9,865 matches
-
dacă nu cumva este chiar G.T., care se iscălește sub acest pseudonim.[...] Șef direcție Lt. Col. Budișteanu N. Șef serviciu Lt. Col. D.C. Sican” Notă Informativă, sursa „Horia”, 24.11.1952: La schitul C. - București de către preotul M.C. se oficiază cununii și botezuri fără nici o formă legală. Printre acestea s-a observat mai mult tineret între 22-28 ani. Preotul M.C., la orice cununie religioasă oficiată, pomenește pe fostul rege Mihai, socotind că prin aceasta îl aduce iar ca rege pe Mihai în România
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
săptămânal, se adună la geamia din L., persoane neasigurate informativ cu rețea de profil. [...] Contactul cu mediul credincioșilor îl realizează și în mod personal, la chemarea celor doritori, precum și cu prilejul unor slujbe și ceremonii în microanturaje la nunți și botezuri, plus parastase, unde sunt invitați și alți deservenți de cult musulman. De asemenea, candidatul mai participă lunar la adunările deservenților de cult, persoane cunoscute și aflate în relații bune cu candidatul, unii aflați în atenția organelor de securitate, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
o invenție recentă. Ea a produs celebra tipologie a diferitelor categorii de "practicanți": "străinii" de viața Bisericii, care nu au fost niciodată integrați sau care s-au detașat; "conformiștii sezonieri", care nu intră în biserică decât pentru cele trei sacramente (botez, căsătorie, înmormântare); "practicanții constanți", care asistă la mesa duminicală, se spovedesc și se împărtășesc de Paște; "bigoții" sau creștinii angajați, care au activități religioase care depășesc practicile obligatorii. După Gabriel Le Bras, Études de sociologie religieuse, PUF, Paris, 1955-1956. • Participarea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
arată, la rândul său, că riturile și tabuurile au contribuit la producerea unei comunități religioase separate (iudaismul) în cadrul unei societăți. Ritualismul joacă acest dublu joc al diferențierii și al integrării. Weber studiază, de asemenea ("Eseu despre secte", 1906), riturile inițiatice (botezurile protestante), care contribuie la integrarea indivizilor și la construirea frontierelor. Creditul social depinde de aceste probe colective. Simmel și Tarde au fost interesați de aceste fenomene: unele grupuri sau colective sunt amorfe, puțin coerente și pot împărtăși experiențe comune atâta vreme cât
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
între cele două o strânsă interdependență. Un exemplu în acest sens ar fi credințele în sacralitatea inițială a pământului, care s-au păstrat și în obiceiurile din ciclul vieții: nașterea pe pământ, depunerea copiilor pe pământ după naștere ori la botez, îngroparea morților în sânul pământului etc. Implicarea destinului în riturile de construcție ne îndrumă spre o altă zonă folclorică extrem de bogată. Ion Taloș, în Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, arată că, printre măsurile cele mai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la părinți trecuți de mult de vârsta proprie procreării; se naște purtând emblema de copil din flori; se naște într-un timp anormal, cu o întârziere pe care o provoacă el însuși; are traiectorie deviată prin ursita dezvăluită, printr-un botez miraculos, prin intervenția nefirească și pedepsită a părinților. Pornind de la dorința expresă de a avea copii, basmul numește momentele importante, adăugând la fiecare un surplus de informație pe care și-o furnizează din recuzita fondului de miraculos. Copilul este apropriat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
simbolismului cosmic, peștele se asociază cu apa, dar și cu soarele sau luna. "Mreana albă, în legendele românești, conotează femeia și luna". Peștele este simbolul apelor, al vieții și al fecundității, precum și al "mesei euharistice" (alături de pâine); "născut în apa botezului, creștinul este adesea comparat cu un peștișor, lumea lăuntrică, întunecată, prin care omul comunică fie cu Dumnezeu, fie cu Diavolul". În Luceafărul de ziuă și Luceafărul de noapte [Ispirescu], unei împărătese i se-nfățișează în vis Dumnezeu, spunându-i că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zi." Când fata împlinește 17 ani, se duce la o petrecere în vecini, unde o pețește feciorul unui zmeu; "fata moare." [Bârlea, I]. Tot despre încălcarea unei interdicții este vorba și în basmul Frumoasa din Pădurea adormită [Charles Perrault]. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va înțepa mâna într-un fus și va muri. Blestemul a fost îndulcit de o zână bună, care-i menește că nu va muri
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
perechi împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în cazul în care ele nu găsesc "sare, pită și apă" ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, în Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: "Spun boresele că înainte vreme, înainte de botez, uneori chiar a treia zi [...]. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare în el și o pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
păstrează motivul "furtului" și al "schimbului" de copii, atribuind această acțiune negativă Diavolului. Încălcarea interdicției de a nu lăsa singur pe întuneric copilul nebotezat duce la schimbarea lui de către Necuratul. Obiceiul de a păstra lampa aprinsă de la nașterea copilului până la botez se explică prin funcția apotropaică a luminii. Copiii înlocuiți, demonici, sunt îndeobște inadaptabili în mediul uman, nu progresează firesc, achiziționează cu mare dificultate limbajul. "Copiii schimbați au capul mare, că nu și-l pot ținea, cade în toate părțile; sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se dea copilului numele tatălui dacă primul copil era fată, i se da numele mamei, în speranța că va fi și ultima, adică se va termina cu ea rândul fetelor. "De multe ori întâlnim oameni care au două nume de botez, unul care stă scris în actul de naștere făcut la primărie și pe care mai nimeni nu i-l știe, și alt nume cu care-l strigă lumea [...]. Când unui părinte nu-i trăiesc copiii, ori îs tot bolnavi, ceea ce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mai nimeni nu i-l știe, și alt nume cu care-l strigă lumea [...]. Când unui părinte nu-i trăiesc copiii, ori îs tot bolnavi, ceea ce însemnează că îi chinuiește Necuratul, atunci este datina să i se schimbe numele de botez, crezându-se că sub acest nume nou nu-l va mai recunoaște Necuratul, " Ducă-se pe pustii", și-l va lăsa în pace." În cazurile în care se înregistra decesul copiilor, o femeie care "nu avea noroc la băieți" își
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
părinților "fără noroc", ci îi pune pruncului un nume de fiare sălbatice (pentru a căpăta putere, forță, agerime și a nu se îmbolnăvi din nou). Așa se explică pentru ce pe mulți români îi cheamă Lupu, Ursu, ca nume de botez, nu de familie. Se face o distincție clară între numele dat copilului înainte de botez și numele primit la botez. Astfel, cel dintâi era un nume generic, adesea secret, necunoscut uneori chiar de propria mamă [...] Numele poate deci să se schimbe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
căpăta putere, forță, agerime și a nu se îmbolnăvi din nou). Așa se explică pentru ce pe mulți români îi cheamă Lupu, Ursu, ca nume de botez, nu de familie. Se face o distincție clară între numele dat copilului înainte de botez și numele primit la botez. Astfel, cel dintâi era un nume generic, adesea secret, necunoscut uneori chiar de propria mamă [...] Numele poate deci să se schimbe în raport cu momentul existenței, cu vârsta individului, în societățile arhaice trecându-se de la o "denumire
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a nu se îmbolnăvi din nou). Așa se explică pentru ce pe mulți români îi cheamă Lupu, Ursu, ca nume de botez, nu de familie. Se face o distincție clară între numele dat copilului înainte de botez și numele primit la botez. Astfel, cel dintâi era un nume generic, adesea secret, necunoscut uneori chiar de propria mamă [...] Numele poate deci să se schimbe în raport cu momentul existenței, cu vârsta individului, în societățile arhaice trecându-se de la o "denumire vagă" la început la un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici sunt consemnate și în basmul Ileana Simziana, care eroina îi zice lui Făt-Frumos: [...] tu m-ai adus aici, mi-ai adus herghelia, tu ai omorât zmeul care mă furase, tu mi-ai adus vasul cu botez, tu să-mi fii bărbat. Aidem să ne îmbăiem și ne cununăm.[...] Se învoiră și intrară în baie. Ileana chemă armăsarul ei ca să încropească laptele în care se vor îmbăia. Chemă și împăratul cel nou pe Galben-de-soare. Și astfel amândoi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau cu ocazia altor sărbători. În cazul nașterii, "alături de moașă, în aceste rituri de început și practici magice augurale un rol aparte îl aveau femeile care veneau cu daruri și cu urări de noroc, sănătate, prosperitate la 2-3 zile după botezul copilului"70. Totuși, cel mai însemnat ritual din tradițiile românești care face trimitere directă la magia cuvântului, mai precis a numelui, rămâne schimbarea numelui și vânzarea simbolică. Obiceiul este răspândit în toate zonele țării. "Se cunoaște obiceiul ca atunci când copilul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
săi ucidă. Acest punct culminant al poveștii de dragoste rămâne însă suspendat, fiindcă Ștefan este obligat să revină la regiment când află despre comunicatul oficial de intrare a României în război. Al doilea fir epic narează evenimente de pe frontul Primului Război Mondial (botezul focului, la Bran, cucerirea Pietrei Craiului, „întâmplări pe apa Ol tului“, marșul spre Sibiu, bombardamentul de la Săsăuș, bătălia de la Rucăr), culminând cu străpungerea focului de baraj de la Bărcuț, într o acțiune temerară a lui Gheorghidiu, care este rănit. Ultimul capitol
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
TRANSFORMĂ ÎN CARNE, SE ÎNCARNEAZĂ. Este vorba aici despre un simbolism cu totul nou, propriu exclusiv mitului creștin. Greșeala capitală a dogmatismului este ancorată în perceperea greșită a simbolului "încarnării". Simbolul "încarnării" și înțelegerea lui greșită guvernează toate riturile sacramentale: botezul, împărtășania, confirmarea 29 și în special liturghia și pretinsa ei transformare a pîinii în spirit, a nafurei în trupul real al lui Iisus. Vestigii ale ritualurilor magice ale animismului și ale ceremoniilor de purificare ale politeismului, sacramentele sînt în continuare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să-și revină din acest regres, să se redreseze. Iisus omul real a fost el însuși supus tentației de către diavol, ceea ce este atestat simbolic de mitul ispitei din evanghelia după Ioan. Lepădarea sa de ispita adamică este reprezentată simbolic de botezul în Iordan. Acest simbol al purificării este conform semnificației lui subiacente -identic cu simbolul "încarnării Cuvîntului". Identitatea este atestată simbolic: Cuvîntul, cea de a doua persoană, sau -ceea ce este același lucru spiritualizarea sublimantă, "Sfîntul Duh", apare sub forma unei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la Mythologie grecque, capitolul "Oedip", ediția a 3-a, Petite Bibliotheque Payot, Paris. 28 Vezi Le Symbolisme dans la Mythologie grecque, prima ediție, capitolul "Les Mystères d'Eleusis", Payot, 1954 29 Ceremonie specifică Bisericii Catolice destinată confirmării creștinului în grația botezului N.t. 30 Destinul uman reprezentat simbolic de divinitățile trinitare se află și în Teogonia mitologiei grecești: Haosul, simbol al misterului; Uranus, Dumnezeul creator; fiul său, Cronos (timpul) care reprezintă regnul animal, viața preconștientă; Zeus, fiul lui Cronos, simbol al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
au șovăit în alegerile pedagogice, Evanghelia fiind mai blândă. Luând literal mesajul lui Christos, ei încearcă o primă sacralizare a copilului. Copilul este o întruchipare a inocenței. El nu e însemnat de păcatul originar; astfel, nu copilul trebuie să primească botezul, căci, potrivit lui Tertullian, "el n-are a se grăbi spre iertarea păcatelor pe care nu le-a săvârșit". Împotriva mesajului evanghelic: "Adevăr vă spun: De nu vă veți reveni și nu veți fi precum copiii, nu veți intra în împărăția
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
căci, datorită crizei, numai Casa Asigurărilor Sociale a contribuit cu o oarecare sumă. Comisia instituită era formată, pe lângă ministrul și secretarul general al Ministerului Sănătății, din profesorul I. Bălăcescu,directorul Casei Muncii C.F.R., inginer Roll, din partea Eforiei Așezămintelor Brâncovenești, M. Botez, senator, precum și directorii din minister, Gr. Kessim, directorul direcției spitalelor, dr. E. Răsmeriță, directorul general al Fondului Sanitar, dr. O. Pușcariu, directorul general al Sănătății și dr. Traian Nasta, de asemenea o autoritate în domeniul organizării asistenței chirurgicale, care organizase
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Miroiu M. și Blebea G., Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001. Roth-Szamoskozi, Maria, Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. Sârbu Tănase, Etica : valori și virtuți morale , Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005. Tompea Doru, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. ***, Codul deontologic al profesiei de asistent social, codul nr.
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]