11,805 matches
-
este pusă în mișcare de un fapt care s-a petrecut la Paris acum câteva zile. D. Calligari a fost izgonit de pe teritoriul francez. Cei care cunosc poliția Parisului ca și cei ce nu o cunosc trebuie să se fi mirat când au citit în jurnalele din București o notiță reprodusă [după] Memorial diplomatique în cari se zice că, mandatul de izgonire dat contra d-lui Caligari încă din noiembrie trecut nu a putut fi executat din cauza necunoașterii adresei acestuia! Poliția
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de consecință în fapt. Și, în adevăr, d-lor, după ce d-sa cu atâta claritate a pus în vedere faptele, după ce ne-a spus că a susținut cu toate mijloacele posibile această teză, discutând pe acel tărâm, vedem și ne mirăm cum la primirea ultimei note de care ne-a vorbit, aceea de la 9 fevruarie anul curent, chiar din partea unei puteri, și a celei mai interesante pentru noi, o notă cu unele din vederi contrare vederilor exprimate de cabinetul nostru, d-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari consideră avutul public și interesele țării ca pe o mină bună de exploatat. Cu totul alta e considerația ce ni se impune acum. Neamaimirîndu-ne de-a vedea reîmprospătîndu-se regimul Mihălescu - Warszawsky cu toate atrocitățile lui, cum nu ne-am mira daca am vedea pușcăria devenind Parlament și Parlamentul pușcărie, așteptăm o îndreptare nu de la admonițiunile și plângerile d-lui D. Brătianu, ci de la natura lucrurilor. Nu e în natura lucrurilor ca un sistem în care specula intereselor publice e principiu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
De-aceea, auzind că mucenicul afacerilor Warszawsky a redevenit director la Interne sub reversibilul domn C. A. Rosetti, am avut cuvânt a zice că acest guvern, pretins nou, e putrificat de mult în toate părțile lui și nu ne-am mirat văzând pe fratele ministrului - prezident confirmând zisele noastre de la înălțimea fotoliului de prezident al Adunării. Altăceva ne preocupă. D. Dumitru Brătianu vorbește de o situație grea creată țării, de un mare pericol în care ea plutește, cu atât mai mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fine se primește concluziunea ca Reglementul să nu se poată modifica fără concursul Comisiei Europene. După repărțirea deosebitelor voturi ale Comisiei și după mulțimea de rezerve ridicate de membri, cestiunea regulării navigațiunii Dunării pare departe de soluțiunea ei. Ceea ce ne miră e: cum în administrarea navigațiunii România va avea un singur sub - inspector și Bulgaria doi. Poate că foile guvernamentale vor ști a ne explica importanța pe care Comisia Europeană, o dă administrației vecine pe Dunăre. [6 - 7 iulie 1881] ["CORESPONDENTUL
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu e îndoială că mulți [î]i vor urma. Pământul României e pentru persecutații noștri ceea ce e pământul Svițerei și al Engliterei pentru persecutații restului Europei. Acolo, sub scutul unui Hohenzollern, oricine se simte sigur și îndemînă. Nu m-aș mira daca ar ieși în publicitate știri că România urmărește domnia asupra Bulgariei, căci reacționarii de aici nu vor întîrzia de-a răspândi asemenea știri pentru a suspecta Regatul liber în ochii marilor puteri vecine. Un lucru e sigur: că, daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu-l oprește de-asprijini corupția electorală și administrativă a Ungariei și de-a fi sprijinit de ea. Afară de asta însă mai are acel toupe, de-a spune atât de verde și dezghețat neadevărul încît nu mai știi de ce să te miri mai mult, de cutezarea vorbitorului sau de îngăduința auditorului. În asta seamănă cu d. Brătianu ca o picătură de apă cu cealaltă. Cu ocazia spiciului ținut la Sîn-giorgiu onor. șef al partidului numit liberal, chip și asemănare cu partidul postulanților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
inserțiuni și reclame în articole de fond pentru o plată oarecare și că crede cumcă asemenea lucruri sunt corecte. Se 'nțelege că d-sa nu poate măsura oamenii și lucrurile decât cu măsura sa proprie și de aceea nu ne mirăm deloc că a avut până și îndrăzneala de-a propune Maiestății Regelui subscripțiunea la întreprinderile sale și de-a utiliza această subscripțiune ca mijloc de reclamă punând toate ziarele din străinătate și din țară s-o trâmbițe cât se poate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
profesori de universitate, progresul ar fi real. Pîn-atunci e o etichetă scump plătită, care nu corespunde cu ceea ce se zice c-ar fi sub ea; e câlți în loc de mătase, plumb în loc de aur, e o prăvălie de marfă falsă. Nu ne mirăm că pe "Romînul" îl dor aceste adevăruri. Dar tocmai faptul că-l dor, tocmai faptul că într-o mulțime de numere de-a rândul nu face decât să încerce a ne combate este o dovadă că aceasta este buba veritabilă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
orice comunicație nouă e un nou canal prin care se storc sucurile sale vitale, precum se 'ntîmplă cu Irlanda, cu Africa de nord și de vest, cu Turcia, cu noi, cu multe alte țări. În adevăr nu ne putem îndestul mira când vedem acea școală veche de cenușeri ignoranți aplaudând crearea oricărui nou drum de fier, orice pas care adaogă în mod firesc înstrăinarea brazdei lor, reducerea muncii locuitorilor la cea mai simplă, mai greoaie, mai puțin rentabilă formă. De aceea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vedea presa guvernamentală polemizând și protest\nd în contra pretențiunilor austriace, pe când în fond cestiunea e regulată. Acest joc de cărți măsluite, pentru a amăgi opinia publică, e de-a dreptul nedemn. Dar am pierdut demult deprinderea de a ne mai mira de ceva. Interesul pungii și stomacului câtorva sute de paraziți bugetari de proveniență din câteșipatru colțurile lumii determină soarta economică și politică a poporului românesc. Precum pensiile reversibile și recompensele naționale ale patrioților cu moț se iau din fondul nefericiților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
căzut pe scară, sau că au fost călcați de alții. În primul etaj al casei am aflat 14 femei tot în așa poziție și cu părul desfăcut. Un cadavru era ars de nu se mai cunoaștea nimic și m-am mirat văzîndu-l învelit într-un voal cu fire de argint, cu totul neatins, poate era o damă din cor sau balet. Într-un colț zăcea cadavre arse al căror sex cu greu se putea recunoaște. Doi medici, Zillner și Zeemann, lucrau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de tron o atingere a respectului datorit monarhiei noastre. {EminescuOpXII 439} {EminescuOpXII 440} {EminescuOpXII 441} {EminescuOpXII 442} Ție seama de aceasta și, Le Journal des debats" și "Le Nord" din Bruxelles, care, referindu-se la un articol din "Fremdenblatt", se mirau cum de n-am putut găsi în discursul de vineri al d-lui Brătianu o satisfacție suficientă pentru lipsele de tact ale discursului tronului. Speranța pe care o esprima foaia rusească ce apare în Bruxelles, cumcă cabinetul din Viena, în contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
legătură esența meritorie a cesiunii dunărene cu afacerea de onoare ocazională prin discursul tronului. Platonismul nu e nicăiri mai puțin la locul lui decât în afaceri de onoare. Nu cunoaștem insulte platonice și prin urmare nici satisfacțiuni platonice și ne mirăm că tocmai o foaie franceză ne dă o asemenea lecție despre afaceri de onoare. Nu cerem de la România un lucru ce n-ar fi echitabil. Nu facem cabinetului din București pretențiuni cari ar putea să-i atingă onoarea. După cât știm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în contra lui, cu jalbe ' n proțap, am fi văzut pe corifeii partidului împresurînd palatul regal, amenințând cu pușcăria, cu moartea chiar pe un asemenea guvern. Dar roșii au făcut aceste greșeli și roșiilor li-e permis orice. Și nu ne mirăm că li e permis. Ei au știut să ia țării orice mișcare neatârnată, au știut să prefacă încetul cu încetul listele de alegători în liste de funcționari plătiți, au știut să întindă sistemul corupției și cumpărării de voturi ca o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mediatizat turneu internațional. Într-un fel de epilog, în noiembrie 2011, când se apropie sfârșitul procesului intentat doctorului personal al lui Jackson, probabil unul dintre specialiștii destul de bine plătiți, și când dovezi copleșitoare demonstrează greșeli și ignoranță, ajungem să ne mirăm de performanțele profesionale ale unor medici din alte părți ale lumii, făcute în condiții de finanțare ceva mai puțin generoase decât cele ale inculpatului american. JAMISON, KAY REDFIELD (1946 -) Anii adolescenței și tinereții uneia din figurile eroice ale medicinii americane
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
bolii 33 o lucrare ziditoare de suflete, cu o largă circulație atât la noi, cât și la alte popoare ortodoxe. În paginile acesteia, ni se predă o mare lecție de răbdare În suferință. Din ea mai Învățăm să nu ne mirăm, nici să ne tulburăm atunci când Îl vedem În suferință pe cel drept. „În Muntele Nitriei a viețuit optzeci de ani un bărbat numit Veniamin, nevoindu‑se la culme. El s‑a Învrednicit de darul vindecărilor. Oricine peste care Își punea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să pătimescă. De opt luni ședea necurmat Într‑un jeț care i‑a fost făcut tot mai larg, neputând sta pe pat din pricina celorlalte trebuințe. Dar În pătimirea aceasta tămăduia pe alții. Am istorisit despre această pătimire, ca să nu ne mirăm când le vine o astfel de suferință celor drepți. Iar murind el, au fost scoase tocurile și pragurile ușii, ca să poată fi scos trupul din casă” 30. Uneori, Dumnezeu Îngăduie suferința celor drepți pentru a descoperi altora dragostea celor desăvârșiți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
s‑a arătat Îndelung‑răbdător, dia‑ volul și‑a acoperit rușinat chipul și a fugit, nemaiavând nimic a spune Împotriva lui Iov. Așadar, atunci când vezi vreun om drept care, deși are multe virtuți, este Încercat de nenumărate nenorociri, să nu te miri. Și când vezi că cineva care face multă milostenie și multe fapte plăcute lui Dumnezeu, ajunge să cadă În ispită sau este pândit de primejdii, să nu te Întrebi de ce. Motivul pentru care se Întâmplă așa ceva este atacul diavolului, care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
că au meritat și mădularele mele această pedeapsă și le este de folos să dea socoteală aici, În loc de după ieșirea din stadionă. Astfel ne‑a zidit, mângâindu‑ne și dându‑ne curaj. Iar acestea le‑am povestit ca să nu ne mirăm când vedem oameni sfinți căzând În astfel de pătimiri”. Sfântul Ioan Gură de Aur Înșiruie opt motive ale sufe‑ rinței sfinților, după cum urmează : „Eu pot zice că opt sunt motivele suferinței sfinților. Pentru aceea, ascultați‑le pe toate cu luare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a Sfântului Apostol Petru. Creștinii sunt acei care au fost chemați din Întuneric În lumina minunată a lui Dumnezeu (I Petru 2, 9). Și totuși, lumea le respinge pre‑ zența și chemarea și Îi supune la suferințe. „Preaiubiților, nu vă mirați de Încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă Încerce, ca și cum vi s‑ar Întâmpla ceva străin ; dimpotrivă, bucurați‑vă, Întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, ca să vă bucurați și să vă Învese‑ liți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
jur de 18 ani, ieșind de pe porțile mănăstirii. Ținea un toiag În mână. Ca și cum ar fi fost proprietarul acelui sălaș sfânt care tocmai a fost atacat de hoți, el i‑a lovit pe cei trei intruși cu toiagul său. Azarie, mirat de spectacol, Îl putea auzi batjocorindu‑i pe călăreți, spunând : „Pe cine căutați aici, copii ai pierzaniei ? Nu vă ajunge focul gheenei ? Ați vrea să furați și o oaie de pe proprietatea mea ? Nu aveți ce căuta aici, plecați !” La acest
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
icoana și medicamentul. Înainte ca mătușa să urce al doilea și al treilea rând de scări care duceau către cameră, tânărul Hercules a strigat : „Mătușa mea Stella Îl aduce pe Sfântul Nectarie !” Când mătușa a intrat În cameră, s‑a mirat cum de a știut băiatul aceasta și l‑a Întrebat. El a exclamat : „Sfântul mi‑a spus !” Atunci ea s‑a apropiat cu icoana și a făcut cu ea semnul crucii deasupra capului lui Hercules. Apoi el i‑a spus
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
finală, cuvintele unui mare trăitor și dascăl al Bisericii, Sfântul Ioan Damaschinul, referitoare la cinsti‑ rea moaștelor sfinte : „Stăpânul Hristos ne‑a dat ca izvoare mântuitoare moaștele sfinților, care izvorăsc, În multe chipuri, faceri de bine și dau la iveală mir cu bun miros. Nimeni să nu fie necredincios ! Dacă prin voința Lui Dumnezeu a izvorât În pustie apă din piatră tare și din falca măgarului apă pentru Samson căruia Îi era sete, este de necrezut ca să izvorască mir binemirositor din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
absurd și, firește, inuman. Așa se și explică inaderența modernilor și postmodernilor la miturile sacrificiale de felul celui al jertfei pentru creație din balada Monastirea Argeșului. Dar mitul rezolvă o profundă criză sacrificială prin victima ispășitoare, care este Ana, respectiv Mira din drama lui Blaga, făcând posibilă creația de cultură și civilizație. Ana frânge violența telurică, irațională, malefică, dărâmătoare de ziduri, curmă discordia dintre meșteri și restabilește unitatea dialogică a comunității. În mit, însă, există puternice reminiscențe precreștine, suprapuse, palimpsestic peste
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]