10,651 matches
-
înaintate: d. V.Morțun, întâiul socialist intrând în reprezentațiunea țării...”. Acesta este contextul în care Hanrieta este îngrijorată că, auzind că mai merge din când în când prin cârciumi, binefăcătorii lui Mihai Eminescu vor refuza să-i mai dea pensia. Fuga la București 22 martie: Despre însănătoșirea ei și proiectul de a o aduce pe Aglae Drogli din Cernăuți la Botoșani (proiect imposibil: copiii acesteia ar pierde bursele școlare ). 30 martie: „Nu mai știu nimic ce s-a petrecut cu mine
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îl regăsește în poemul scris de ea, etc.? Ea însăși, știe că viața i se curmă la cincizeci de zile după Eminescu - și la zece ani după Ștefan Micle? Este ea o Didonă care-și pune vipere în sân după fuga lui Eneas - și pe care, mai apoi, același Eneas coborât în Infern o regăsește, ca umbră, alăturată de umbra fostului ei soț? Faptele acestea nici nu țin strict de istorie, ci pun, mai degrabă, oamenii de altădată în dialog, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Călugăru arată că domnul Eftimiu a încercat să dea orientări cu caracter personal, în opoziție cu cele stabilite de Comitetul Societății. Domnul Eftimiu a înfățișat pe Caragiale altfel decât a fost marele critic al burgheziei. Vorbitorul a amintit mereu de fugă, care contrazice spiritul politic și social al vremii actuale. După conferință, care a durat o oră și jumătate, domnul Eftimiu a citat și conținutul unei cărți întregi, depășind limita unei conferințe obișnuite. Dl. Popescu-Puțuri confirmă cele spuse de domnul Călugăru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lăsând învingătorilor un cadavru...”. ȚĂRÂNA de la CĂLUGĂRENI S-a turnat apoi țărâna de la Călugăreni, unde Mihai Viteazul s-a repezit el însuși călare pe un cal alb în mijlocul turcilor cu barda în mână, zdrobindu-le oastea și punându-i pe fugă. Aici, la Călugăreni, a fost cea mai mare biruință a lui Mihai asupra turcilor. (scrisoare) „M-am dus cu trenul până la Mihai Bravu și de acolo, cu o căruță, vreo 13 km prin păduri; am avut un sprijin foarte mare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
transcende), sunt neologisme propriu-zise. 2.2.4. Verbele în -i și în -î Deși toate clasele și subclasele de verbe cu sufixe de infinitiv -i sau -î sunt grupate sub tipul IV, situația lor este diferită. (a) Clasa 1 (tipul fugi) cuprinde verbe cu sufixul de infinitiv -i, fără sufix de prezent și cu omonimia 1 = 6 la prezent. Această clasă, foarte productivă în stadiile mai vechi de limbă, este acum în scădere: 0,73% față de 1,12%. Scăderea privește atât
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
acestora asupra diferitelor persoane este variat. În special copiii sunt mai supuși frustrării comparativ cu adulții, deoarece ei înțeleg mai puțin. Frustrările declanșează reacții și comportamente diferite, mai slabe sau mai intense, toate fiind nefavorabile creativității. Iată unele dintre acestea: Fuga. Persoana nefiind în stare să facă față frustrării încearcă să scape de ea, temporal sau definitiv, prin fuga din calea ei. Exemple de fugă de frustrare, de la formele mai blânde până la cele grave: glume care să ducă la devierea de la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
înțeleg mai puțin. Frustrările declanșează reacții și comportamente diferite, mai slabe sau mai intense, toate fiind nefavorabile creativității. Iată unele dintre acestea: Fuga. Persoana nefiind în stare să facă față frustrării încearcă să scape de ea, temporal sau definitiv, prin fuga din calea ei. Exemple de fugă de frustrare, de la formele mai blânde până la cele grave: glume care să ducă la devierea de la subiect, visul, neparticiparea, alcoolul, demisia, părăsirea localității, somniferele, drogurile. Forma cea mai gravă este sinuciderea. Agresivitatea. Individul devine
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și comportamente diferite, mai slabe sau mai intense, toate fiind nefavorabile creativității. Iată unele dintre acestea: Fuga. Persoana nefiind în stare să facă față frustrării încearcă să scape de ea, temporal sau definitiv, prin fuga din calea ei. Exemple de fugă de frustrare, de la formele mai blânde până la cele grave: glume care să ducă la devierea de la subiect, visul, neparticiparea, alcoolul, demisia, părăsirea localității, somniferele, drogurile. Forma cea mai gravă este sinuciderea. Agresivitatea. Individul devine agresiv la adresa persoanei sau instituției care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tip nou de creator în literatura română, „nu un filosof și un poet, ci un lirosof, cu o doctrină a lirei, care îi constituie deplina lui identitate”. Deși cochetase cândva cu ermetismul, S. a scris numai întâmplător și cam în fugă despre poezia lui Ion Barbu, privit mai ales ca model pentru o anume îndrumare a liricii tinerilor. Mai sensibil se dovedește față de „morbidețea modernă” a lui Al. A. Philippide și față de evoluția poeziei lui Adrian Maniu, de la faza de contestatar
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
mine un tren de poeme”) sau discret și romantic („Rochia ta de-un galben aprins îmi acoperă inima / uimind-o ușor / o grâne, câmpuri!”), poetul va imagina o lume nostalgică, al cărei principal reper va fi „nucul din ogradă”. Și Fuga statuilor (1979) conține stihuri compuse „sub semnul dragostei de țară” (Noaptea în câmp, Au plecat olteni la coasă, Teascuri de struguri, Poveste cu dealuri, Somnul secerătorilor). Ț. îmbracă teme bucolice în haine moderniste, insistând, cu o nestăpânită propensiune metaforică, asupra
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
orb, iar țara a ajuns un muzeu de fiare vechi, un sat-muzeu în degradare” și indică drept posibilă soluție a ieșirii din criză credința în Dumnezeu, în puritatea spirituală, în forța binelui și a iubirii. SCRIERI: Ochi deschis, București, 1974; Fuga statuilor, București, 1979; Nucul dintre două veacuri, Namur (Belgia), 1993; Vă somez, domnule doctor!, Petroșani, 1993; Chipul din oglindă, postfață Dumitru Velea, Petroșani, 1997; Vitraliile mării, pref. Vasile Val Telceanu, Namur (Belgia), 1997; Confesiunile unui navigator de uscat, Mannheim (Germania
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
ed. bilingvă, tr. Mariana Zavati Gardner și John Edward Gardner, pref. Ion Cristofor, Uzdin (Serbia), 2001; Orbul din Muzeul Satului, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Dan Deșliu, Dintre sute de catarge, LCF, 1960, 4; Ulici, Prima verba, II, 129-130; Ionel Bota, „Fuga statuilor”, „Făclia”, 1979, 10 197; Constantin Zărnescu, Balade din Cornul Abundenței, R, 1982, 9; Vasile Val Telceanu, Între religie și filosofie, „Radix” (Namur), 1992, 23; Diana Tihu, „Nucul dintre două veacuri”, ST, 1993, 11; Mircea Popa, „Chipul din oglindă”, „Adevărul
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
oglindă”, ST, 1997, 9-10; Petria, Vâlcea, 399-400; Viorica Balaj, „Chipul din oglindă”, CNT, 1998, 5; Dumitru Velea, „Confesiunile unui navigator de uscat”, „Știrea”, 1998, 25-26 aprilie; Poantă, Dicț. poeți, 203; Constantin Cubleșan, „Insula viscolului”, „Cetatea culturală”, 2000, iunie; Petrică Birău, Fuga de filosofie în romanul „Insula viscolului”, „Ardealul literar și artistic”, 2000, 3; Monica Strătulescu, „Cerul meu de hârtie”, „Milenium”, 2001, 4; Popa, Ist. lit., II, 657; Marian Barbu, Trăind printre cărți, II, Petroșani, 2002, 94-96; Marian Barbu, O dinastie de
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
stimabile! Zoe: (cătră Trahanache) Se-nțelege! Cațavencu: Alegătorii vor vorbi... Zoe: (îndemnând pe Cetățeanul turmentat și pe Trahanache) Da, alegătorii vor vorbi. Trahanache: Da, alegătorii vor vorbi, firește! Cetățeanul: (serios) Da, noi vom vorbi! SCENA XIV Aceiași Ghiță Pristanda venind fuga din fund, cu o depeșă-n mână Pristanda: Coane Fănică! O depeșă fe-fe urgentă! Zoe: O depeșă! (se-ntorc toți spre fund.) Tipătescu: (deschide nervos depeșa și citește) "Cu orice preț, dar cu orice preț, colegiul d-voastră al II
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și i-o venit rău și-o zis că moare... Ș-atuncea, cum aveam o curte mare, În mijloc era pomi și pe margine așa, un fel de alee pe care ne plimbam... L-o luat doi de subsuori și fuga cu el ca să poată elimina... Era ca un cal care a mâncat prea mult... Și de-abia l-am scăpat..., da’ curgea apă pe el... Parcă-l văd ș-acuma. La Târgșor puteați să comunicați cu ceilalți elevi? Da. Erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne-a spus: „Școala noastră” - mai bine zis Liceul „Aron Pumnul” - „se Închide. Plecați la Brad, că ei s-au oferit și trebuie să vă primească”. Și mi-a pus mama o pâine și o slană, cum zice ardeleanu’... Și: „Fugi, băiete, că vin rușii peste tine și e de rău!”. Aveam deja 15 ani Împliniți. Am fugit și am venit aproape o lună pe jos, cu căruța, prin ploaie, frig, zăpadă..., că era luna martie, era primavară. Și așa m-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au făcut armata. S-o dus de la muncă la restaurant cu doi colegi, ca să beie ceva și să mănânce, și În restaurant o venit o grupă de ruși și s-o repezit la femei. Bărbații, când o văzut, roiul la fugă afară și o lăsat femeile acolo. Ăștia doi, când o văzut ce fac rușii, s-o dus la ei și... pe care cum l-o lovit. Unu’ o picat jos, nici picioarele nu le-o mai mișcat. Zicea: „Degeaba am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noastră să fim aduși la Râmnicu Vâlcea. Am venit la Râmnicu Vâlcea, unde ni s-a făcut așa-zisa morală sau educație din partea acestui ospătar și am fost puși În libertate. Între timp s-a Întâmplat povestea cu Mihalache, cu fuga dă la Tămădău, și lucrurile s-au Înăsprit... Prin urmare, am fost arestat din nou Într-o noapte, În ’49, dus la Securitate aici la Râmnicu Vâlcea, apoi la Craiova, anchetat și condamnat. Am stat deci În libertate din ’47
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
scrupule (ROM., an. XIII, 14-15 iulie 1869, p. 1). de tovarăși călări, a smuls femeia de la tejghea, a trântit-o pe gâtul calului și a ieșit în stradă. Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale și caii, în fugă nebună, scoțând scântei din caldarâm. O astfel de „fantazie“ era cu putință în Bucureștiul de la 1871. Timp de ani de zile a stăpânit marginile orașului, a îngrămădit asupra lui urile nenumărate până ce a fost ucis ca un câine la alegerile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lași moment aud în urmă ceva care se aseamănă cu zborul unui stol de păsări. Mă întorc și nu mai văd pe nimeni. Spațiul era gol: miile de oameni cari veniseră în urma noastră de la circ zburaseră! Doar câteva călcâie în fugă și atât. Rămăsesem în fața baionetelor numai noi, vreo zece, comitetul studenților. Dar un iuruș izbucnește din localul Primăriei, un nesfârșit număr de bătăuși, toți mitocani tineri, sprinteni și voinici, toți cu pantalonii creți, anul 1875 253 31. În Piața Mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1841-1931), autor al cărții Psychologie des foules (1895), la care se referă Bacalbașa. în frunte, deasupra ochiului, și sângele curge. Ceilalți bătăuși se înfurie și mă copleșesc. Unul îmi smulge bastonul din mână; văzându-mă dezarmat, o rup de-a fuga spre a nu fi stâlcit. Dar nu fac prea mulți pași. O ghioagă trimisă ca o praștie de către unul din bătăuși mă lovește în creștetul capului. Pierd cunoștința și cad. Când îmi vin în fire, un ipistat în haine civile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
schimbat tactica: s-au dat jos și au început să bombardeze pe cei dinăuntru cu pietre și cărămizi. Toate geamurile localului au fost sparte, precum și câteva capete. Dar biroul a rămas în mâna lui Serurie. Dându-se alarma, a dat fuga la fața locului șeful suprem al bandelor, vestitul Popa Tache. Dar marele elector a avut o soartă destul de tristă, li beralii îl pândeau și îl așteptau. De îndată ce Popa Tache apăru, agenții li be ralilor îl anul 1875 259 40. După cum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe care acest ofițer și-a permis să le aducă velei tăților de a acționa ale principelui Carol“ (Independența României. Documente, vol. II, partea a II-a, p. 114). 320 bucureștii de altădată În sfârșit armata română trecu Dunărea, opri fuga rușilor și alergă la Plevna. Pe când Brătianu era la Livadia sau după întoarcerea lui în țară, ziarul La France din Paris a anunțat că România a încheiat alianță cu Rusia și că C.A. Rosetti, care se afla atunci la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pod, unde s-au oprit. Soldații treceau, iar cei rămași pe mal nu mai conteneau cu urale și aclamații.100 Trupele din milițiile oltenești, puse sub comanda colonelului Haralambie, ocupă Nicopole.101 Trecerea repede a armatei române a oprit brusc fuga și debandada rușilor. În timpul acesta, pe când Osman-pașa a ocupat solid Plevna, Mehemet Ali, generalissimul, înaintează energic către Târnova. Trupele rusești aflate pe drum și în România sunt aduse în grabă la Dunăre: s-a dat ordin ca întreaga gardă imperială
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ș.a. 128. În timpul unei lupte de cavalerie, susținută la 5/17 septembrie 1877 de unități române care supravegheau drumul Plevna-Rahova, cu un detașament de cavalerie otoman, în preajma localității Kneaja, peste râul Isker, luptă în care turcii au fost puși pe fugă, soldatul Vasile Mohor a capturat de la un călăreț turc un drapel otoman. 129. Sublocotenentul Artur Hartel, din bateria a 3-a a Regimentului III de artilerie, comandată de căpitanul Gh. Lupașeu se distinsese în timpul luptei de la 27 august/8 septembrie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]