9,541 matches
-
provoacă delirul? Închipuirile zămislite de delir în Oreste a lui Euripide, acea mania socotită boală (nosos) își au originea în sângele matern. Oreste, prizonier al Lussei, se adresează mamei sale (putem oare presupune că îi vede fantoma?) pentru ca ea să alunge vedeniile înspăimântătoare ce au luat chipul lui Gorgo. Încercând să-l convingă pe Oreste că aceste vedenii nu sunt decât niște iluzii optice (Oreste crede că vede ceva acolo unde nu există nimic, imaginile delirului fiind lipsite de substanță), Electra
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și temute. Este o primă afirmare a ambivalenței rolului prevăzut pentru eroul aproape muribund al lui Sofocle. Moartea lui, benefică pentru acele locuri, va fi și o Ate, o moarte ce va răzbuna suferințele îndurate, pricinuite de cei ce-l alungaseră. Oedip se socotește deja o fantomă, un eidolon: nu mai este decât umbra lui însuși, atât în sensul de umbră a celui ce a fost odinioară, cât și într-un sens mai profund. Corul bătrânilor nu se înșală atunci când vorbește
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în toată amploarea și oroarea ei este Macbeth. Macbeth sau omniprezența nopții. Noaptea întâlnirii cu vrăjitoarele, noaptea gândurilor asasine și a crimei făptuite cu sânge rece, noaptea fantomelor, a somnambulismului, a nălucirilor, a halucinațiilor obsesive, „noapte impură” prin excelență, care alungă somnul și face cu neputință odihna. O noapte pe care, la sfârșitul primului act, Lady Macbeth ar dori-o atât de „de nepătruns”, încât să ascundă privirilor rana deschisă de tăișul pumnalului. O noapte în toiul căreia să o poată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pe scurt, un spațiu oferit și el experiențelor alterității. Noaptea cu care se încheie Neguțătorul din Veneția, luminată din plin de cerul înstelat ce veghează peste o armonie în fine regăsită, noapte scăldată în acordurile muzicii, nu izbutește totuși să alunge îndoielile, temerile, anxietatea. Chiar dacă ordinea lucrurilor a fost restabilită, incertitudinea relațiilor nu s-a risipit, iar strălucitoarea noapte păstrează încă urmele jocului crud al amăgirilor și al falselor trădări (de altfel, nu sunt pomeniți aici Troilus și Cresida, Thisbe și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de aici ar închide în ea amintirea nopților din Hamlet, Iuliu Cezar sau, de ce nu, a aceleia din Macbeth. Titania adoarme legănată de cântecul alaiului ei de zâne, menit să-i aducă un somn netulburat de vise urâte și să alunge din preajmă-i toate animalele nefaste (animalele prezente în ritualurile vrăjitorești, animalele de care sunt însoțite și vrăjitoarele din Macbeth). Cu toate acestea, nu va cădea ea în capcana alterității sălbatice atunci când se va îndrăgosti de Bottom, preschimbat în măgar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
prin falia creată de lungul șir al crimelor s-ar strecura, din întuneric spre lumină, toate umbrele celor dispăruți înainte de vreme. Pentru Macbeth, această ieșire la suprafață e infinit mai stranie decât crima însăși. Fantoma care se întoarce ca să-l alunge din scaunul său este fantoma lui Banquo, și nu cea a unui rege; și totuși despre o detronare e vorba, în ultimă instanță - Macbeth o știe prea bine. De izgonirea lui de pe un tron câștigat prin vărsarea sângelui lui Duncan
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și Oberon din Visul..., Prospero din Furtuna are puterea de a convoca aceste forțe cu ajutorul unor duhuri de care se slujește. Inițial, Prospero nu fusese un locuitor al insulei pe care naufragiase cu mult timp în urmă. El ajunsese aici alungat din lumea unei curți domnești, iar puterile sale magice sunt, în realitate, legate de ostrovul pe care îl azvârlise soarta lui de surghiunit și valurile învolburate ale mării. La începutul piesei, Prospero își scoate mantia fermecată pentru a-i dezvălui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
la apusul soarelui va fi însoțită de evocarea, într-un lung bocet, a întoarcerii în țărână, dar și a morții ca repaus definitiv și veșnică rămânere în amintirea celorlalți. Un bocet din care nu lipsesc formulele de exorcizare, menite să alunge toate relele ce ar putea veni fie din partea unor vrăjitori, fie din aceea a spectrelor celor rămași neîngropați: Vrăjitor să nu te-atingă! Nici o vrajă nu te-nvingă! Și strigoii te-ocolească! Nici un rău să nu te pască! Odihnește-n
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
după atâta vreme. Jocul „atracției”: teamă și fascinație în fața spațiilor alterității Sub frumusețea ei, Ellida ascunde și ceva din fascinația lui Gorgo, ceea ce o apropie în mod straniu de Femeia cu șobolani din Micul Eyolf, bătrâna care umblă pe coclauri alungând șobolanii, care ademenește copilul, ducându-l spre mare, spre moarte și al cărei nume înseamnă „lup” (se zice despre ea că, în timpul nopții, se preschimbă într-un strigoi cu înfățișare de lup, într-un soi de vârcolac, devenind astfel o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
unde totul se cristalizează în „Absență” și în „Moarte”, personajele din primele tablouri ale Balconului - Episcopul, Judecătorul, Generalul - au nevoie de întreaga materialitate a teatrului. Căci numai datorită fastului teatral al ornamentelor costumului său Episcopul poate recuceri fortăreața de unde fusese alungat și unde își regăsește atributele esențiale ale funcției sale, a cărei exercitare îi împrumută ceva din încremenirea solemnă a statuilor. Ceea ce-l determină, chiar în momentul când își afirmă hotărârea de a se îndrepta spre „Absență”, spre „Moarte”, să i
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
diviziune a muncii 104 sociale. Putem presupune existența sa în timp între anii 10.000 î.Hr. și 6.000 î.Hr. Omul devine acum homo economicus. Se cunoaște necesitatea, raritatea, iar creierul era organul rațional în căutare de soluții, pentru a alunga fricile ancestrale: frica de întuneric, frica de foame, frica de sete, frica de frig. Milităm pentru acest interval bazându-ne pe părerile exprimate de Anthony Giddens și Imanuel Geiss. Primul vorbește despre trecerea de la primitivism la civilizație în felul următor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
socrul mare nu trebuie să poarte costum albastru pentru că numai așa ginerele va fi vesel mâine dimineață, după cum toate babele satului sau orașului știu că e bine când ieși din biserică să arunci cu bani pe jos pentru a-l alunga pe Satana. Mireasa se îmbracă doar în alb, indiferent la a câta căsătorie se află și trebuie să verse o găleată de apă la intrarea în biserică, pentru a face copii sănătoși. Românii sunt singurii precreștini, anormali, care cred în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
omul a avut în mâinile sale un obiect magic legat de legătura cu zeii, cu spiritele și cu viața sa zilnică. Trebuia să le ofere zeilor lucrurile cele mai mult prețuite, pentru că numai așa îi putea îmbuna și își putea alunga frica. Din acest fapt cultural se naște încet-încet obiectul care este schimbat din ce în ce mai des, căutat din ce în ce mai des. Practic, în spatele darurilor și ofrandelor începe să se formeze o întreagă viață economică. "Moneda nu a fost generată prin lege. La origine aceasta
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
era simbolul adevăratei bogății și puteri. Iată ce spune Jean Favier: "Cu mult înainte ca omul de afaceri englez Thomas Gresham să formuleze în secolul al XVI-lea o lege în această privință, s-a observat că moneda proastă o alungă pe cea bună".496 4. Crizele monedei metalice 497 Dezbatem acest subiect din dorința legitimă de a demonstra că nu numai moneda de hârtie este supusă crizei economice și se poate constitui, prin neadecvarea la corpul economiei reale, ca un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
comunități (apropo de "socioeconomie", termen oarecum redundant, economicul fiind, prin definiție, integrat în social, economia fiind o știință socială). După părerea mea, etimologic, termenul de monedă vine de la "monada" grecească, unitate fondatoare a tuturor lucrurilor, deși ne amintim cum Aristotel alunga moneda din câmpul economiei, considerând-o ignobilă, ca toate activitățile care o implică, reunindu-le sub denumirea de hrematistică. Treptat însă, din simplu intermediar al schimburilor, moneda a devenit, nefericit aș spune, o marfă a mărfurilor, un scop în sine
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cea mai bună soluție rămâne,probabil, inflația". Capitalismul și dușmanii săi, Editura Nemira, București, 1998, p. 72. 1003 Iată cum descrie Mises inflația din Germania după Primul Război Mondial: "Pe termen lung, inflația trebuie să înceteze odată cu prăbușirea monedei: se alunge la o catastrofă de felul celei petrecute în Germania anului 1923. La 1 august 1914, valoarea dolarului era de 4 mărci și 20 de pfenigi. Nouă ani și trei luni mai târziu, în noiembrie 1923 dolarul era cotat la 4
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de dragul sabatului sau o scoți de dragul vieții? Urmează, ca „exemplificare” tranșantă, vindecarea ologului, apoi alte vindecări spectaculoase, care culminează cu aceea a unui demonizat deopotrivă orb și mut. Reacția mulțimilor: Acesta este fiul lui David, Mesia! Reacția fariseilor: Acesta Îi alungă pe demoni cu ajutorul căpeteniei demonilor! Aici se inserează logion-ul despre păcatul Împotriva Duhului. Isus le arată, Încă o dată, contradicția, falsul În care se complac fariseii. El denunță argumentația lor ca pe un contrasens: dacă Satana Îl alungă pe Satana, Înseamnă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fariseilor: Acesta Îi alungă pe demoni cu ajutorul căpeteniei demonilor! Aici se inserează logion-ul despre păcatul Împotriva Duhului. Isus le arată, Încă o dată, contradicția, falsul În care se complac fariseii. El denunță argumentația lor ca pe un contrasens: dacă Satana Îl alungă pe Satana, Înseamnă că Împărăția lui s-a dus pe copcă, Înseamnă că Beelzebul se autosubminează, se autodistruge, Își dă singur foc la valiză, lucru care ar trebui să vă bucure. Dacă Însă Eu alung demonii cu Duhul Sfânt, iar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
un contrasens: dacă Satana Îl alungă pe Satana, Înseamnă că Împărăția lui s-a dus pe copcă, Înseamnă că Beelzebul se autosubminează, se autodistruge, Își dă singur foc la valiză, lucru care ar trebui să vă bucure. Dacă Însă Eu alung demonii cu Duhul Sfânt, iar voi Mă taxați drept slugă a lui Beelzebul, atunci voi vă autoexcludeți de la comuniunea cu Duhul Sfânt, pretinzând În același timp că Îl cunoașteți. Fariseii instaurează monopol asupra Duhului Sfânt (asta va face pseudoteologia din
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
omorî. Isus pleacă, urmat de o mulțime provenită din toate provinciile: Galileea, Iudeea, Idumeea, Tyr, Sidon etc. Ne aflăm chiar la Începutul misiunii sale publice. Îi desemnează pe cei doisprezece apostoli și-i Învestește cu puteri speciale: să vindece, să alunge demonii, să predice. La Marcu, opoziția atinge apogeul. Până și duhurile necurate Îl recunosc pe Isus drept Fiu al lui Dumnezeu, În vreme ce fariseii Îl taxează drept nebun (textul spune exact: „și-a ieșit din minți”). Marcu insistă pe opoziția Galileea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
-ntr-un joc sadic de-a „v-ați ascunselea”. Minunile lui Iahve sunt „negative”, „patetic-demonstrative”, de ordin punitiv, realizate Împotriva unei populații străine, și au drept scop eliberarea din jug a lui Israel. În Noul Testament, Isus operează minuni pozitive: vindecă, alungă demoni, trezește la credință, mângâie suflete chinuite, arătând instaurarea efectivă a Împărăției lui Dumnezeu. Iahve eliberează poporul lui Israel din robie politică; Isus eliberează sufletele opresate de demoni. La un al doilea nivel de lectură, adevărata analogie care trebuie subliniată
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de vrăbiuțe În frunzișul dafinului și prinse a jeli de una singură, zicând: „Vai mie, nefericita, cine m‑a născut? Din ce pântece am ieșit la lumină? Blestem am devenit În ochii fiilor lui Israel și cu batjocură m‑au alungat ei din Templul Domnului. Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca păsările cerului, fiindcă și păsările cerului aduc pe lume pui, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
e la scară enormă, iar distanța Între străzile care se intersectează este atât de mare, Încât nu vezi decât Întinderi lungi de beton și, pe ici, pe colo, câte un trecător singuratic. Micii comercianți cu tarabe sau cărucioare au fost alungați din centrul orașului. Astfel, până și posibilele centre de interes și de activitate ce ar putea fi folosite, fie și numai pentru a reduce din goliciunea și caracterul autoritar al chowk-ului, sunt neexploatate. Ca și În Brasília, s-a făcut
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
irecuperabil de Înapoiate. Vestigii istorice ce aveau să fie, fără Îndoială, Înlocuite de echivalentul agricol al industriei mecanizate la scară largă, așa cum se Întâmplase și cu micile manufacturi de textile. „Au trecut două secole”, scria el, „și mașinile l-au alungat pe micul producător din unul dintre ultimele sale refugii, de parcă ar fi spus celor care au urechi să audă și ochi să vadă că economistul trebuie să privească mereu Înainte, către progresul tehnic, fiindcă acela care nu face astfel , rămâne
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
proporții, acest vid de putere era deosebit de pregnant În majoritatea zonelor rurale. Era prima dată, ne amintește Orlando Figes, când satele erau libere să se organizeze singure, chiar dacă În condiții de restriște. După cum am văzut, În general, țăranii i-au alungat pe moșieri sau le-au ars casele, au preluat proprietatea asupra pământului (inclusiv drepturile asupra terenurilor și pădurilor comunale) și i-au silit pe separatori să se Întoarcă În comunele lor. Satele aveau tendința de a se comporta asemenea unor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]