10,290 matches
-
Cehoslovaciei au început demonstrațiile. La 17 noiembrie, la Praga, poliția a atacat miile de studenți care protestau împotriva regimului comunist. Acest eveniment a provocat începerea demonstrațiilor de masă, care, în 20 noiembrie, numărau 500 000 demonstranți. A fost creat Forul Civic, condus de dramaturgul Václav Havel, iar în interiorul Partidului Comunist Cehoslovac se dădeau lupte pentru putere între conservatorii lui Gustáv Husák și reformiștii lui Ladislav Adamec. După greva generală din 27 noiembrie 1989 și în lipsa sprijinului aliatului sovietic, Partidul Comunist Cehoslovac
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
s-au precipitat și, înainte de sfârșitul anului 1989, la 29 decembrie, Vaclav Havel a ajuns președinte al Statului, iar Alexander Dubček - președinte al Parlamentului. În 8-9 iunie 1990 au avut loc primele alegeri democratice, în urma cărora au ieșit învingători Forumul Civic (ceh) și Publicul Împotriva Violenței (slovac). În Bulgaria, Todor Jivkov, liderul comunist al Bulgariei și secretarul Partidului Comunist Bulgar, era în funcție din 1954. Contrar situației din România, în Bulgaria, nivelul de trai nu a scăzut semnificativ datorită împrumuturilor masive
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
a deschide drumuri noi în economie, filosofie, știință, artă etc. Colonizând bazinele Mediteranei și Mării Negre, ei contribuie la răspândirea civilizației și la interferențele etno-culturale. „Inventatori ai politicii”, vechii greci creează sistemele de conducere - oligarhic și democratic -, promovează individualismul și drepturile civice și încearcă să edifice statul, cetatea-polis - ca exponent al intereselor cetățenilor -, pe baze raționale. Prin epoca elenistică, grecii au dat naștere celei dintâi civilizații de sinteză, de cuprindere „universală” din istorie. Grecia antică a inaugurat în istorie formulele superioare de
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
naștere și s-a împlinit și calitatea grecilor de cetățeni, mai exact de oameni liberi, proprietari, purtători de arme, membri ai unei comunități de tradiții, valori materiale, morale și religioase, de aspirații etc. „Polisul este acolo unde se află corpul civic”. "Politeia" reprezenta ansamblul de instituții dintr-un polis. "Patrios politeia" echivala cu dreptul cutumiar al strămoșilor. Străinii (periecii sau metecii) nu aveau drepturi politice, iar hiloții (populații dependente de Sparta) și sclavii (prizonieri de război, datornici etc.), folosiți la muncile
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
mulți tineri îndrăgostiți de știință și înțelepciune din toate colțurile lumii grecești și inspirând numeroase constituții «platoniciene». Ea va supraviețui 1000 de ani fondatorului ei, Școala nefiind închisă decât în 529 d.Hr.”" Pe lângă instituții, politică, democrație, educație și spirit civic, Grecia antică a lăsat moștenire Romei și, mai apoi, Europei moderne o știință cutezătoare și o cultură strălucitoare. Ambele aveau ca element central al preocupărilor cunoașterea și slăvirea omului, în conformitate cu idealurile umanismului elen; ambele se raportau direct la progresul gândirii
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
suporter pasionat al rezistenței nonviolente, teoretizată altădată de un celebru politician indian, Mahatma Gandhi. A fost unul dintre liderii Revoluției de Catifea din 1989 și devine președinte după primele alegeri libere. Pe 29 decembrie 1989, fiind deja președinte al Forumului Civic, a fost ales președinte al primului parlament liber. În 1996, împreună cu filantropul japonez Yohei Sasakawa și cu laureatul premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, pune bazele fundației "Forum 2000", o organizație care are ca scop declarat identificarea problemelor cheie ale
Václav Havel () [Corola-website/Science/299185_a_300514]
-
Marian Teofan Dragoș Munteanu (n. 19 iunie 1962, comuna Grădiștea, Giurgiu) este un etnolog, profesor și activist civic român contemporan. Membru al rezistenței împotriva dictaturii comuniste, a fost unul dintre reprezentanții marcanți ai mișcărilor pentru drepturi civile și instaurare a democrației în România (1989-1991), lider al demonstrației studențești din Piața Universității, 1990. Este autorul unor cercetări și studii
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
terminarea studiilor (1991). Din martie 1991 este președinte de onoare al Ligii Studenților. A fost inițiatorul și coordonatorul demonstrației studențești din Piața Universității, căreia i-a imprimat un caracter pașnic, nonviolent, Marian Munteanu fiind principalul promotor al non-violenței ca atitudine civică în România postdecembristă. A fost cel mai proeminent lider al protestelor anti-comuniste din 1990, terminate în mod violent prin intervenția minerilor sub guvernarea lui Petre Roman și președintia lui Ion Iliescu. Cu privire la Piața Universității scriitorul Eugen Ionesco declara: “"Deșteaptă-te
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
au generat o puternică reacție internatională), iar în țară, pentru eliberarea sa au demonstrat pașnic sute de mii de oameni în București (“marșul alb” din 13 iulie 1990) și principalele orașe ale țării. În decembrie 1990 participă la fondarea Alianței Civice, fiind ales primul președinte al alianței. La scurt timp, însă, fiind în dezacord cu majoritatea membrilor consiliului de conducere (dominat de GDS), a demisionat din funcția de președinte și, după alte câteva luni, s-a retras din Alianța Civică. Ulterior
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
Alianței Civice, fiind ales primul președinte al alianței. La scurt timp, însă, fiind în dezacord cu majoritatea membrilor consiliului de conducere (dominat de GDS), a demisionat din funcția de președinte și, după alte câteva luni, s-a retras din Alianța Civică. Ulterior, Alianța Civică s-a transformat în partid și a devenit o anexă a sistemului politic, dispărând practic din viața publică. După adoptarea noii constituții a României (noiembrie 1991), Munteanu a înființat organizația cultural-politică de tineret “Mișcarea pentru România”, de
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
ales primul președinte al alianței. La scurt timp, însă, fiind în dezacord cu majoritatea membrilor consiliului de conducere (dominat de GDS), a demisionat din funcția de președinte și, după alte câteva luni, s-a retras din Alianța Civică. Ulterior, Alianța Civică s-a transformat în partid și a devenit o anexă a sistemului politic, dispărând practic din viața publică. După adoptarea noii constituții a României (noiembrie 1991), Munteanu a înființat organizația cultural-politică de tineret “Mișcarea pentru România”, de orientare național-democrată, care
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
atunci pentru continuarea carierei universitare. Nu a deținut funcții în PCR. Prima inițiativă politică a lui Marian Munteanu, în contextul legislativ creat prin adoptarea Constituției din 1991, este legată de organizația cultural-politică de tineret “Mișcarea pentru România” (vezi cap. Activități civice), al cărei obiectiv era înființarea unui partid politic de orientare național-democrată (doctrină formulată și propusă de Marian Munteanu, plecând de la modelul lansat de Nicolae Iorga și cu influențe din practica unor partide occidentale - partidul francez “Adunarea pentru Republică” și alte
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai tarziu "Convenția Democrată din România" (CDR). Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria. A publicat peste 100 de articole în ziare și reviste ("22", "România liberă", "Vatra", "Memoria" etc.). A ținut conferințe în țară și străinătate, multe dintre ele publicate în volume colective ("Une culture pour l'Europe
Doina Cornea () [Corola-website/Science/299207_a_300536]
-
moțiunii de cenzură s-a realizat cu 235 de voturi "pentru" și 9 "împotrivă", patru voturi fiind anulate. Mihai Răzvan Ungureanu a fost prim-ministru român timp de 78 de zile. După mandatul său de premier, Ungureanu a fondat Inițiativa Civică de Centru-Dreapta (ICCD), o organizație non-guvernamentală, care-și propune unirea tuturor forțelor de dreapta. Printre fondatorii ICCD, sunt și doi membri PDL, anume Monica Macovei și Cristian Preda. Ungureanu a devenit președintele noii platforme. El a vorbit despre o alianță
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
anume Monica Macovei și Cristian Preda. Ungureanu a devenit președintele noii platforme. El a vorbit despre o alianță electorală de dreapta, la care să participe PDL, PNR, PNȚCD și FCD. În septembrie 2012, Ungureanu s-a înscris în partidul Forța Civică. El a candidat la președinția partidului, funcție în care a fost ales la 7 septembrie 2012. A alipit partidul la Alianța România Dreaptă (ARD), formată din PDL și PNȚCD. De asemenea, a aplicat Forța Civică la Partidul Popular European (PPE
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
a înscris în partidul Forța Civică. El a candidat la președinția partidului, funcție în care a fost ales la 7 septembrie 2012. A alipit partidul la Alianța România Dreaptă (ARD), formată din PDL și PNȚCD. De asemenea, a aplicat Forța Civică la Partidul Popular European (PPE), purtând discuții cu liderii partidelor membre și cu organizația centrală a organizației europene. După alegerile parlamentare din 2012, ARD s-a dizolvat. În martie 2013, Forța Civică și PNȚCD au reînființat Alianța Dreptate și Adevăr
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
PDL și PNȚCD. De asemenea, a aplicat Forța Civică la Partidul Popular European (PPE), purtând discuții cu liderii partidelor membre și cu organizația centrală a organizației europene. După alegerile parlamentare din 2012, ARD s-a dizolvat. În martie 2013, Forța Civică și PNȚCD au reînființat Alianța Dreptate și Adevăr. Ungureanu a câștigat un post de senator de Arad din partea ARD la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. Inițial, fostul premier a luat mai puțin de 50% de voturi. Însă, a reușit
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
Culturală Europeană, titlu pentru care orașul va candida în anul 2021. Împreuna cu primarul Gheorghe Falcă, Ungureanu a pus bazele unui proiect ambițios de dezvoltare a orașului, incluzând reabilitarea Cetății din Arad. În luna iulie a anului 2014, Partidul Forța Civică al lui Mihai Răzvan Ungureanu a decis să fuzioneze prin absorbție cu PDL. În aceste condiții, Ungureanu devenea prim-vicepreședintele PDL. În luna noiembrie, după alegerile prezidențiale, Alianța Creștin Liberală formată din PNL și PDL a fost desființată, iar cele
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
a Radioteleviziunii Italiene. La Torino se află multe colecții de artă importante: opere ale artiștilor italieni Leonardo da Vinci, Antonello da Messina, Beato Angelico, Andrea Mantegna, dar și ale unor artiști străini precum Van Eyck, Rembrandt și Van Dyck. "Galleria civica d'arte moderna e contemporanea di Torino" ("GAM", Galeria Civică de Artă Modernă și Contemporană) este al doilea muzeu de artă modernă din Italia, cu 5000 de picturi și 400 de sculpturi. Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, decorațiunile luminoase de
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]
-
artă importante: opere ale artiștilor italieni Leonardo da Vinci, Antonello da Messina, Beato Angelico, Andrea Mantegna, dar și ale unor artiști străini precum Van Eyck, Rembrandt și Van Dyck. "Galleria civica d'arte moderna e contemporanea di Torino" ("GAM", Galeria Civică de Artă Modernă și Contemporană) este al doilea muzeu de artă modernă din Italia, cu 5000 de picturi și 400 de sculpturi. Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, decorațiunile luminoase de sfârșit de an sunt încredințate artiștilor contemporani: festivalul Luci d
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]
-
Donald Franciszek Tusk ( ; n. 22 aprilie 1957, Gdańsk, Polonia) este un politician polonez, actualul președinte al Consiliului European. Între 2007-2012 a fost prim-ministru actual al Poloniei. El este co-fondator și președinte al partidului de centru-dreapta Platforma Civică. În anul 2005 a candidat la funcția de președinte al Poloniei, dar a fost învins în al doilea tur de scrutin de conservatorul Lech Kaczyński. Între 2007-2012 a fost prim-ministru al Poloniei. Cabinetul său a supraviețuit unei moțiuni de
Donald Tusk () [Corola-website/Science/299335_a_300664]
-
învins în al doilea tur de scrutin de conservatorul Lech Kaczyński. Între 2007-2012 a fost prim-ministru al Poloniei. Cabinetul său a supraviețuit unei moțiuni de încredere în parlamentul polonez la 24 noiembrie 2007. La alegerile parlamentare din 2011 Platforma Civică a lui a obținut cel mai mare număr de voturi (translatate în 39,18% din mandatele în Sejm), ceea ce l-a pus în situația inedită pentru un premier polonez de după căderea comunismului de a rămâne la guvernare în urma alegerilor parlamentare
Donald Tusk () [Corola-website/Science/299335_a_300664]
-
consilieri județeni, majoritatea lor pe teritoriul ținutului secuiesc. În consiliile județene din Harghita și Covasna, reprezentanții UDMR sunt în majoritate absolută, iar în Mureș în majoritate relativă (cu 13 consilieri). Al doilea partid politic, ca mărime și putere, este Partidul Civic Maghiar, mai ales în județele Harghita și Covasna, unde are în total 19 reprezentanți în cele două consilii județene. Partidul are 11 de primari și 489 de consilieri locali, majoritatea în județele Harghita și Covasna. În Județul Mureș cele mai
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
caricaturiștii sau ilustratorii. Personalitatea lui Abraham Lincoln, adulată sau contestată, a focalizat atenția poporului american. Datorită ororilor războiului, umorul a căpătat o fațetă tragică devenind mai degrabă metafora existențială. În următorii cinci ani, caricatura de presă va deveni portdrapelul atitudinii civice americane. Britanicul Frank Leslie va profita de atmosfera de destindere imediată încheierii războiului și va edita câteva periodice umoristice ("The Budget of Fun", "Joly Joker", "Comic Monthly", "Phunny Phellow"). Unul dintre angajații săi a fost William Newman care lucrase pentru
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
ridicând totodată și ștacheta unei noi calități a presei. Presa devine un reper intelectual mai mult decât o sursă de informare și amuzament. Umorul devine mai puțin bufonic orientându-se spre o fațetă mai mult implicată în problematici intelectualiste. Spiritul civic devine mai conștient și mai implicat în viata cetății. Această atmosferă a constituit fundamentul apariției faimoaselor publicații "Vanity Fair" și "The New Yorker". Revista "The New Yorker" a reprezentat indiscutabil nucleul și locul de lansare a noilor tendințe în estetica
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]