11,589 matches
-
al neamului. Ridicându-i un monument în capitală, durăm un altar al cultului recunoștinței față de cel mai mare geniu al neamului. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU V. GOLDIȘ. Comemorarea lui Eminescu este un prilej de aducere aminte de cel mai mare geniu al neamului nostru. Eminescu, prin gândirea lui înaltă și simțirea-i adâncă, redate într-o formă impecabilă, a pătruns în taina universalității, așezându-ne cu vrednicie în rândul omenirii civilizate. Avem datoria sacră să-i eternizăm memoria, prin ridicarea de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi I.E. Torouțiu cu editorii lui Eminescu pentru că strică textul poetului - pe atât de înrobit este el acestor binefăcători ai poetului care nu făceau altceva decât să aplice o teorie abstractă la realitate. Iar teoria era cea socialistă după care geniul nu poate conviețui cu ordinea statală și trebuie sprijinit de către masse. Astăzi, la atâta distanță în timp, vedem lucrurile mai limpede în privința vieții sociale a lui Eminescu. Cât a fost sub observația Junimii, poetul era ajutat cu sume de bani
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
studiile în Franța și Belgia unde s-au îndoctrinat metodic cu ideile socialiste). Socialiștii ieșeni vor fi, însă, cei care popularizează, începând cu 1887, cazul Eminescu, organizând chete publice pentru poet, demonstrând, pe seama sa, că societatea burgheză nu-și protejează geniile, etc. Iar toate aceste demonstrații s-au făcut cu tăierea în două a operei lui Eminescu și aruncarea la coș, ca netrebuitoare, a ziaristicii. în general memorialiștii epocii sunt extrem de indulgenți cu socialismul juvenil ieșean, considerându-l fie o curiozitate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ani dar vorba lui: La ce bun?. El nu ne transmite o colecție de informații despre Eminescu ci o sinteză, o imagine a lui Eminescu; mai mult chiar: Imaginea unică, definitivă și totală întrucât este loc, în interiorul ei, și de geniu și de nebunie, și de înger și de demon contrariile, adică, stau împreună. G.Călinescu ar avea dreptate și întrebarea „la ce bună discuția” n-ar mai avea sens dacă am fi în „împărat și Proletar”, de pildă, când după
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
despre viața (și opera) poetului, din care se alimentează ei, înțelegem că problema lor era alta decât persoana lui Eminescu, mergea dincolo de aceasta și țintea pe de o parte grupul de prieteni din jurul lui iar pe de altă parte chestiunea geniului ca atare, chestiune care acum se pune și se discută serios prima dată în cultuira română. Dilema lui Grama Or, dilema în care trăiesc ei cu adevărat este aceasta, expusă cât se poate de logic de Alexandru Grama, unul dintre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Să recapitulăm încă o dată. Până la căderea în alienațiune mintală, Eminescu n-a fost mai de loc cunoscut publicului mare românesc, încât câteodată mai pierea de foame. Nebunește și apoi moare, și, deodată, nemijlocit după moarte, îl vedem cu coroană de geniu pe cap. Aceasta însă nu e calea unui geniu. Dacă un geniu în viață n-a fost cunoscut de atare, cum n-a fost cunoscut Eminescu, atunci e semn că generațiunea în care a trăit n-a fost în stare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu n-a fost mai de loc cunoscut publicului mare românesc, încât câteodată mai pierea de foame. Nebunește și apoi moare, și, deodată, nemijlocit după moarte, îl vedem cu coroană de geniu pe cap. Aceasta însă nu e calea unui geniu. Dacă un geniu în viață n-a fost cunoscut de atare, cum n-a fost cunoscut Eminescu, atunci e semn că generațiunea în care a trăit n-a fost în stare să-l priceapă. Dacă însă totuși ajunge a fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost mai de loc cunoscut publicului mare românesc, încât câteodată mai pierea de foame. Nebunește și apoi moare, și, deodată, nemijlocit după moarte, îl vedem cu coroană de geniu pe cap. Aceasta însă nu e calea unui geniu. Dacă un geniu în viață n-a fost cunoscut de atare, cum n-a fost cunoscut Eminescu, atunci e semn că generațiunea în care a trăit n-a fost în stare să-l priceapă. Dacă însă totuși ajunge a fi recunoscut de atare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se întâmplă la nici un caz înainte de ce s-ar stinge cel puțin generațiunea lui contemporană, care nu l-a priceput. Trebuie să vină o altă generațiune, care să fie în stare a-l pricepe și prețui. Aceasta e cauza, de genii necunoscuți în viață, și după moarte mai târziu au început a fi recunoscuți de atare. Cât de comic stă însă lucrul cu Eminescu! El în mijlocul aceleiași generațiuni, în un interval tare scurt de 5 ani, a fost pe aici să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
foame și la anul 1889 același public plânge după el ca după cel mai mare poet al nostru și ar sta să dea oricât să-l vadă viu. Aceasta este a treia situațiune comică în suirea lui Eminescu pe scara geniilor. Același public, sedus pentru aceleași scrieri, l-a și ignorat și l-a și ridicat până la cer, ca și cum ar fi femeie nervoasă care acum plânge și-și blestemă bărbatul, acum râde și-l netezește. Ce urmează de aici? Sau noi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca și cum ar fi femeie nervoasă care acum plânge și-și blestemă bărbatul, acum râde și-l netezește. Ce urmează de aici? Sau noi fără reclam nu ne știm prețui pe bărbații noștri, când îi avem, sau Eminescu n-a fost geniu.” (Apud eundem, p. 4243). Alexandru Grama rezolvă această dilemă „ardelenește”, adică în limitele unui bun simț care salvează... tocmai generația lui Eminescu, în speță pe un Titu Maiorescu însuși sau pe Nicloae Pătrașcu, în general pe intelectualii subțiri care au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
intelectualii subțiri care au stat în jurul poetului: „Căci, oare, pe Alecsandri și Mureșanu nu i am prețuit noi, până au trăit, fără să le fi făcut nimeni reclam ca lui Eminescu? Ci adevărat e că Eminescu n-a fost nici geniu, și nici baremi poet. Ci o ceată de oameni, din alte motive, a sedus publicul nostru cu cultul lui Eminescu în un mod, care nu se va putea nicicând scuza...”. (Idem, ibidem) Acestea sunt „argumente adresate omului cugetător”, cum ar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și abia apoi s-a confirmat. în fond, însă, nu este vorba de recunoașterea ei sub forma unei pensii,etc.ci pur și simplu de cunoaștere, de aflare: contemporanii lui Eminescu n-au știut în timpul vieții lui că este un geniu, n-au înțeles ei înșiși că stau lângă un geniu. Lucrurile pot fi nuanțate, desigur: este vorba de acei contemporani care iau cuvântul după moartea poetului ca să-l explice lumii și ca să se explice pe ei înșiși. (Eminescu a fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este vorba de recunoașterea ei sub forma unei pensii,etc.ci pur și simplu de cunoaștere, de aflare: contemporanii lui Eminescu n-au știut în timpul vieții lui că este un geniu, n-au înțeles ei înșiși că stau lângă un geniu. Lucrurile pot fi nuanțate, desigur: este vorba de acei contemporani care iau cuvântul după moartea poetului ca să-l explice lumii și ca să se explice pe ei înșiși. (Eminescu a fost numit „geniu” în poezii dedicatorii apărute în timpul vieții sale, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au înțeles ei înșiși că stau lângă un geniu. Lucrurile pot fi nuanțate, desigur: este vorba de acei contemporani care iau cuvântul după moartea poetului ca să-l explice lumii și ca să se explice pe ei înșiși. (Eminescu a fost numit „geniu” în poezii dedicatorii apărute în timpul vieții sale, în alte luări de cuvânt encomiastice,etc.. dar de către alții decât aceștia). Dilemele lui Alexandru Grama și Aron Densușianu sunt, anterioare acestor ediții de la începutul secolului al XX-lea, privesc tocmai postumitatea imediată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare. Această compilație, pe care doctorul Ion Nica o ia drept raport autoptic
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Bine ar fi să putem vedea în Al. Șuțu un creștin fercvent.. Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sau nu, Eminescu n-a fost un credincios creștin (deși va fi avut în comun cu creștinismul în resorturile intime ale personalității sale acuitatea metafizică, intuiția organicului, reverența față de tradiție sau vocația mărturisitoare). Dar Eminescu rămîne Eminescu, așa cum a fost. Geniul artistic (mai ales pe fondul de dezangajare religioasă al modernității) poate să-și asume sau nu, într o măsură sau alta, creștinismul aceasta stă în “căderea” și-n “libertatea” lui noetică și creatoare. „Demoniacul” Baudelaire sau „dumnezeiescul” Dante sînt la fel de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care, în 1920, era foarte activ: întemeiase încă din 1919 ziarul „Dacia”, unul dintre primele periodice importante de după război, și devenise persoană publică respectată). După citat (care se încheie cu ultimul vers din Satira IV), continuă: „Câtăva vreme mai târziu, geniul martir murea tragfic, cu craniul zdrobit de piatra aruncată de un nebun, tovarășul său de suferință.” Textul original: „Quelque temps après, le génie martyr périssait tragiquement, le crâane broyé à coups de pavé par un fou, son compagnon d’infortune
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
măreață pentru-un Negoț avar servil: Cînd delirînd într-a Cernelii Nebunie Prind de Condei și public tot ce-mi vine". Thomas Chatterton Cuprins Preambul / 11 Poetul-băiat din Bristol / 14 Țara fermecată și cheile spre regatul poeziei / 27 Ideea fraudei, geniul, suicidul / 35 Portretul unui artist în derivă / 42 În drum sigur spre Hollywood... / 56 Rowley și comorile fermecate din adîncuri / 59 Dezlegarea labirintului: din vremuri apuse se înalță literele / 65 Suicidul sub lupă medicală și antropologică / 74 Poetul angelic: geniul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
geniul, suicidul / 35 Portretul unui artist în derivă / 42 În drum sigur spre Hollywood... / 56 Rowley și comorile fermecate din adîncuri / 59 Dezlegarea labirintului: din vremuri apuse se înalță literele / 65 Suicidul sub lupă medicală și antropologică / 74 Poetul angelic: geniul romantic și universul magic al sinfo-picturii / 84 Laboratorul poetic: calea regală spre naufragiu / 101 Tabel cronologic / 129 Bibliografie / 135 Preambul La originea uneia dintre cele mai intense dezbateri din istoria literaturii engleze cunoscută sub numele de Controversa Rowley (inaugurată prin
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
1987). Chatterton rămîne astfel una dintre figurile misterioase ale literaturii engleze, care continuă să fascineze, printre altele și pentru că întrebarea în ceea ce îl privește rămîne mereu vie: a fost acest foarte tînăr poet cu adevărat un autor și falsificator de geniu ce s-a inventat pe sine prin imaginarul Rowley care astfel i-a dat ocazia să își deschidă în mintea sa creativă infinite și poetice orizonturi magico-mitice, sau a fost el doar un descoperitor inspirat și onest, dar nu neapărat
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
s-a inventat pe sine prin imaginarul Rowley care astfel i-a dat ocazia să își deschidă în mintea sa creativă infinite și poetice orizonturi magico-mitice, sau a fost el doar un descoperitor inspirat și onest, dar nu neapărat un geniu, textele de Rowley fiind scrise de fapt, măcar în parte, chiar de acest poet ne(re)cunoscut ce ar fi trăit prin secolul al XV-lea? Nu în ultimul rînd: s-a sinucis Chatterton cu adevărat? - sau s-a otrăvit
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din arhiva bisericii St. Mary Redcliffe din Bristol" este "una dintre cele mai importante scene din istoria literaturii engleze", cum vom vedea pe larg. Prin această experiență tînărul Chatterton dobîndea "pasiunea pentru antichități" ce avea să devină un fundament al geniului său literar, fiind reflectată în convingerea sa că limba trecutului și trecutul însuși pot fi readuse la viață. Chatterton, ca urmare a acestui episod, a fost absorbit de studiul mitologiei, legendelor și heraldicii, simțind "înăuntrul său prezența vie a trecutului
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
episod, a fost absorbit de studiul mitologiei, legendelor și heraldicii, simțind "înăuntrul său prezența vie a trecutului", înțelegînd lumea în modul unui vizionar - motiv pentru care a și fost curînd admirat de Wordsworth, Coleridge, Blake și Clare. Marea chemare a geniului lui Chatterton a fost "restaurarea și reînnoirea istorică" în Anglia (Ackroyd, 1999: 1-2). Pentru Chatterton crearea manuscriselor în așa fel încît să pară antice a devenit un fel de misiune spirituală, echivalentă cu o recuperare a unei "lumi pierdute" (Groom
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]