10,331 matches
-
punctelor unde am simțit o mai mare consolare sau dezolare, sau o mai mare simțire spirituală 2, după care voi purta trei dialoguri în felul următor. 63. Primul dialog, cu Stăpâna noastră, ca să-mi dobândească de la Fiul și Domnul său har pentru trei lucruri: primul, să dobândesc o cunoaștere lăuntrică a păcatelor mele și dezgust față de ele; al doilea, ca să simt neorânduirea lucrărilor mele, pentru ca, dezgustându-mă de ele, să mă îndrept și să mă orânduiesc; al treilea, să cer cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îndestulare pentru păcatele din trecut 2, al doilea, pentru a se învinge pe sine, și anume, pentru ca senzualitatea să dea ascultare rațiunii și toate părțile inferioare să fie mai supuse celor superioare; al treilea, pentru a căuta și afla vreun har sau dar anume pe care persoana îl vrea și dorește; așa cum poate dori căință interioară pentru păcate, sau să plângă mult pentru ele, sau pentru chinurile și durerile prin care Cristos, Domnul nostru, a trecut în patima Sa, ori ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Rugăciunea pregătitoare să fie aceeași ca de obicei 1. Prima introducere este compunerea vizuală a locului, care aici va fi să văd cu văzul imaginației sinagogi, orașe și cetăți în care predica Cristos, Domnul nostru. A doua introducere. Să cer harul pe care îl vreau; aici va fi să cer de la Domnul nostru harul ca să nu rămân surd la chemarea Sa, ci să fiu gata și silitor în împlinirea preasfintei Sale voințe. 92. Primul punct este să-mi pun în fața ochilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
vizuală a locului, care aici va fi să văd cu văzul imaginației sinagogi, orașe și cetăți în care predica Cristos, Domnul nostru. A doua introducere. Să cer harul pe care îl vreau; aici va fi să cer de la Domnul nostru harul ca să nu rămân surd la chemarea Sa, ci să fiu gata și silitor în împlinirea preasfintei Sale voințe. 92. Primul punct este să-mi pun în fața ochilor un rege omenesc ales de mâna lui Dumnezeu, Domnul nostru, căruia îi poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
139. A treia introducere: să cer ceea ce vreau, iar aici va fi să cer cunoașterea înșelătoriilor căpeteniei cele rele, ajutor ca să mă păzesc de ele și cunoașterea adevăratei vieți pe care o arată mai marele și adevăratul căpitan, șprecumț și harul de a-L imita. 140. Primul punct este să-mi imaginez cum, pe acel câmp întins din Babilon, căpetenia tuturor dușmanilor ar fi așezată ca pe un tron de foc și de fum, cu o înfățișare groaznică și înspăimântătoare. 141
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și disprețul, opuse slavei lumești; a treia, umilința opusă trufiei; și, de la aceste trei trepte, să fie conduși către toate celelalte virtuți. 147. Dialog. Se va purta un dialog cu Stăpâna noastră, ca să-mi dobândească de la Fiul și Domnul său harul de a fi primit sub steagul Lui, în primul rând în cea mai mare sărăcie spirituală, iar dacă Maiestatea Sa dumnezeiască ar fi astfel slujită și ar binevoi să mă aleagă și să mă primească, și în sărăcie materială; în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
văd pe mine însumi, stând în fața lui Dumnezeu, Domnul nostru, și a tuturor sfinților Săi, ca să doresc și să cunosc ceea ce este mai plăcut bunătății Sale dumnezeiești. 152. A treia introducere. Să cer ceea ce vreau: aici va fi să cer harul de a alege ceea ce este spre mai marea slavă a Maiestății Sale dumnezeiești și spre mântuirea sufletului meu. 153. Prima pereche ar dori să îndepărteze înclinația pe care o are pentru lucrul dobândit, pentru a se afla în pace cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care aici va fi să văd așezarea sfântului mormânt și locuința sau casa Stăpânei noastre, privind fiecare colț în parte; de asemenea odaia, locul de rugăciune. 221. A treia introducere. Este să cer ceea ce vreau; aici va fi să cer harul să mă bucur și să mă veselesc adânc de atâta slavă și bucurie a lui Cristos, Domnul nostru. 222. Primul punct, al doilea și al treilea sunt cele obișnuite, pe care le-am avut la cina cea de taină a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
toată libertatea mea, memoria, mintea și voința mea toată; tot ce am sau ce posed e din darul Tău; ție, Doamne, ți le înapoiez; toate ale Tale sunt; dispune de ele după bunul Tău plac; dă-mi numai iubirea și harul Tău și mi-e de-ajuns.” 235. Al doilea punct. Să privesc cum Dumnezeu sălășluiește în creaturi: în stihii, dându-le ființă, în plante, dându-le să crească, în animale, dându-le să simtă, în oameni, dându-le pricepere, tot la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-mă, după cum mi se va părea mai bine, gândindu-mă încotro mă îndrept și de ce; această adăugire va fi făcută la începutul tuturor felurilor de a se ruga. 240. Rugăciune. O rugăciune pregătitoare: Îi voi cere lui Dumnezeu, Domnul nostru, harul să pot cunoaște în ce am greșit privitor la cele zece porunci; la fel, să cer harul și ajutorul să mă îndrept pe viitor, cerând o desăvârșită înțelegere a lor pentru a le păzi mai bine și spre mai marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
va fi făcută la începutul tuturor felurilor de a se ruga. 240. Rugăciune. O rugăciune pregătitoare: Îi voi cere lui Dumnezeu, Domnul nostru, harul să pot cunoaște în ce am greșit privitor la cele zece porunci; la fel, să cer harul și ajutorul să mă îndrept pe viitor, cerând o desăvârșită înțelegere a lor pentru a le păzi mai bine și spre mai marea slavă și laudă ale Maiestății Sale dumnezeiești. 241. Pentru primul fel de a mă ruga e de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în cântărirea și cercetarea ei. Și același lucru să fie urmat și privitor la păcatele de moarte. 243. A doua notă. După ce am terminat de cercetat fiecare dintre cele zece porunci, ca mai sus, învinuindu-mă pentru ele și cerând har și ajutor ca să mă îndrept pe viitor, voi încheia cu un dialog cu Dumnezeu, Domnul nostru, în funcție de materia propusă. 244. AL DOILEA ȘPUNCTȚ. DESPRE PĂCATELE DE MOARTE. În ceea ce privește cele șapte păcate de moarte 2, după adăugire se va face rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și după ce și-a cercetat fiecare simț în parte, să zică Ave Maria sau Pater noster; iar cine ar dori să o imite în folosirea simțurilor pe Stăpâna noastră, să i se încredințeze în rugăciunea pregătitoare, ca să-i dobândească acest har de la Fiul și Domnul său; și, după ce și-a cercetat fiecare simț în parte, să zică Ave Maria. 249. AL DOILEA FEL DE A SE RUGA ESTE CONTEMPLAREA ÎNȚELESULUI FIECĂRUI CUVÂNT DIN RUGĂCIUNE. 250. Adăugire. Se va ține, pentru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
celelalte rugăciuni; astfel încât, pentru o vreme, să se facă mereu exerciții cu una dintre ele. 257. A doua notă este ca, o dată terminată rugăciunea, îndreptându-se spre persoana căreia i s-a rugat, să ceară în câteva cuvinte virtuțile sau harurile de care simte că are mai mare nevoie. 258. AL TREILEA FEL DE A SE RUGA: DUPĂ RITM1. Adăugirea va fi aceeași ca la primul și al doilea fel de a se ruga2. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare va fi ca la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Irod, s-a retras la Nazaret. 271. DESPRE VIAȚA LUI CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, DE LA VÂRSTA DE 12 ANI PÂNĂ LA 30, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,51-52. 1. Primul. Era ascultător față de părinții Săi (înainta în înțelepciune, în vârstă și în har). 2. Se pare că se îndeletnicea cu meșteșugul tâmplăritului, cum arată sfântul Marcu, în capitolul 6: („Nu este oare acesta tâmplarul?”). 272. DESPRE URCAREA LUI CRISTOS LA TEMPLU, CÂND ERA ÎN VÂRSTĂ DE DOISPREZECE ANI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
chemare deosebită nu pomenește evanghelia. Și, de asemenea, mai trebuie ținut seamă de alte trei lucruri: primul, cum apostolii erau oameni simpli și neinstruiți; al doilea, demnitatea la care au fost chemați cu atâta gingășie 1; al treilea, darurile și harurile prin care au fost înălțați deasupra tuturor părinților din Vechiul și Noul Testament. 276. DESPRE PRIMA MINUNE FĂCUTĂ LA NUNTA DIN CANA GALILEII, SCRIE SFÂNTUL IOAN ÎN 2,1-11. 1. Primul. Cristos, Domnul nostru, a fost chemat la nuntă împreună cu ucenicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
încercare, ca să țină piept feluritelor tulburări și ispite ale dușmanului; căci este în stare de aceasta cuajutorul dumnezeiesc, care îi rămâne mereu, deși nu-l simte în mod clar: pentru că Dumnezeu l-a lăsat fără multa evlavie, marea iubire și harul îmbelșugat, lăsându-i totuși îndeajuns har pentru mântuirea veșnică. 321. A opta regulă. Cel care se află în dezolare să se străduiască să rămână în răbdare, care se opune umilirilor care îl asaltează, și să se gândească la faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și ispite ale dușmanului; căci este în stare de aceasta cuajutorul dumnezeiesc, care îi rămâne mereu, deși nu-l simte în mod clar: pentru că Dumnezeu l-a lăsat fără multa evlavie, marea iubire și harul îmbelșugat, lăsându-i totuși îndeajuns har pentru mântuirea veșnică. 321. A opta regulă. Cel care se află în dezolare să se străduiască să rămână în răbdare, care se opune umilirilor care îl asaltează, și să se gândească la faptul că va fi în curând consolat, îndreptându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și, astfel, din pricina greșelilor noastre, consolarea spirituală se îndepărtează de la noi. A doua, ca să fim puși la încercare în ceea ce suntem și în generozitatea noastră în a-L sluji și a-L lăuda, chiar și fără răsplata consolărilor și a harurilor îmbelșugate; a treia, pentru a ne da adevărata înțelegere și cunoaștere, prin ceea ce simțim înlăuntrul nostru, cum că nu depinde de noi să obținem și să avem o evlavie din ce în ce mai mare, o iubire intensă, lacrimi și nici o altă consolare spirituală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
da adevărata înțelegere și cunoaștere, prin ceea ce simțim înlăuntrul nostru, cum că nu depinde de noi să obținem și să avem o evlavie din ce în ce mai mare, o iubire intensă, lacrimi și nici o altă consolare spirituală, ci că totul este dar și har de la Dumnezeu, Domnul nostru; și, șde asemenea,ț ca să nu ne facem cuib în lucru străin, ridicându-ne înțelegerea până la vreo trufie sau slavă deșartă, atribuindu-ne nouă înșine evlavia sau celelalte părți ale consolării spirituale. 323. A zecea regulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
va veni după aceea, adunând puteri pentru atunci. 324. A unsprezecea. Cine este consolat să se străduiască să se umilească și să se înjosească atât cât îi stă în putință, gândindu-se cât e de neputincios în dezolare fără acest har sau consolare. Dimpotrivă, să se gândească cel care se află în dezolare că poate multe cu ajutorul harului îndestulător, ca să țină piept tuturor dușmanilor săi, adunând puteri în Creatorul și Domnul său. 325. A douăsprezecea. Dușmanul se poartă ca o femeie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să se umilească și să se înjosească atât cât îi stă în putință, gândindu-se cât e de neputincios în dezolare fără acest har sau consolare. Dimpotrivă, să se gândească cel care se află în dezolare că poate multe cu ajutorul harului îndestulător, ca să țină piept tuturor dușmanilor săi, adunând puteri în Creatorul și Domnul său. 325. A douăsprezecea. Dușmanul se poartă ca o femeie, fiind slab cu cei puternici, dar puternic cu cei slabi; deoarece, așa cum de obicei o femeie, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lămuriri, să nu se dea prilej oamenilor să devină nepăsători și delăsători, atât înainte de a fi credința plăsmuită în iubire 1, cât și după aceea. 369. A șaptesprezecea. De asemenea, nu trebuie să vorbim prea îndelungat, insistând prea mult asupra harului, astfel încât din aceasta să se nască un venin care să răpească libertatea. Astfel încât se poate vorbi cât de mult posibil despre credință și har, cu ajutor dumnezeiesc, spre o laudă tot mai mare a Maiestății Sale dumnezeiești, dar, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aceea. 369. A șaptesprezecea. De asemenea, nu trebuie să vorbim prea îndelungat, insistând prea mult asupra harului, astfel încât din aceasta să se nască un venin care să răpească libertatea. Astfel încât se poate vorbi cât de mult posibil despre credință și har, cu ajutor dumnezeiesc, spre o laudă tot mai mare a Maiestății Sale dumnezeiești, dar, mai ales în vremurile noastre atât de primejdioase, nu în așa fel și chip încât faptele și liberul arbitru să fie nesocotite în vreun fel sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în cât mai mare măsură această componentă spirituală a poporului român. Ca urmare, el cerea să fie atenți la folclorul din satele noastre și să adune creații indiferent de specie sau tematică. Au salvat astfel de la uitare ceea ce mintea și harul creator al oamenilor au produs de-a lungul veacurilor. Valoarea documentară a acestor culegeri este și va fi cu atât mai mare cu cât, după cum se știe, datorită modului de viață din contextul social contemporan, folclorul nu mai reprezintă una
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]