11,537 matches
-
cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene și la orgii cu lăutari țigani, și cu ciocoii. Viața la țară era "eternul spectacol divin al răsăriturilor de soare trandafirii, al apusurilor roșii, al amiezilor liniștite de vară, al serilor tainice și al nopților senine de iarnă, al pămîntului înghețat și al cerului înstelat parcă cu mărgăritare". "Țăranii duc astfel de vieți poetice
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a "Neamului românesc" era acoperită de fotografia lui Woodrow Wilson, prezentat de Iorga drept "speranța omenirii". Continua (poate un pic prea idealist), descriind motivele dezinteresate ale Americii, ajungînd la concluzia că rolul Statelor Unite va fi "arbitrarea și stabilirea unei păci eterne", țelurile președintelui Wilson. Iorga a făcut o analiză istorică naivă a rolului jucat de America în Cuba, Filipine și Mexic analiză pe care profesorul Bancroft n-ar fi putut să o scrie altfel și îl descria în final pe Wilson
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
regretabila labilitate a personalității lui Iorga. Cultura României era de sorginte bizantină, ca și cultura ei politică 42. Este vorba despre celebrul politicianism pe care Iorga îl numea disprețuitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr-o tabără în alta și eterne "realinieri", însoțite de intrigi și complicități rareori motivate de idealuri, ci de conveniență. Dacă Iorga făcea politică, participînd deci la acest proces, în ce măsură era acest lucru motivat de naționalismul său bazat pe albatrosul sămănătorismului sau, care era rezultatul temperamentului, al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga i-a numit pe istoricii Noii școli de istorie "măgari turbați"). Condurachi scria că "aceasta este o metaforă extrem de rară în paginile istoriografiei universale"176. Dar ceea ce era mai rău abia de acum înainte avea să se întîmple. Iorga, eternul student, a alcătuit din inițialele numelor lui Giurescu și Panaitescu cuvinte formate din patru litere pe care le-a folosit într-o serie de ocazii, chiar și în discursuri ținute la întruniri publice. O opinie mai moderată a fost prezentată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
iar textul care a cîștigat competiția, purtînd titlul de Hiszekégy ("Credință unică") era zilnic recitat de toți școlarii. Autorul acestei cărți și-l amintește cuvînt cu cuvînt: Cred într-Unul Dumnezeu, Cred într-O Patrie, Cred într-O Dreptate Divină Eternă, Cred în Învierea Ungariei. Amin! În timpul manifestațiilor sau a competițiilor sportive, oratorii se refereau întotdeauna la teritoriile "smulse" Ungariei, iar mulțimea răspundea cu glas tare: Mindent Vissza! ("Vrem totul înapoi!"). Centrul acestor acțiuni era guvernul sponsorizat de Liga Revizionistă, care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
destin comun. Revizionismul maghiar se menținea pe poziții sau și le pierdea în funcție de reușita și supraviețuirea Germaniei lui Hitler. Consecințele acestei doctrine a "Destinului comun maghiaro-german" sînt binecunoscute de toată lumea. Ungaria s-a alăturat Axei, a rupt tratatul de "Prietenie eternă" cu Iugoslavia și a atacat-o; a declarat apoi război URSS-ului și Aliaților occidentali ai sovieticilor; în sfîrșit, în primăvara lui 1934, atunci cînd Imrédiștii au ajuns la putere, ungurii, cu sprijinul lui Eichmann, au deportat populația lor evreiască
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a permis tipărirea acestui articol făcea din el o chemare fățișă la revoltă. Deși starea de spirit era revoluționară, nimeni nu a apelat la Iorga. Tragedia consta în aceea că el era identificat cu regimul discreditat. Dilema României era dilema eternă a națiunii mici: "Hácha sau Mannerheim?" Întrebare rămasă fără răspuns pînă cînd Carol l-a chemat pe Generalul Antonescu. Antonescu fusese ținta multor ofense din partea Camarilei de la căderea lui în dizgrație, în 1938. Fusese surghiunit la mănăstirea Bistrița și doar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și acesta este motivul, aceasta este explicația dezinteresului aproape total al lui Iorga față de muzică" 18 Karl Göllner, profesor la Universitatea din Sibiu, student al lui Iorga atît în România cît și în Franța, își amintea aevea atitudinile de student etern ale lui Iorga și aforismele lui pe baza cuvintelor formate din patru litere. Mulți alții dintre cei care l-au cunoscut i-au confirmat autorului acest lucru. Aș scoate în evidență faptul că Iorga afișa asemenea atitudine numai față de bărbați
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la teatru mai mult decât la femei“. Și era un adevăr. Niciodată (cu excepția unei perioade din tinerețe) nu m-am gândit serios să mă însor. Am iubit cu adevărat o singură dată (în aceeași perioadă). După aceea a urmat Clement, eterna, minunata, inclasificabila Clement. Și am fost “înamorat nebunește“. Apoi, au mai existat, desigur, fetele dulci. Dar nu sunt un afemeiat. M-am dedicat întru totul profesiunii mele. Din acest punct de vedere, am fost la fel de dur cu mine însumi ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mea. M-a bucurat în mod special ceva din scrisoarea ta: nici o clipă nu te îndoiești că încă te mai iubesc. «Încă» e aproape lipsit de sens în fraza asta. Iubirea mea pentru tine există într-un soi de prezent etern, constituie, aproape, însăși semnificația timpului. Nu mă plâng prea tare. O asemenea iubire poate coexista laolaltă cu disperarea, cu calmul, cu resemnarea, cu cotidianul, cu plictiseala și tăcerea. Te iubesc, Charles, și te voi iubi toată viața; e un adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fără îndoială, și iubirea ei pentru mine e trecătoare. I-am vorbit despre perisabilitatea, fragilitatea și caracterul efemer al relațiilor umane, despre confuza irealitate a spiritului uman și, în tot acest timp, ochii ei mari, căprui, luminoși, îmi vorbeau despre etern. Îmi spunea: „Vreau să fiu desăvârșită în relațiile mele cu tine, așa încât să nu suferi când mă vei părăsi“, și această exprimare a iubirii perfecte pur și simplu mă irita. Îmi mai spunea: „Voi aștepta întruna, deși știu... că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
supraviețuiește datorită exclusiv faptului că ea face întruna concesii, ceea ce, presupun, e o metodă eficientă. Ce mi se potrivește mie cel mai bine este dramatismul despărțirilor, sau așteptarea impacientată a începuturilor și a întâlnirilor. Nicicând n-aș putea prefera plicticoasa eternă prezență a căsniciei, farmecului întâlnirilor și al despărțirilor. Nu-mi place nici măcar să împart patul, și rareori accept să-mi petrec întreaga noapte cu o femeie cu care am făcut dragoste. Când o văd dimineața în pat, îmi apare ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că trăiești alături de un bărbat tiran - poate chiar violent -, mă întreb de câte ori în trecut ai fi vrut să evadezi, și ai dat îndărăt, înfrânt\ și doborâtă, pentru că nu aveai unde să evadezi? Hartley, acum îți ofer căminul meu, numele meu, eternul meu devotament. Continuu să te aștept, unica mea iubire. Nu vrei să vii, nu vrei să evadezi cu mine, să fii nedespărțită de mine în toți anii ce vor urma? O, Hartley, aș putea să te fac atât de fericită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Sau o faci numai din curiozitate, ca un turist, mă vizitezi, îmi vizitezi viața și încerci un sentiment de superioritate. — Hartley, încetează, te rog! Sau încerci doar să mă rănești? Tu ești cea rea. Între noi doi există o legătură eternă, știi bine că e așa, e lucrul cel mai limpede din lume, mai limpede chiar decât Dumnezeu. Vreau, ca în cele din urmă, să devii soția mea, vreau să-ți găsești liniștea alături de mine. Voi avea grijă de tine toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
depăși imediat starea în care te afli. Dar peste câteva săptămâni sau luni vei fi epuizat tot ce simți acum, vei reanaliza totul, prin prisma gândirii și a simțirii, și vei constata că te-ai eliberat. Nu e un lucru etern, nimic din ce-i uman nu e etern. Pentru noi, eternitatea e o iluzie. E ca un basm cu zâne. Când ceasornicul bate ora douăsprezece din noapte, totul se spulberă și se preface în nimic. {i vei descoperi că te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
peste câteva săptămâni sau luni vei fi epuizat tot ce simți acum, vei reanaliza totul, prin prisma gândirii și a simțirii, și vei constata că te-ai eliberat. Nu e un lucru etern, nimic din ce-i uman nu e etern. Pentru noi, eternitatea e o iluzie. E ca un basm cu zâne. Când ceasornicul bate ora douăsprezece din noapte, totul se spulberă și se preface în nimic. {i vei descoperi că te-ai descătușat de ea, că te-ai eliberat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și fără să ne ținem unul de altul ca nebunii... Aceea a fost o scrisoare idioată. Cred că a ne ține unul de altul ca nebunii e singurul fel pe care-l înțeleg... — Dar cu ea, cu Hartley... e ceva etern, care e existat dintotdeauna, ceva mult mai mare decât fiecare dintre noi. Se va întoarce la mine, trebuie să se întoarcă. A fost întotdeauna parte din mine, și se va întoarce la ea însăși. Simt, în chip straniu, că retragerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
înoți pe o mare înfuriată, băiețaș, marea asta-i ucigașă!“. Dar trecutul refuza să se întoarcă, pentru a se lăsa retușat așa cum se întâmplă în vise. În visurile mele, Titus se plimba în toată strălucirea tinereții lui, care devenise acum eternă. Sau alteori visam că murise, și mă trezeam bucuros că nu fusese decât un vis. Am scos din buzunar scrisoarea lui Hartley, mi-am apăsat-o pe frunte și m-am rugat de ea să mă mântuie de pustiire și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de găsit pretutindeni în fructării. Le depozitez pe raftul de sus din cămară. În fiecare dimineață și seară, mă plimb de-a lungul malurilor Tamisei și mă uit la cerul frământat de peste mărețele turnuri ale uzinei electrice Battersea și la eterna dramă a apelor fluviului, înălțându-se și prăbușindu-se. Aștept. Lui Peregrine urmează să i se discearnă o distincție pentru serviciile sale în slujba păcii. Rosina a plecat în America, să turneze un film. Am luat prânzul pe rând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
totul diferit de grozăvia neagră, pustie, a faptului în sine. În timp așteptării, jelisem împreun\, încercând să ne alinăm unul altuia durerea. Și această suferință împărtășită a fost mai puțin chinuitoare decât tortura totalei ei dispariții, înfiorătorul răstimp trăit al eternei absențe. Cât de diferită e fiecare moarte, și totuși ne mân\ pe aceleași meleaguri ale făpturii noastre lăuntrice, acele meleaguri pe care poposim rar, și unde percepem limpede zădărnicia tuturor lucrurilor la care am râvnit atâta amar de vreme, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
interimat, să nu-și fi dat seama care anume era structura reală a simțirii ei dureroase. Probabil că, prima oară, ruperea ei de mine însemnase un act teribil și extrem de greu, în fond trădase existențele noastre contopite și jurămintele de etern devotament. „Trebuia să plec în felul acesta, era singura cale, n-a fost ușor.“ Oare șocul trădării se reverberase de atunci întruna în mintea ei, asemenea exploziei originare a universului? Dar din moment ce nu a existat nici un prilej de a-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
iunie 1970 în localitatea Turda, județul Cluj, România, fiul lui Nicolae și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 82346 Andechs, Herrschingersstr. 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, str. Lotus nr. 7A, ap. 5, județul Cluj. 75. Schmidt Eternă, născută la 23 iunie 1966 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Luca Daniel și Glovicska Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 74579 Fichtenau-Matzenbach, Breitenbacherstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, str. St. L. Toth nr.
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
avanseze scenarii extrem de optimiste referitoare la viitorul aranjament în sistemul internațional. Probabil cel mai bine cunoscut din această serie este sfârșitul istoriei al lui Francis Fukuyama, care se inspiră din bogata tradiție a filosofilor Iluminismului, resuscitând ideea kantiană a păcii eterne. În opinia lui, odată cu încheierea Războiului Rece asistăm la sfârșitul istoriei ca atare: acesta reprezintă punctul final în evoluția ideologică a lumii și presupune universalizarea democrației liberale de sorginte occidentală ca formă finală de guvernare umană. Războiul ideologiilor este de
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
de anarhie iminentă. La aceste procese, Kaplan adaugă răzbunarea mediului înconjurător (din cauza poluării aerului, defrișărilor, eroziunii solului etc.), migrația populațiilor, explozia ratelor de naștere și răspândirea maladiilor. În final, harta viitoare într-un sens, harta finală va fi o reprezentare etern schimbătoare a haosului. O perspectivă pesimistă hibridă, ca urmare a nuanțelor moderate, reprezintă noul medievalism. Lansată de Hedley Bull ca o posibilă alternativă la sistemul, această idee este preluată de o serie de cercetători, care au sesizat existența simultană, la
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
-i.” (M. Eminescu, I, p. 82) și indirect, când substantivul este termenul secund într-o relație de apoziție în care termenul-bază realizează funcția de subiect: „Pe o repede-nmiire de mici unde o așterne/Ea, copila cea de aur, visul negurii eterne.”(M. Eminescu, I, p. 154) Funcția de predicat substantivul o realizează, ca nume predicativ, în complementaritate cu un verb copulativ, direct, printr-o relație de interdependență: „În faptă lumea-i visul sufletului nostru.” (M. Eminescu, P.L., p. 25), „...și-atunci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]