13,008 matches
-
de obiecte. Revigorarea cercetărilor arheologice se petrece abia după al doilea război mondial, în special în anii '60, prin săpăturile întreprinse de specialiștii Muzeului Banatului. Menționăm cercetările de la Tibiscum, Cruceni, Bobda, Hodoni, Parța, Remetea Mare, Foeni. Astfel, numărul de obiecte arheologice a crescut vertiginos, ajungând în prezent la peste 350.000, incluzând piese din paleolitic până în epoca modernă, provenind în special din situri de pe teritoriul Banatului. În ultimii ani, temele de cercetare ale arheologilor secției de istorie vizează cu precădere probleme
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
suf. -ea) + suf. -ești.b Localitatea Cornești este atestată documentar pentru prima oară, conform datelor publicate până în prezent, în anul 1424. După alte surse, prima atestare datează din 1418 (Somyafalwa). Denumirea localității în limba germana este Horn, iar în urma cercetărilor arheologice efectuate pe raza localității s-a descoperit o daltă de piatră datând din Epoca neolitică. La recensământul din 2011, populația era de 423 locuitori.
Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/301573_a_302902]
-
fânațe pe dealuri, iar în vale terenul e potrivit pentru cultivarea cartofilor sau activități horticole. Munții Țibleș cu o altitudine de peste 1800 m se pot vedea înspre sud-est, iar Munții Rodnei cu vârful Pietrosu (2303 m altitudine) înspre est. Săpăturile arheologice din zona Zneamăn au relevat existența așezării încă din epoca bronzului, dar și din epoca ulterioară a fierului (Hallstatt). Localitatea s-a numit în trecut "Cuhea", fiind menționată pentru prima oară sub această denumire în 1352 (Kohnya). A fost pentru
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
prima oară sub această denumire în 1352 (Kohnya). A fost pentru o perioadă locul de reședință a voievozilor români din Maramureș. In acea vreme a fost ridicată o fortificație pe malul înalt al Izei, dinspre miazăzi, cercetată cu ocazia săpăturilor arheologice din 1984 conduse de Radu Popa pe locul numit Grădina lui Cârlig și o biserică din piatră în lunca Izei, ale caror ruine se mai pot vedea și acum. De aici a plecat în 1359, împreună cu oștenii săi cei mai
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
pompieri și o filiala a Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC) de asemenea cum este menționat mai sus se începeau lucrările de descoperirea a sit-ului istoric. Localitatea era în plină dezvoltare. Începând cu ultimii ani ai perioadei comuniste săpăturile arheologice au fost abandonate și nu au mai fost redeschise nici până azi, fabrică închisă și vândute aparatele industiale la fier vechi apoi privatizată pentru a se transforma acum într-un depozit, spitalul a fost mutat în localitatea vecină, și la
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
care formează lunci și terase fertile care au impus culturile de legume în sat (dar și în Bozânta Mică). Relieful este predominant de câmpie, iar clima este temperat-continentală, cu veri răcoroase și ierni blânde, fără viscol. Localitatea numără două situri arheologice, Ciurgău și Mociar. Săpăturile efectuate recent au adus la lumină rămășițe ale unor așezări civile din epoca bronzului (cultura Suciu de Sus), din prima vârstă a epocii fierului (Hallstatt - sec. VII î.Hr.) și din sec. II-III și sec. VII-VIII d.
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
distanță de 10 km. Relieful este specific zonei de deal cu o altitudine de 260-280 m. Prima atestare a localității Oarța de jos datează din anul 1391 (Trywarcha). însă aceste locuri au fost locuite din cele mai vechi timpuri, descoperirile arheologice de pe teritoriul comunei scoțând la lumină obiecte datând din neolitic cu o vechime de peste 4 milenii. Pe teritoriul situat între localitățile Oarța de Sus și Stremț în locul numit "Ghiile Botii", se află un complex arheologic, unde s-au găsit 187
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
cele mai vechi timpuri, descoperirile arheologice de pe teritoriul comunei scoțând la lumină obiecte datând din neolitic cu o vechime de peste 4 milenii. Pe teritoriul situat între localitățile Oarța de Sus și Stremț în locul numit "Ghiile Botii", se află un complex arheologic, unde s-au găsit 187 de dinari imperiali din perioada 68-161, emiși pe timpul împăraților Vitelius, Vespasian, Domițian,Traian, Hadrian și Antonius Pius, al șaselea tezaur ca importanță descoperit în nord vestul Transilvaniei. Acolo s-a descoperit un sanctuar care era
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
Vespasian, Domițian,Traian, Hadrian și Antonius Pius, al șaselea tezaur ca importanță descoperit în nord vestul Transilvaniei. Acolo s-a descoperit un sanctuar care era frecventat de comunitățile din perimetrul satelor respective. La Oarța de Jos s-au făcut săpături arheologice în două locuri și anume: Valea Rusului și Alac. În atenția arheologilor se află și un al treilea loc numit Troian. Cea mai importantă așezare arheologică rămâne cea de pe Valea Rusului descoperirea ei datorându-se istoricilor dr. Carol Kacso și
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
de comunitățile din perimetrul satelor respective. La Oarța de Jos s-au făcut săpături arheologice în două locuri și anume: Valea Rusului și Alac. În atenția arheologilor se află și un al treilea loc numit Troian. Cea mai importantă așezare arheologică rămâne cea de pe Valea Rusului descoperirea ei datorându-se istoricilor dr. Carol Kacso și dr. Eugen Comșa. Cercetările au început în anii 1971 în scopul informării și apoi au continuat în anii 1977 - 1979. S-a scos la lumină un
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
Valea Rusului descoperirea ei datorându-se istoricilor dr. Carol Kacso și dr. Eugen Comșa. Cercetările au început în anii 1971 în scopul informării și apoi au continuat în anii 1977 - 1979. S-a scos la lumină un foarte bogat material arheologic grupat în două straturi. Primul dintre ele, care se încadrează în cultura Suciu de Sus a cuprins locuințe de suprafață, fragmente ceramice, două ace de bronz, discuri perforate, obiecte din silex. Cel de-al doilea strat, care se încadrează în
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
atestare documentară, sub numele "Dragosfálva" ("satul lui Dragoș"), datează de la sfârșitul secolului al XIII-lea (1293), numele indicând probabil identitatea cneazului fondator. - dar teritoriul pe care e amplasat satul e locuit din cele mai vechi timpuri, după cum o arată resturile arheologice datând din epoca bronzului descoperite aici. După alte surse, prima atestare datează din 1505 (Lapos). După toate aparențele, vatra inițială a satului era amplasată mai spre munte, pe valea râului Ruoaia, satul fiind mutat pe amplasamentul actual în jurul anului 1600
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
de exploatarea sării. În documentul din 1355 se pomenește de existența, în marginea dinspre Ocna Șugatag a satului Giulești, a unui drum care ducea la ocnele de sare, folosite de maramureșenii care veneau aici să se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum și alte documente istorice, atestă că populația zonei exploata sarea din vremuri străvechi. Până în 1948 localitatea Ocna Șugatag a fost sub aspect administrativ centru de plasă, cunoscând o reală dezvoltare economică si socială. Localitatea Ocna Șugatag este situată în Depresiunea
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
ceea ce nu înseamnă nicidecum dată întemeierii așezării. Profesorul de istorie Ilie Sălceanu apreciază că localitatea Peteritea are o vechime mult mai mare, anume cel târziu în secolul al VIII-lea și cel mai probabil și secolul VI-VII, iar descoperirile arheologice atestă prezenta omului încă din neolitic. Primele atestări documentare în care este menționat numele satului Peteritea, ungurește "Petoret, "în secolul al XV-lea sunt semnalate de Coriolan Suciu. În acea peioadă, Peteritea era o așezare iobăgească, iar variantele de nume
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
acestora lucrează în orașul Vânju Mare sau Drobeta Turnu Severin. Primele urme de locuire descoperite aici sunt datate în Epoca Bronzului după cum a arătat în lucrările sale ilustrul arheolog Dr. Gabriel Crăciunescu, care a susținut mai multe campanii de cercetări arheologice în localitate. Alte descoperiri sunt datate în Epoca Fierului și în perioada medievală. Prima atestare documentară este datată în 1652 pe timpul domniei lui Matei Basarab. Despre numele localitații există unele informații. Se spune că un grup de călugări, probabil de
Orevița Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301610_a_302939]
-
Neamț, reînființat; tot atunci a fost desființată și comuna Bălănești, satele ei trecând la comuna Bârgăuani. Șapte obiective din comuna Bârgăuani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de pe „Dealul Coșăriei”, la nord-vest de școala generală din Bârgăuani, cuprinde așezări din neolitic și din Epoca Bronzului; situl de pe „Dealul Nedeea” (lângă Ghelăiești) cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni); situl de „la Biserică” din același sat conține o
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
ea a trecut la județul Neamț, satul Vadu fiind atunci desființat și inclus în satul Iucșa. Trei obiective din comuna Bozieni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Cenușărie” (satul Bozieni), ce conține urmele unor așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n. și din secolele al XV-lea-al XVII-lea; și așezarea din secolele al XV-lea-al XVII-lea de
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
comunei i-au fost arondate și satele Boghicea, Căușeni, Nistria și Slobozia ale comunei Boghicea, desființată. Comuna Boghicea s-a separat din nou în 2005. Singurul obiectiv din comuna Bâra inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic de „la Cetate”, de lângă satul Rediu. Acest sit cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt și secolul al IV-lea e.n., precum și ale unei cetăți de pământ din secolul al XVIII-lea.
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
în 1968 a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Bălanu a fost desființat și comasat cu satul Șovoaia. Singurul obiectiv din comuna Borlești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de la Mastacăn, unde s-au găsit urmele unei necropole a carpilor (secolele al II-lea-al III-lea e.n.).
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
după 1964) raionului Piatră Neamț din regiunea Bacău. Din 1964, sătul Cotreanța poartă denumirea de "Dragova". În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Cândești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic din dealul Cetățuia de lângă satul Cândești, sit ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n. Anton Naum (1829-1917) - poet junimist, profesor universitar la universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, membru titular al Academiei Române. Gheorghe
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
perioada lunilor de vară, începând din mai și până în septembrie. În zilele de duminică și la sărbători, la aceste ștranduri vin cetățeni din toate colțurile țării. Elemente de potențial turistic natural: Elemente de potențial turistic antropic: Monumente istorice și situri arheologice Monumente istorice și ansambluri de arhitectură Monumente de factură civilă Pentru dezvoltarea viitoare a stațiunii în planul urbanistic Reactualizare. P.U.Z. Stațiune Bala. Județul Mehedinți Proiect nr. 5115/2006 întocmit de un colectiv compus din: Viorica Dicu, Viorel Nica
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
comună Bozieni-Balș, desființată. Cele două sate s-au separat din nou în 2003, formând comuna Ruginoasa. Șapte obiective din comuna Dulcești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Grădinărie” (2 km vest de satul Dulcești) cuprinde urmele unor așezări din perioada Halstatt și din secolele al VI-lea-al VII-lea e.n.; situl de la „Siliștea” (satul Poiana) conține așezări din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
se încadrează la categoria câmpie. Localitatea Gârla Mare se găsesc obiective turistice pitorești, printre care Aria Naturală Protejată Gruia - Gârla Mare, Biserica Pogorârea Sfanțului Duh și Insula Gârla Mare, aceasta fiind în dreptul localității, înconjurată de Dunăre. De asemenea, există siturile arheologice aparținând culturii Garla-Mare. Cultură Girla Mare, specifică Epocii Bronzului Mijlociu, uimește prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele și decorațiunile, plasticii feminine, care atestă existența unui al fecundității și nu în ultimul rând tezaurului de obiecte de podoaba, asemănătoare celor
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Zberești a fost desființat și comasat cu satul Costișa. Trei obiective din comuna Costișa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de pe dealul Cetățuia (la 2 km de Dealul Stanciului) din satul Costișa, sit ce cuprinde o așezare neolitică și o așezare fortificată din Epoca Bronzului; și situl de la Mănoaia, ce cuprinde urmele unor așezări din secolele al IV-lea
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
Negoești (comasat cu Dragomirești) și comuna a mai primit și satul Hlăpești (de la comuna desființată Talpa). Patru obiective din comuna Dragomirești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea eneolitică (cultura Cucuteni) de la „Dejugătoare” din satul Hlăpești; așezarea din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de „la Siliște” (la 500 m sud de școala din vatra satului Dragomirești); și așezarea din secolele al XIV-lea-al
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]