fiind mai sănătoși și mai fericiți decât cei care se abțineau să cheltuie. Cei care au obținut un scor ridicat la „economisire până la ultimului bănuț” aveau o stimă de sine mai scăzută și erau mai puțin satisfăcuți de finanțe, dezvoltare personală, prieteni și loc de muncă. De asemenea aveau tendința să
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Sunt mirat că Anticii nu și-au dat seama de asta: acest lucru este cu totul și cu totul pe placul lor. Dacă și-ar fi intitulat actele, ar fi făcut un serviciu celor moderni, care nu s-ar fi abținut să nu-i imite; iar caracterul actului odată fixat, poetul ar fi fost obligat să-l ducă la îndeplinire." (Discurs despre poezia dramatică, capitolul XV, "Despre Antracte") Dacă teoreticienii dramei păstrează unitatea de acțiune, ei condamnă în schimb unitățile de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai de mult, de cînd îl crease", acesta trebuie să rămînă un naționalism românesc și nu să imite modele străine. Nu putem îngenunchea în fața Berlinului". Iorga le amintea tinerilor de nesfîrșita bunătate a poporului român și le cerea să se abțină de la violență. "Poporul român a absorbit creștinismul, nu l-a maimuțărit". "Zvastica nu este Crucea lui Hristos". Cu toate acestea, isteria, trăsătura marcantă a anului 1937, creștea lună după lună. "În cadrul frămîntărilor, a terorii și a căutării "eroului"", oferea Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din patru litere. Mulți alții dintre cei care l-au cunoscut i-au confirmat autorului acest lucru. Aș scoate în evidență faptul că Iorga afișa asemenea atitudine numai față de bărbați. Dacă era vreo femeie prin preajma lui, nu numai că se abținea să apeleze la jargonul studențesc, dar nu ezita să folosească forța fizică împotriva oricui uita de decență 19 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 13 și 93 20 Ibidem 21 Op. cit., pp. 37 și 79 22
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
58-59, 71-72 20 "Neamul românesc", 4 mai 1931 21 D-na Liliana Pippidi-Iorga către autor și alte descoperiri similare ale lui Scurtu și Șeicaru. "Prețuirea pe care o acord eu meritelor lui științifice și naționale m-au făcut să mă abțin să ripostez la atacurile sale continue [împotriva mea]", îi scria Maniu lui Antonescu. "Curierul românesc", iunie 1991 22 N. Iorga, Istoria unei legende: Iuliu Maniu, Vălenii de Munte, 1934 23 Hugh Seton-Watson, op. cit., p. 204 24 "Neamul românesc", 8 iunie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
străinătate, fiindcă și ei fuseseră cândva În aceeași situație. De la jumătatea secolului al XVIII-lea până la trimiterea Corpului Expediționar Britanic În Franța, În 1914, englezii preferaseră să lupte „prin procură”: fără o armată permanentă, evitând implicarea serioasă pe continent și abținându-se să desfășoare trupe pe pământ european. În trecut, o putere maritimă În căutare de mercenari se putea orienta spre spanioli, olandezi, elvețieni, suedezi, prusaci și, bineînțeles, spre ruși. Dar vremurile se schimbaseră. De aici și decizia britanică, În ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]