10,156 matches
-
Royal Castle iar domiciliul picturii e Muzeul Czartoryski, Cracovia, Polonia. Leonardo a pictat acest portret în timp ce lucra la Milano pentru Lodovico Sforza, unul dintre cei mai bogați și puternici principi ai Renașterii din Italia. Portretul e numit "„”" și a fost pictat în ulei pe panoul de lemn. Tehnică de vopsea pe baza ulei a fost relativ nouă în Italia în acea perioadă. Protagonista a fost identificată cu certitudine rezonabilă ca fiind Cecilia Gallerani, amantă angajatorului lui Leonardo, Ludovico Sforza. Cecilia Gallerani
Dama cu hermină () [Corola-website/Science/323098_a_324427]
-
veneau în vizită și zilele în care ea, soțul ei și copiii vizitau palatul Karlberg, pe care soțul ei îl folosea drept loc de relaxare. La Karlberg ea se bucura de viața simplă departe de curte și îi plăcea să picteze. Ulrica era interesată dans și de teatru, ea chiar jucând în piese alături de doamnele de la curte. Printre nobilii care participau la performanțele ei de amatoare se afla și faimoasa Aurora Königsmarck împreună cu sora ei, Amalia Wilhelmina Königsmarck. Printre doamnele de
Ulrica Eleonora a Danemarcei () [Corola-website/Science/323167_a_324496]
-
de naștere al pictorului), a absolvit "Colegiul de Artă din Craiova" la clasa profesorului "Ilie Marineanu". A decedat în anul 2003 pe data de 25 noiembrie datorită unor afecțiuni grave cardiace care îl măcinau de aproximativ 10 ani. Artistul a pictat lucrări care se găsesc în colecții private din România, Germania, Italia, SUA, Franța, Japonia, Danemarca, Norvegia, Elveția și alte țări. În perioada comunistă a activat că pictor decorator și muralist. În cariera sa se pot aminti următoarele evenimente artistice de
Mircea Mihail Ghiorghiu () [Corola-website/Science/323229_a_324558]
-
noastre!... Felul în care răspundem, prin ceea ce facem, celor de mai sus definește soliditatea, firescul și viabilitatea propunerilor noastre... În bucuria lecturii desenelor lui Florin Ciubotaru găsim una dintre justificările lor de existență: încercarea de a nu nega. Horia Bernea “Pictez pentru a mă ivi”, poate spune Florin Ciubotaru parafrazându-l pe Paul Klee. Creator mobil, prolific, tinzând pe spirale de sens, asumate, trăite, la a dezbate menirea întru reprezentare a picturii, „Ciubo” nu a visat vreodată “Opera de artă totală
Florin Ciubotaru () [Corola-website/Science/323251_a_324580]
-
una dreptunghiulară în axa absidei, având dimensiuni reduse (0,45x0,95 m) și o alta în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică retrasă și ea de la pereți. Pereții interiori ai lăcașului de cult au fost pictați, fiind păstrate fragmente de pictură pe cheia bolții pronaosului și naosului. Pe pereții altarului s-au lipit bucăți de pânză pictată, asemănătoare din punct de vedere al compoziției, cromaticii și stilului cu pictura de pe ușile diaconești, care a fost realizată
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de artă, icoanele fiind pictate de bucovineanul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
în 1881. Preotului Dimitrie Tarnavschi i-a succedat preotul Simeon Cobilanschi (1842-1910), care a păstorit ca paroh la Buninți în perioada 1886-1896, după care a fost numit exarh și s-a transferat la Cernăuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 în tehnica tempera de către zugravul Anton Orobic din Suceava. Cu acel prilej, pe peretele nordic al pronaosului s-a pictat următoarea pisanie: ""În timpul Împăratului Francisc Iosif I și a Mitropolitului Arcadie, a parohului Simion Cobilanschi, s-a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
care a fost numit exarh și s-a transferat la Cernăuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 în tehnica tempera de către zugravul Anton Orobic din Suceava. Cu acel prilej, pe peretele nordic al pronaosului s-a pictat următoarea pisanie: ""În timpul Împăratului Francisc Iosif I și a Mitropolitului Arcadie, a parohului Simion Cobilanschi, s-a zugrăvit în anul 1900, biserică zidită din anul 1870-1877, de pictorul Anton Orobic"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
încăperi: pridvor (tindă), pronaos, naos și altar. Mobilierul bisericii este din lemn de stejar. Catapeteasma este executată simplu din lemn de frasin și blănită cu scândură de brad, între anii 1885-1888, de meșteri necunoscuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 de către zugravul Anton Orobic din Suceava. Pictura a fost realizată în tehnica tempera, cu tablouri izolate predominând culorile roșu, bleu și cafeniu. Între anii 1996-2000, biserica a fost repictată în interior în tehnica frescă și în stil
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar altarul are o semicalotă pe arcuri dublou. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești păstrează un bogat inventar de cult, donat de ctitori: iconostasul cu icoane pictate în ulei pe lemn, obiecte de argintărie și cărți religioase. Biblioteca familiei Rosetti Solescu a fost risipită după exproprierea conacului boieresc în 1949. Printre cărțile salvate se află un Ceaslov tipărit la Mănăstirea Neamț în anul 1833, scos din gunoi
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
ridicate tot de Hagi Constantin Popp și anume: casa parohială (la nord) și Școala veche românească (la sud). În clădirea de la sud de biserică s-au ținut și primele cursuri ale școlii românești din Sibiu. Pe balustrada cafasului au fost pictate portretele în ulei ale celor trei ctitori: Stanca Hagi Luca, Hagi Constantin Popp și Peuna Hagi Popp. Sub cele trei portrete se află următoarea inscripție: ""Stanca soția dumnealui Hagi Luca, Hagi Constantin Popp, Peuna soția dumnealui H.C. Popp. Acestea sunt
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
Popp și Maria Manicati s-au așezat întru acest sfânt locaș în 26 dec. 1831"". Ulterior, cele trei portrete au fost flancate de alte două portrete: cele ale mitropoliților Ioan Mețianu și Antonie Plămădeală. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1961 de către pictorul Nicolae Brana. Începând din anul 1991 s-au efectuat lucrări de reparații și de modernizare a bisericii. După finalizarea acestor lucrări, Biserica "Buna Vestire" a fost resfințită în 1998 de Antonie Plămădeală, arhiepiscop al Sibiului
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
modernizare a bisericii. După finalizarea acestor lucrări, Biserica "Buna Vestire" a fost resfințită în 1998 de Antonie Plămădeală, arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, și de Visarion Rășinăreanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Pe unul din pereții pronaosului a fost pictată următoarea inscripție: ""Prin donațiile bunilor credincioși ai parohiei, prin strădania preotului paroh MITEA C-tin, ajutat cu timp și fără de timp de Cîmpean I., Droc C-tin, Pinciu I., Cîrpătorea I., Jugastru R., Susan M., Ivan L., Negrea N., Crivăț
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
ușa la mijloc, are două deschideri laterale prevăzute cu un frumos grilaj din fier forjat în forme de cruci. Pronaosul și naosul sunt surmontate de un plafon drept, iar naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică din bârne. Pereții sunt pictați în interior de meșteri populari, care au respectat în altar și naos canoanele bisericești, dând frâu liber imaginației în pronaos, ceea ce reflectă credințele poporului legate de fericirea din rai și chinurile din iad. Ochiul atent poate observa aspecte din viața
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
noastre. Acesta corespunde foarte probabil unei reparații, iar numele lui "„Tu[dor] Stancu”", dublat de două rozete, aflate pe aceeași bârnă lângă ușorul portalului de la intrare, indică donatorul sau meșterul participant la aceste lucrări. Faptul că iconostasul bisericii a fost pictat în anul 1830 de zugravul Ioniță Tăvăran, semnat pe icoana Maicii Domnului cu Pruncul, iar un epitaf al bisericii poartă datarea din anul 1831, indică efortul de înzestrare cu cele necesare cultului ale acelei generații. Biserica a trecut din timp
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
din Tigernach ca survenind „la o vârstă imatură”, în 1034 probabil că era tânăr. Absența oricărei opoziții sugerează că Máel Coluim înlăturase ferm orice opoziție pe parcursul vieții sale. Tradiția, din vremea lui Fordun sau chiar mai veche, este că piatra pictă astăzi denumită „Glamis 2” este „piatra funerară a regelui Malcolm”. Ea este o piatră de clasă II, formată probabil prin reutilizarea unui monolit din epoca bronzului. Datarea ei nu este certă, fiind propuse numeroase date, începând cu secolul al VIII
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
din Palatul Topkapî din Istanbul. Laleaua a fost un motiv principal și în poezie sau pictură. Chiar și în zilele noastre, laleaua este considerată în Turcia un simbol al perfecțiunii și frumuseții. Turkish Airlines folosește ca simbol laleaua,care este pictată pe fuselajul avioanelor Prețul lalelelor a crescut în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea pentru ca să ajungă la apogeu în perioada 1726-1727, mai înainte ca statul să intervină în reglementarea problemei Mania lalelelor a demonstrat puterea statului de regulamentare a
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
Spre sfârșitul secolului 18 peisajele rurale reapar în arta europeană, prezentând și viața și munca țăranilor. Având ca fundal orașul Hanovra, Arthur von Ramberg pictează țărani și țărance culegând cartofi ("Vedere din Hanovra"). Cartoful începe să apară și în opere de artă cu fețe regale. De exemplu, în tabloul lui Warthmüller apare Frederic cel Mare inspectând câmpurile de cartofi de la Oberbruch. În 1876, în lucrarea
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
două deschideri laterale, acum zidite din cerințe practice. La intrarea în pronaosul bisericii, pe partea dreaptă se află o pisanie, o inscripție cu anii în care s-a executat pictura bisericii, adică 1815-1818. Biserica este declarată monument istoric și este pictată în frescă de către pictorul Ioan Grecu din Săsăuș și fratele său Alexandru. Pictorii din familia Grecu au împodobit cu pictură murală mai multe lăcașuri de cult din Țara Oltului și din împrejurimile Sibiului, printre care: biserica din Mohu, pictată în
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
este pictată în frescă de către pictorul Ioan Grecu din Săsăuș și fratele său Alexandru. Pictorii din familia Grecu au împodobit cu pictură murală mai multe lăcașuri de cult din Țara Oltului și din împrejurimile Sibiului, printre care: biserica din Mohu, pictată în anul 1806 tot de Ioan și Alexandru, biserica din Fofeldea, biserica din Săsăuș, cea din Viștea de Jos, bisericile din Arpașu de Jos și Arpașu de Sus și biserica din Colun. Pictura bisericii din Țichindeal este cea originală și
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
înconjurat de îngeri. În registrul următor sunt scene din viața Mântuitorului. Printre alte icoane: „Sfânta Treime la stejarul Mamvri”, „Duminica Tomii”, „Mironosițele la Mormânt”, „Vedenia lui Petru din Alexandria” și „Duminica Orbului”. Pe semicalotă, spre răsărit, în Sfântul Altar, este pictată Maica Domnului cu Pruncul, în pandantivi, îngerii, în spatele catapetesmei „Jertfa lui Avraam”. Arcele sunt ornamentate cu sfinți în medalioane, în pandantivi, serafimii. Pe arcul dintre catapeteasmă și naos se văd alte scene, ca: „Schimbarea la Față”, „Adormirea Maicii Domnului” și „Pogorârea Sfântului
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
A supraviețuit timpurilor, turnul ce se găsește în porțiunea de unde pornește dealul(sud - vest), turn ce are trei uși suprapuse în partea nordică a lui, câte o fereastră la catul al doilea și al treilea, ferestre prevăzute cu o ambrazuri pictate cu elemente geometrice de culoare brună, roșie și neagră.
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
de lemn din Bărbălani a fost ridicată cel mai probabil între anii 1808-1819. Asemănările formale cu bisericile de lemn din Valea Cucii, Cârcești, Drăguțești și Morărești-Piscu Calului conduc dealtfel spre aceeași datare, la începutul secolului 19. Iconostasul bisericii a fost pictat întâi în anii 1818-1819 și repictat după înlocuirea lui cu un perete de zid în anul 1859. Câteva icoane împărătești poartă anii 1858 și 1863, și au fost lucrate de zugravul Dimitrie. Acestea indică efortul de înzestrare cu cele necesare
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
aurul?" Ei observa ca balustradele bărcii sunt din aur. Fran pleacă cu Jimmy, rugându-l pe Bergman să-i dea niște bani lui Joe și să-l lase să plece. Bergman verifică balustradele, dar acestea se dovedesc a fi doar pictate în auriu. Bergman îl amenință pe Joe că-l va împușca dacă nu-i spune unde a scuns aurul, dar atunci apare Bobby (care era ascuns) și deschide focul. Oamenii lui Bergman sunt uciși, iar Joe îl împușcă și pe
Jaf armat (film) () [Corola-website/Science/326588_a_327917]
-
În cor se păstrează strane gotice datate 1526, cu detalii caracteristice atelierului lui Johannes Reichmut din Sighișoara. Altarul și orga din cor au elemente stilistice clasiciste. Altarul ridicat în 1815 este opera sculptorului Michael Wolf din Sighișoara și a fost pictat în 1835 de Josef Lob din Viena. În secolul al XV-lea, biserica este înconjurată de o incintă pe plan aproximativ pătrat, iar zidul de incintă are o înălțime de 6-8 m și este realizat din piatră de râu. În
Biserica fortificată din Dacia () [Corola-website/Science/326614_a_327943]