10,713 matches
-
livrescă pur bizantină. Unele aspecte, ce țin de etică sau de justiție, de organizarea socială sau de raportul dintre perceptibil și non-perceptibil, de înțelegerea divinului sau de relația sa cu credința sau cu teoria virtuților, au rădăcini adânci în imaginarul filosofic al politicului antic - prima formă de acest fel care a vizat modelul unei societăți cu adevărat civice. Moștenirea la nivelul imaginarului colectiv nu ar fi, așadar, doar de factură creștină, ci și antică. Puterea românească medievală a urmat și ea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
orientare ortodoxă, precum și tipul de imaginar colectiv generat/ susținut de cele două. Guvernarea locală s-a dovedit însă a fi fost influențată mai curând de realitățile contemporane din perimetrul său zonal, de caracterul lor politic și militar, decât de textele filosofice antice sau de vechile teorii ale politicului din tradiția greco-romană, nici măcar cunoscute atunci. Modelele de organizare și de guvernare creștină, transferate fie prin gândirea teologică isihastă și antiunionistă, fie prin cea politică regională, angajată în rezistența împotriva presiunilor angevine, au
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
discursive deschise (în care acționează procesual miturile, codificarea simbolică, ierarhia spațiilor etc.), cu specificul lor, sistemul imaginarului este conectat permanent la materia realității și la gândirea colectivă. Aceste câmpuri discursive converg către un factor coagulant: arhetipul divin, Unul suprem (imaginat filosofic de la Parmenide la teologii medievali români), garant al autorității puterii terestre și al imaginii identitare despre sine a comunității creștine. Modelul autocratului împrumută, printr-o contaminare substanțială, din dreptul divin de a judeca istoria lumii, în virtutea dreptului de a guverna
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a fost transmis apoi lumii post-bizantine, fapt ce i-a marcat comportamentul față de scaunul pontifical și față de prozelitismul catolic (orientat la un moment dat mai ales către români, pe baza argumentelor istorice legate de originea lor etnică și lingvistică). Distanța filosofică dintre scolastica medievală de influență neotomistă − purtătoare a ideilor aristotelice, dar și a tezei primatului puterii papale - și teologia isihastă de sorginte neoplatoniciană a readus, în cadru politico-religios, dialogul dintre cei doi mari filosofi ai Greciei antice, tranșat anterior de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a dus la întemnițarea sa în 1351, după ce a fost confirmată teologia isihastă, canonizată mai târziu, în 1368). Alegând să se închine ortodoxiei, în perioada de afirmare și de recunoaștere a isihasmului, românii medievali optează implicit și pentru accepțiunile sale filosofice de sorginte platoniciană. Mai ales că, în viziunea lui Palamas, filosofia era: ... un instrument de exprimare a experienței creștine în termeni teologici, care se inspirau din vocabularul și imaginile filosofice, fără a se limita însă la acestea. (Arh. Crysostomos 208
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a isihasmului, românii medievali optează implicit și pentru accepțiunile sale filosofice de sorginte platoniciană. Mai ales că, în viziunea lui Palamas, filosofia era: ... un instrument de exprimare a experienței creștine în termeni teologici, care se inspirau din vocabularul și imaginile filosofice, fără a se limita însă la acestea. (Arh. Crysostomos 208). Cum una din mizele principale ale înfruntării catolicismului cu ortodoxia era tocmai doctrina trinității, teoreticianul isihasmului s-a opus atât metodei scolastice cu care Varlaam, în preajma dezbaterilor ce au avut
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și înfrățirea creștină, prin voia sau harul divin). Realizând totuși un important pas dincolo de platonism și de tradiția patristică, Palamas a refondat teologia trinității pe experiențele spirituale ale practicanților isihaști, pentru care divinul, transcendent și imanent, nu era o categorie filosofică preconcepută. Umanitatea christică, precum cea adamică, era pătrunsă de puterea divină; astfel, ființa muritoare căpăta dreptul de a accede la o cunoaștere specială, a puterilor necreate − nu totuși a esenței divine. Apropierea lui Varlaam de problema trinității s-a făcut
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Prin mnemotehnicile culturii orale, comunitățile și-au stabilizat atât imaginea identitară proprie și pe cea despre alteritate, cât și a puterii înseși; aceasta însă a folosit în beneficiul mesajului ei, în plus, simbolistica iconografică și scenografia publică. 4. Natura profundă, "filosofică", a creștinismului ortodox a fost reafirmat de teologia (monahală) isihastă (ca practică, interiorizată, ascetică, respectuoasă față de modelele exemplare și față de morala creștină de până la Sfinții Părinți). Ea reprezintă ultima (re)formulare importantă a sa difuzată în spațiul post-bizantin înainte de căderea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
politică, teologică sau colectivă) și tradiția greco-romană și creștină a instituțiilor de putere din regiune. Modelul bizantin, summum al istoriei politice în primul mileniu creștin, a cumulat, pentru a ajunge la un plan propriu de guvernare oikonomică, moștenirea imaginarul antic (filosofic și spiritual) al polis-ului cu autoritatea instituției imperiale romane, tradiția apologetică și gândirea neoplatoniciană cu Textele Sfinte. În lumea ortodoxă post-bizantină, țările române au devenit și ele moștenitoare de facto (discutabil dacă și de iure, prin "închinare") ale acestei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Platone e la teoria delle idee. Bologna: Il Mulino, 1989 [1951] (apud Di Capua 30-31). 32 Imaginația și lógos-ul contribuie, paralel și în mod relativ egal, la construcția parcursului noetic. Are loc chiar imixtiunea procedeului imaginativ în discursul filosofic și, mai mult, în discursul platonician, considerat de unii cercetători ca fiind iconoclast. Vezi Pinotti, Pierro. "Aristotele, Platone e meraviglia del filosofo." Lanza și Longo 29-55. 33 Vezi Di Capua: Il paradigma è, così, profondamente reale, in quanto scientificamente fondato
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
personalitate, dar, prin însumarea mai multor criterii, putem stabili o clasificare și o ierarhizare a personalităților, plecând de la orice vârstă, în contexte școlare și sociale în sens larg. Receptarea și definirea personalității se poate realiza în relație cu anumite opțiuni filosofice dar, după cum spune I. Radu (24, p. 314), . Conform acestei aserțiuni, omul este un sistem bio-psiho-social, subliniindu se, astfel, determinația socialității, deci omul este privit ca centru de intersecție într-un câmp de înrâuriri sociale. Copilul se include automat în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în corpus; Anexa III. Expresiile lexicale adverbiale în corpus (compatibilitatea semantică a adjectivelor cu principalii categorizatori adverbiali de tipul în mod/din punct de vedere); Anexa IV. Compatibilitatea semantică a adjectivelor absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic cu procedeele de adverbializare. Frecvența în corpus. 2. DINAMICA ADVERBELOR SUFIXATE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ 2.1. Adverbele în -ește (-icește) 2.1.1. Situația adverbelor în -ește
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
posibilă (Ioan Sabău-Pop, Drept civil. Drepturi reale) Alte adverbe sufixate în -mente, care au un sinonim "scurt" mai frecvent, sunt simțite ca marcate. Acestea sunt cultisme 18, apărând în scrieri ale intelectualilor de o anumită formație (se pare, mai ales filosofică): Iar când "demersul cultural" nu este conectat la o "nevroză", adică la o vibrație de ființă, și este cultivat în sine, atunci autorul acela va fi culturalmente util, dar va risca să poarte cu el peste tot în lume, ca
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
diferit, dinamic, dogmatic, dramatic, ecologic, esențial, fizic, formal, fundamental, geografic, individual, legal, logic, material, național, oficial, practic, profesional, spiritual, sportiv, statistic, științific apar adverbializate în corpus atât de categorizatorul din punct de vedere, cât și de în mod, iar clinic, filosofic, fizic, generic, logic, obiectiv, realist, riguros, serios, sincer, spiritual, statistic apar și în expresiile lexicale adverbiale cu în mod, și în cele cu vorbind; această compatibilitate semantică a adjectivelor menționate arată că valoarea calificativă sau categorială a acestora nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
texte avute în vedere. Anexa IV conține tabele care redau tipurile de lexicalizare adverbială (adverb nemarcat morfematic, care are un corespondent adjectival; adverb sufixat; expresii lexicale adverbiale) a 20 de lexeme (absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic), urmărindu-se, și în acest caz, repartizarea stilistică a ocurențelor. ANEXA I Frecvența adverbelor în -mente în corpus Adverbe în -mente presă literatură științe drept română vorbită Total absolutamente (C
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
în mod exclusiv și izolat) exclusiv (în mod exclusiv și perpetuu) exemplar exhaustiv experimental explicit explicit (în mod explicit și voit) expres expres (în mod expres sau tacit) extrem factual fals fatal fericit ferm fermecător (în mod captivant și fermecător) filosofic (în mod filozofic și nu confesional) firesc fizic fizic (în mod real, fizic) fiziologic flagrant flexibil (în mod flexibil și continuu) formal fortuit forțat fragmentar fraudulos frecvent full frame fundamental general generic genuin geografic global gradual gratuit greșit greșit (în
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
liniar) diferit (dintr-un punct de vedere puțin diferit) esențial individual liniar (dintr-un punct de vedere mai comun și mai liniar) adverb + vorbind arhitectonic artistic birocratic borgesian bugetar calitativ clinic conceptual creștin cronologic cultural dialectic editorial estetic etimologic eufemistic filosofic fizic fotbalistic generic igienic instituțional intelectual istoric juridic logic lucid matematic mediatic moral obiectiv omenește plastic platonic politic principial probabilistic protocolar psihic realist riguros semantic serios sincer spiritual statistic stilistic strict structural sufletește tehnic teologic teoretic transcendental valoric vizual ANEXA
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
omenește plastic platonic politic principial probabilistic protocolar psihic realist riguros semantic serios sincer spiritual statistic stilistic strict structural sufletește tehnic teologic teoretic transcendental valoric vizual ANEXA IV Compatibilitatea semantică a adjectivelor absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic cu procedeele de adverbializare. Frecvența în corpus ABSOLUT Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 329 84 11 15 23 462 în mod + adj.
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 25 11 14 - - 50 în mod + adj. 1 13 - 2 - 16 în chip + adj. - 6 - - - 6 din punct de vedere + adj. - 4 - - - 4 -mente 4 7 2 3 - 16 FILOSOFIC Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 3 5 2 - 10 în mod + adj. 1 - - - - 1 adverb + vorbind 1 1 - - - 2 -icește - 2 -- - - 2 FIZIC Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv.
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
spun ordinar, mod, EZ, 5.X.2007). Construcțiile adverb + vorbind și din/dintr-un punct de vedere + adjectiv prezintă un mai mare grad de fixare decât cele cu mod, în cazul primeia, schimbarea de topică antrenând și o modificare semantico-pragmatică (filosofic vorbind = "din punct de vedere filosofic, dacă urmăm o abordare proprie filosofiei" vs vorbind filosofic = "vorbind precum filosofii, înțelept, profund etc."). 25 Justificarea denumirii este că aceste sintagme recategorizează cuvinte din clasa lexico-gramaticală a adjectivelor în cea a adverbialelor. 26
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
2007). Construcțiile adverb + vorbind și din/dintr-un punct de vedere + adjectiv prezintă un mai mare grad de fixare decât cele cu mod, în cazul primeia, schimbarea de topică antrenând și o modificare semantico-pragmatică (filosofic vorbind = "din punct de vedere filosofic, dacă urmăm o abordare proprie filosofiei" vs vorbind filosofic = "vorbind precum filosofii, înțelept, profund etc."). 25 Justificarea denumirii este că aceste sintagme recategorizează cuvinte din clasa lexico-gramaticală a adjectivelor în cea a adverbialelor. 26 Au fost omiși unii categorizatorii adverbiali
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
de vedere + adjectiv prezintă un mai mare grad de fixare decât cele cu mod, în cazul primeia, schimbarea de topică antrenând și o modificare semantico-pragmatică (filosofic vorbind = "din punct de vedere filosofic, dacă urmăm o abordare proprie filosofiei" vs vorbind filosofic = "vorbind precum filosofii, înțelept, profund etc."). 25 Justificarea denumirii este că aceste sintagme recategorizează cuvinte din clasa lexico-gramaticală a adjectivelor în cea a adverbialelor. 26 Au fost omiși unii categorizatorii adverbiali care conțin alte substantive "slabe": stil, fel, plan, aspect
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
încercat și încă mai încearcă să-i descopere urmele. catalanul raymundus lullus, invocat de mulți exegeți contemporani, va încerca să stopeze pentru profani și ignoranți drumul ce duce la limba creației. Totul cu scopul declarat de a crea o limbă filosofică perfectă. Înțelege singularitatea neobișnuită a alfabetului arab, produs prin permutarea unor litere, apoi încearcă să ajungă la simplitatea primei limbi printr-un număr cât mai mare de permutări posibile. Principiul acesta, deloc comun secolului al XIII-lea, se regăsește astăzi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
corpus de texte religioase ale indiei este reprezentat de cunoașterea sacră conținută de vede. Ea s-a transmis din generație în generație. Vedele cuprind patru categorii de texte (secolele XV-X Î.Hr.): a) Rig Veda, rugăciuni, incantații, ritualuri, laude, texte filosofice etc. - „veda strofelor”; b) Yajur Veda - „veda formulelor sacrificiale”; c) Săma Veda - „veda melodiilor sacrificiale”; d) Atharva Veda - „veda descântecelor magice”; * Brahmanele („comentarii brahmanice”) sunt scrieri în proză care descriu ritualurile sacrificiului, în special ritualul focului sacru. * Aranyaka („textele pădurii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fost considerat nihilist. Prin urmare, răspunsul corect asumat de Buddha este tăcerea! Se neagă subiectul, dar se exaltă fapta sa și fructul ei. Numai actele există, nu și actorul. Numai suferința există, nu și cel ce suferă. Buddha refuză subtilitățile filosofice pentru că ar fi încurajat disputele metafizice, orgoliul intelectual. Ar fi Împiedicat Trezirea. Problemele filosofice erau, în fond, „insolubile prin gândire și la nivelul verbalizării”. Doar experiența Trezirii poate oferi răspunsul. Prin Trezire, călugărul budist atinge Nirvana, beatitudinea. Preafericirea este atinsă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]