9,833 matches
-
constă în demontarea argumentului (cu care se apără radiodifuzorii și programatorii) că gustul și cerințele publicului sunt responsabile pentru ponderea programelor violente. Făcând o paralelă „între audiențe de programe violente și nonviolente” (difuzate în paralel), G. Gerbner a constatat că audiențele celor mai violente programe nu sunt superioare programelor non-violente, ci dimpotrivă. Examinând preferințele de consum de televiziune în cursul serii, autorul american a constatat că publicul își manifestă predilecția pentru programele nonviolente difuzate în paralel. ● Studiul videoclipurilor publicitare pentru lansarea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Peste 42% dintre elevii de 7-10 ani privesc peste 3 ore zilnic la TV, în zilele de lucru. ● Circa 11% dintre elevii de 7-10 ani privesc la TV peste 4 ore zilnic, ceea ce echivalează cu un superconsum de televiziune. Indicatorul „audiență cumulată” (toți cei care privesc la TV în decursul unei săptămâni, indiferent de durata vizionării) arată că, practic, toții copiii sunt în contact cu televizorul. Mai semnificativă apare influența precumpănitoare a televiziunii asupra percepției și alegerii de către copii a vedetelor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conțin pornografie sau violență nejustificată”. CNA, ca organism de reglementare, monitorizează violența din programele de televiziune. În anul 2003 a fost lansată campania națională „Audiența fără violență” destinată în primul rând protecției minorilor și adolescenților. Fără a exagera importanța violenței televizate în rândul factorilor care contribuie la violența din societate, cercetările trebuie să identifice fiecare incident sau accident în interacțiune (între victimă și agresor) și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dar mai ales copiii sunt atrași de personajele principale, cu care se identifică și ale căror comportamente le rețin și le imită. Astfel, eroii sau personajele percepute ca „pozitive” și care comit acte de violență constituie situații de risc pentru audiență, în comparație cu personajele negative. În medie, pe fiecare canal TV, zilnic sunt șase personaje principale care comit acte de violență. Media scenelor de violență comise de personajele principale variază între trei și cinci. Este evident că scenele de violență au apariții
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Influența televiziunii și eficiența superioară a acesteia comparativ cu celelalte media sunt analizate și de G. Grebner, care consideră că, prin sistemul său repetitiv și continuu de mesaje, reușește să mențină și să consolideze valorile și conduitele convenționale, prin amploarea audienței sale reușește să cuprindă aproape toți membrii societății, prin realismul artificial de care beneficiază și care îi conferă o credibilitate mare și o capacitate neobișnuită de ocultare a realității, iar prin centralizarea producției și difuzării programelor facilitează standardizarea și uniformizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de copii sunt destinate adulților. Graficul 3. Intervalele orare de televizionare în weekend În weekend, intervalul preferat pentru televizionare este cel cuprins între orele 9 și 13, când canalele generaliste oferă emisiuni speciale pentru copii. Tabelul evidențiază că vârfurile de audiență se situează în intervalul 13-17 și, de asemenea, că, în prime time, procentul copiilor aflați în fața televizoarelor este relativ apropiat de procentul mediu al adulților, ceea ce se încadrează în ceea ce se numește „televizionarea familială”. Acest lucru este confirmat și de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
anumit limbaj public caracterizat prin următoarele: simplu și clar, de adresă imdeiată și universal, direct accesibil și imediat inteligibil, aparent convingător, cu aparență convingătoare, insinuant, acuzator, demascator, exprimă o atitudine precisă care răspunde așteptărilor maselor, având prin aceasta o mare audiență, oferă soluții și face promisiuni referitoare la problemele, conflictele sau nedreptățile sociale, oferă modele de sensibilitate, gândire și comportament care sunt imediat acceptate și imitate, influențează atitudinile emoționale ale maselor pe care le dirijează într-o direcție intenționată, țintită către
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toată îndrăzneala și dezinvoltura intelectuală spre domeniile politicii, ale psihologiei colective, ale simptomelor sociale sau ale conștiinței morale. Cantonarea în estetic predispune critica la o criză de autoritate, o conduce spre un eșec al eficienței și spre un deficit de audiență. Ea trebuie să fie un participant activ în arena actualității”. La începuturile activității sale S. era descris de Radu G. Țeposu, într-un portret ce nu și-a pierdut pertinența, drept un critic „serios fără morozitate, sistematic fără ticuri, bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
era cea mai bună metodă de a vinde produsul. Dar a fost greu de stabilit întâlniri cu arhitecții, iar directorii de vânzări trebuiau să le ceară periodic oamenilor de la vânzări să ia legătura cu arhitecții, stabilitându-i pentru că nu obțineau aceste audiențe mai des. Ca parte a activității noastre de îmbunătățire a eficienței managementului vânzărilor companiei, am făcut o revizie contabilă a activității agenților de vânzări. Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut a fost să urmărim cei mai buni agenți
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
este specific îndeosebi limbii populare, iar cel de-l doilea mai ales limbii literare, care, în epoca modernă, nu cunoaște variante locale, dar are variante social-profesionale (stiluri funcționale). Din această perspectivă, nivelul de cultură al vorbitorului și, uneori, poziția și audiența lui socială sînt corelate cu gradul în care cunoaște și întrebuințează limba literară, care funcționează de obicei și ca etalon al erudiției. Pe de altă parte, vorbitorul cunoaște și folosește numai ceea ce reprezintă limba la un moment dat, deci o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Corpus des oeuvres de philosophie en langue française, Fayard, Paris, 1987. 398 Vezi Dumitru Stăniloaie, Ortodoxie și românism, Tiparul Tipografiei Arhidiecesane, Sibiu, 1939. 399 Vezi Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței, Editura Fundației culturale române, București, 1991. 400 Deși cu audiență, opera lui Noica nu a beneficiat de prea multe exegeze. Ca o contribuție reală în acest sens se remarcă îndeosebi lucrările semnate de Ștefan Munteanu, Etimologie, ontologie și poezie în eseurile lui Constantin Noica (în Ștefan Munteanu, Scrieri alese, Editura
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbaj și prin creditul de care se bucură in societate utilizatorii săi, iradiază și tind să influențeze celelalte variante difazice si diastratice ale limbii. Am utilizat, pentru observații și culegere de material, următoarele tipuri de surse: canale TV de largă audiență, cotidiene de mare tiraj, săptămânale cultural politice, periodice gratuite de informații utilitare, culturale și de divertisment, ghiduri TV - vezi Surse (infra) - toate din perioada 2006-2008, precum și, sporadic, alte texte scrise/orale difuzate în spațiul public (reclame, anunțuri, prospecte etc.; ocazional
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
scenă" astfel un cadru "conflictual", prin postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care să poată fi contrariate. Or, expresiile CI de care ne-am ocupat sunt promovate în discursul public, în special cel mediatic, care-și asigură audiența apelând la conflict, real sau imaginar ("Good news, no news"); acest tip de discurs fiind și cel mai influent, tendințele pe care le manifestă au cele mai mari șanse să se generalizeze. 1 Vezi GALR II: 767−777; Stati (1990
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
onoare, iar onorariul era considerabil, el a respins invitația. Lui Malcolm i-a explicat că, deși nu poate renunța la orice activitate filozofică atâta timp cât mintea lui mai funcționează cât de cât, nu crede că ar mai putea susține, în fața unei audiențe numeroase, expuneri care să merite atenție. Iar atunci când Malcolm l-a anunțat, în primăvara lui 1950, că Fundația Rockefeller examinează posibilitatea de a-i acorda o bursă de cercetare, Wittgenstein i-a răspuns: „Nu aș putea să accept banii de la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
primul rând, de cei care așteptau de la un profesor de filozofie cu totul altceva decât oferea Wittgenstein. Fostul său student, Theodore Redpath își amintește: „Prima lecție consta în mare parte în tăgăduirea faptului că el își propune să facă cunoscute audienței «adevăruri» metafizice sau că va fi preocupat să transmită cunoaștere în general, în sensul în care s-ar putea spune asta despre un geograf sau un fizician. Dacă așa ceva era ceea ce aștepta vreun membru al audienței, el ar fi fost
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
propune să facă cunoscute audienței «adevăruri» metafizice sau că va fi preocupat să transmită cunoaștere în general, în sensul în care s-ar putea spune asta despre un geograf sau un fizician. Dacă așa ceva era ceea ce aștepta vreun membru al audienței, el ar fi fost dezamăgită Fapt ce contribuia probabil la descurajarea unora dintre cei care veneau la primul curs. Este verosimil că el urmărea în mod deliberat acest lucru. Spunea adesea că nu dorește «turiști» la lecțiile sale. În orice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ar fi fost dezamăgită Fapt ce contribuia probabil la descurajarea unora dintre cei care veneau la primul curs. Este verosimil că el urmărea în mod deliberat acest lucru. Spunea adesea că nu dorește «turiști» la lecțiile sale. În orice caz, audiența la a doua lecție scădea la aproximativ 12 sau 15 persoane; impresia mea este că aproximativ 10 sau 12 inși erau prezenți în mod constant în restul anului universitar.“ (Th. Redpath, „A Student’s Memoir“, în Portraits of Wittgenstein, vol
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
totul aparte, fie ei filozofi de primă mărime, fie comentatori devotați. Sursa principală a acestor dificultăți o constituie probabil faptul că Wittgenstein a scris acest text urmărind doar propria sa lămurire. Spre deosebire de acele cărți de filozofie scrise fie pentru o audiență largă, fie pentru o categorie restrânsă de cititori, Tractatus-ul nu pare să fie o scriere adresată unui anumit public. Ceea ce autorul recunoaște în mod indirect. „Cuvântul înainte“ începe astfel: „Această carte va fi poate înțeleasă de acela care a gândit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
deplin satisfăcător la întrebarea „Ce se poate spune?“. Poziția lui Hertz a fost împărtășită de Ludwig Boltzmann, profesorul sub îndrumarea căruia intenționase Wittgenstein să studieze fizica la Universitatea din Viena. Boltzmann a avertizat în mod repetat, în expuneri adresate unei audiențe științifice sau publicului mai larg, că descoperirea „naturii reale“ a fenomenelor fizice nu este un obiectiv al științei naturii. Ceea ce își propune fizicianul teoretician este să furnizeze, prin noțiunile și enunțurile sale, anumite „imagini mintale“ care oferă descrieri cât mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
al numeroaselor sale lucrări despre subiecte de cel mai larg interes, pe care le discuta cu mult nerv și simț al umorului. (Ceea ce explică de ce lui Russell i s-a putut decerna și Premiul Nobel pentru literatură.) Scriitor cu mare audiență și mare succes, Russell a fost, 318 GÂNDITORUL SINGURATIC totodată, până la adânci bătrânețe un susținător activ al cauzei celor nefericiți și neîndreptățiți. Albert Einstein era probabil singurul dintre contemporanii lui Russell care s-a bucurat de o reputație asemănătoare. I-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
destul de frivolă. Persoane apropiate erau neplăcut surprinse de tendința lui Russell de a le subordona viața intereselor, dorințelor și înclinațiilor sale.24 Cu dezaprobare trebuie să fi întâmpinat Wittgenstein și implicarea crescândă a lui Russell în activități publicistice destinate unei audiențe largi, cu toate consecințele ce rezultau de aici, între altele cultivarea unui scris ușor, atrăgător și deci, în mod necesar, mai superficial. Russell însuși admitea că nevoia de a câștiga bani prin scris, după ce în timpul războiului își pierduse poziția la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pronunția și exprimare în limba oficială a Uniunii Europene. În Antichitate, cei care n-aveau dar oratoric și doreau acest lucru, făceau eforturi disperate că să-și îndrepte modul de a se exprima, de a rosti cuvintele, pentru a capta audiența auditoriului. Traian Băsescu, atunci când se exprimă, în limba engleză, ne aduce în situația de a pufni în râs, ori a comuta canalul televizorului. Fără accent englezesc, cu dezacorduri în limba respectivă, îl aduce într-o postură jenantă. Mai bine, s-
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
administrație al unei firme. Grupurile mari sunt diferite de grupurile mici nu numai prin faptul că sunt de dimensiuni considerabile, dar ele sunt constituite adesea pentru scopuri care se deosebesc serios de cele ale grupurilor mici. Ca exemple pot include audiența la un concert sau organizațiile economice mari. 4. Comunicarea de masă este comunicarea primită de sau folosită de un număr mare de oameni. Tipurile menționate mai înainte nu se întemeiază pe un număr de oameni precizat cu strictețe. Atunci putem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în care vorbim. De asemenea, scopurile și nevoile sunt factori în procesul comunicării deoarece, așa cum am spus, fiecare om are anumite nevoi ca să comunice și fiecare își are scopurile lui în acest proces. Mai amintim ca factor al procesului comunicării audiența, care se referă la oamenii spre care se îndreaptă mesajele. Modele ale procesului comunicării Studiile despre comunicare folosesc adesea modele care încearcă să prezinte o variantă simplificată a comunicării care conține numai "ingredientele" necesare. Cu un pic de șansă, aceste
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să găsim unde a mers rău, iar dacă nu a avut succes să o îmbunătățim data următoare. O asemenea preocupare o găsim încă din antichitate, când Aristotel a propus un model liniar, simplu, compus din trei elemente: vorbitorul, vorbirea și audiența. Dacă gândim doar un moment asupra actelor noastre variate de comunicare, nu vom avem prea mari dificultăți să descoperim aceste elemente. În unele cazuri, desigur, termenii lui Aristotel nu sunt chiar potriviți. Spre exemplu, în cazul în care citim ziarul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]