9,500 matches
-
metal și mă chinui să mă ridic. Nu se poate! Mă dau În fiecare seară cu ulei special, dimineața mă dau cu loțiune și... — Ups, greșeala mea! zice Venetia. Era doar un fir care atîrna din tricoul tău. — A. Mă prăbușesc, În șoc post-traumatic, iar Venetia Începe să-mi pipăie abdomenul. — Deși, firește, vergeturile apar de regulă În ultima clipă, adaugă de dragul conversației. E posibil să nu scapi de ele, să știi. Ultimele săptămîni de sarcină sînt atît de rele că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Camere“. Aș putea să sun la interfon, să văd ce se Întîmplă. Nu. Dacă-mi răspunde ea? Simt că mă ia cu leșin. Trebuie neapărat să stau jos. La parterul clădirii se află o tipografie și mă trezesc intrînd și prăbușindu-mă pe un scaun. Ce mă fac? Ce? — Săru-mînușițele! CÎnd aud glasul tresar. Mă Întorc și dau cu ochii de un bărbat bine dispus, cu cămașă cu dungi și mînecă scurtă. — Aveți ceva de tipărit? Avem o ofertă specială pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a urât cel puțin așa credeam pe 22 dec. 1989. Iată ce scria Stelian Tănase, acum câteva zile, în "Ziua": "Toată lumea știa perfect că fără teroare, frică, fără arestări în masă și procese politice, fără delațiuni, regimul s-ar fi prăbușit. Este și motivul pentru care serviciile luaseră o mare amploare.(...) Băsescu, sesizând reacția opiniei publice, de care el depinde totuși, a început să vadă ce nu văzuse până atunci. Nu poate risca să își piardă popularitatea jucând pe cartea serviciilor
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ne-am întâlnit cu Vasile Lupu în pădure ca să stăm de vorbă și aveam o interesantă senzație de "ilegaliști", cum văzusem în filmele din copilărie! Și pentru el, nu doar pentru memoria lui Corneliu Coposu, regret că PNȚ-CD s-a prăbușit din nefericire, am senzația că definitiv. L-ai amintit pe P.S. Pimen. Din păcate, eu am început să am, de vreo doi-trei ani, o părere tot mai proastă... Nu prea le reușește laicilor tranziția asta nenorocită, dar bag de samă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lor, opera vrea să-l emoționeze. Ei vor ca cititorul să-i țină de mână, să se încreadă în ei necondiționat, să ia tot ce spun ei drept literă de evanghelie, pe când ei, autorii, sapă labirinturi subterane, cu scopul să prăbușească întregul edificiu de așteptări al lecturii. Autorul pretinde că opera respiră direct viață, că nu e operă / ficțiune ci real, și trebuie să avem răbdare cu textul, fiindcă războiul textului cu convențiile vechi e îndelungat și istovitor. Lectorul Desperado, scufundat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lor de așteptare. Tradiția basmului, cu iubirea fericită (sau nu), cu final clar, nu mai înseamnă absolut nimic pentru autorul Desperado. Fericirea ori nefericirea nu mai au sens. Modernismul desființa timpul; cronologia nu mai avea niciun înțeles. Personalitatea eroului se prăbușea. Epoca Desperado recuperează, din cronologie, trecutul. Acest trecut înghite celelalte două momente ale timpului. Absorbit de trecut, viitorul e nu numai știut dinainte (lucru descoperit de moderniști), dar și despărțit de orice sentiment de așteptare. El e mai mult decât
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care amestecă engleza cu rusa într-un amalgam de crimă și pedeapsă. Honey for the Bears face o incursiune și mai explicită în lumea comunistă a sărăciei și însingurării, adăugând și ideea că, dacă cumva Cortina de Fier s-ar prăbuși peste noapte, iadul comunist ar putea inunda lumea bună. * Exilatul din comunism ca erou comic: trilogia universitară a lui Bradbury are câteva personaje secundare care sunt refugiați din est. Cu toții sunt bizari. Când Alan Brownjohn aduce o eroină tânără și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cumpere British Museum și să-l transporte piatră cu piatră în Colorado, să-l curețe și să-l reconstruiască. Fiecare întâmplare își are hazul ei. David Lodge are o vână comică remarcabilă. British Museum s-ar putea să nu se prăbușească, dar catolicismul e amenințat. O soție care-și ia zilnic febra pentru a afla când poate să facă dragoste fără complicații, un soț hărțuit de o motoretă ieftină care chiar explodează în final, arzând și un manuscris prețios, la care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
parcurgând înapoi toate etapele vieții lui, ceea ce a făcut și protagonistul poemului până în acest moment. Ultima parte a poemului (Spusele tunetului) începe cu ecouri din patimile lui Cristos, pentru a se extinde la coșmarul întregii istorii a omenirii. Civilizația se prăbușește, poemul a înaintat de la prea multă realitate la imaginar, la desprinderea de real. După ce eroul a descoperit Tamisa și a început un pelerinaj către ultimul râu și ultimul uscat sterp, ajungem în sfârșit pe Gange, unde Tunetul, forța supremă a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
putea-o descrie pe Fleur Adcock drept o poetă cu o sensibilitate aspră și cuvinte la fel de necruțătoare. Iubirea este și nu este reală. Incident închipuie un "tu" și un "eu" întinși în nisipul cald. Ea adoarme și "visează că se prăbușește". În vis, poeta cu ironie Desperado trăiește "toate miturile peșterii", "toate / miturile tunelului, turnului, fântânii", presimte spaima morții. Când se trezește, moartea e doar la un pas: Fluxul e cât pe ce s-o înghită, pe când "el" se uită, fumează
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
începe să existe abia când lectorul acceptă să împărtășească dezagreabilul perceput de poet. Pentru Fleur Adcock acest sentiment e însoțit și de dezrădăcinare. Poeta nu e nicăieri acasă. În casa iubitului e nemulțumită. Pe plajă, lângă el, visează că se prăbușește și se trezește muiată în marea ce urcă, la fel ca atunci când, în versurile lui Eliot, "voci omenești ne trezesc și ne înnecăm" (The Love Song of J. Alfred Prufrock Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock). Chiar copiii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ungaria, Cehoslovacia și înapoi acasă. Am vizitat din nou România în 1979 acolo am cerut-o în căsătorie pe soția mea. Am fost de două ori în Bulgaria, o dată în ajunul căderii comunismului, a doua oară chiar când acesta se prăbușea. Cunosc deci împrejurările. Când scriam The Porcupine, m-au ajutat prieteni bulgari cu amănunte. Văd căderea comunismului ca pe o întâmplare fericită, dar mă îngrozește ceea ce a urmat sentimentul festivist de victorie al Occidentului, pierderea ideilor bune și adevărate ale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în beznă". Intensitatea sensibilității tale îl seacă pe lector, dar îl și regenerează, îi dă vlagă. Ești un poet prin excelență vital. Care sunt rădăcinile vitalității tale? Firea, harul, faptul că ai supraviețuit unui infern în care mulți s-au prăbușit, ai scăpat de comunism ca prin urechile acului? GS. Nu pot decât să sper că am vitalitate. O simt, însă nu am certitudinea că o și comunic. Nu sunt câtuși de puțin un poet șaman; pe de altă parte mi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
l-a răpus pe Minotaur. Minos s-a răzbunat pe arhitect, fiind închis în labirint și el și fiul lui, Icarus. Amândoi s-au salvat, Icarus și-a confecționat aripi de ceară. Dar, apropiindu-se semeț de soare, s-a prăbușit iar Dedal a ajuns în Sicilia unde a mai realizat câteva lucrări inginerești. Peisinoe și Parthenope sunt două sirene nimfe ale mării, cu trup de păsări și chip de femei ce locuiau pe o insulă din Marea Mediterană. Ele vrăjeau cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
modernă tratând despre evenimente recente, susceptibile să-i intereseze pe contemporani, Întoarcerea de pe insula Elba (Le Retour de l'île d'Elbe), piesă pe care nu o va scrie, dar căreia îi trasează canevasul în cinci acte. De când s-a prăbușit Vechiul Regim, transformările sociale care au zguduit Franța în mai puțin de două generații, Revoluția, Directoratul, Imperiul, Restaurația, i-au modificat în profunzime gustul. "Ce schimbare de la 1785 la 1824! exclamă Stendhal, în Racine și Shakespeare. De două mii de ani
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și din Ruy Blas. De câte ori, pe malul pârâiașului, după câte o baie prelungită, nu am jucat în doi sau trei acte întregi! Apoi, aveam un vis: să vedem asta la teatru; și ni se părea că lustra trebuia să se prăbușească în entuziasmul sălii." Zola recunoaște sincer că Romantismul a marcat o etapă hotărâtoare în eliberarea artei. "Ne-a făcut ceea ce suntem, scrie el în Naturalismul în teatru, adică niște artiști liberi." Dacă drama romantică, instaurând "o adevărată revoluție", a permis
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
serie întreagă de minciuni, și nimic nu este mai adevărat în literatură; dacă părăsim terenul cel solid al realului, ne pomenim aruncați în absurd, în fiecare clipă trebuie să întărim prin noi aspecte neverosimile acele aspecte de neverosimil care se prăbușesc." În Scrisoare pentru Tineri (Lettre à la Jeunesse) scrisă la ieșirea de la o reprezentație a lui Ruy Blas la Comedia-Franceză, care a dezlănțuit entuziasmul presei, Zola se adresează tinerilor pentru a le arăta că ideologia unei asemenea piese este o
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aranjeze pentru a le face să semnifice ceea ce vor ei. Toate paradoxurile sunt permise la teatru, numai să fie plasate acolo cu spirit. Rezultă o pledoarie, nu ceva adevărat. Dacă deranjăm chiar și o singură grindă a construcției, totul se prăbușește. Este un castel de cărți de joc, pe care trebuie să-l privești de departe, evitând să-l răstorni cu o suflare". Zola se arată de neîmblânzit mai ales în privința melodramei care a exagerat neverosimilul situațiilor și al personajelor. El
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Brecht, de care se prevalează, o tratează ca pe o cronică. În Bleus, Blancs, Rouges ou les Libertins (1967), el pune în scenă provinciali scufundați în vârtejul Revoluției, în Le Radeau de la Méduse (1993), tineri ale căror idealuri s-au prăbușit în urma eșecului lui Napoleon și revenirii la Monarhie. El zugrăvește drama războaielor religioase atât la catolici cât și la protestanți în Le Vieil Hiver și în Fragile Forêt (1991). În fiecare din aceste piese, aranjamentul secvențelor dramei dă naștere unei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Ape, în care poți da oricând nas în nas cu vreun urs din neamul pașnic al mâncătorilor de zmeură. Dintr-o dată, cu un bubuit de tunet, și cu un cutremur al pământului, fața văii dinspre Apa care Curge s-a prăbușit în jos, în văgăuna izvoarelor, cu tot zmeurișul de pe ea. Speriat, ridicat pe picioarele care îi tremurau, Omulețul a înțeles mai bine cum face Apa care Curge să se apropie de coada Apei care Dă Nori. Întors la peștera tribului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
umane, modul În care a fost ea redactată, cu ștersături și rescrieri, i-a Împins pe savanți să creadă că redactarea a fost dusă la capăt În circumstanțe foarte grave, poate În zilele ce au precedat distrugerea Pilosului. Cnossosul se prăbușise mai mult sau mai puțin În aceeași perioadă, la sfârșitul primei jumătăți a secolului al XIV-lea Î.Hr. Celelalte palate au fost distruse În decursul secolului următor. Dacă motivele acestor distrugeri, care au doborât o Întreagă civilizație, ascunzând-o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
2. După Cicero, această trecere amenința supraviețuirea cultului gentilic al acestei gens Claudia (sacra Claudiae gentis), iar o asemenea alegere era de competența unor pontifices. Dacă și alții ar fi urmat exemplul lui Clodius, Întreaga religie romană s-ar fi prăbușit. În scurtă vreme poporul roman nu ar mai fi avut un rege consacrat cultului (rex sacrorum), flamines și salii: Îndatoririle sacerdotale erau rezervate Încă doar patricienilor. 3. Asociațiile licite (collegia licita) sunt organizații recunoscute de către stat ce Îi reunesc Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cei drepți, cumplit de grea, ba chiar imposibilă, pentru cei răi: podul, larg pentru cei dintâi, le va conduce sufletele În paradis; Îngust pentru cei din a doua categorie, va deveni asemenea unei lame, făcând așa Încât sufletele acestora să se prăbușească În abisul infernal. Motivul da¶n³xe "dae>na>", legat inițial de concepțiile indo-iraniene despre viziunea mentală (Gonda, 1963, pp. 259 sqq.), despre vederea prin ceea ce s-ar putea defini ca ochi al sufletului, prezent pe larg În G³th³, pare să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nimeni nu va dori să-și cruțe adversarul. Arborele universului se cutremură, de peste tot apar cete de uriași, Odin este sfâșiat de lupul Fenrirxe "Fenrir", toți zeii sunt uciși, Însăși natura participă la această distrugere: soarele devine negru, pământul se prăbușește În mare, stelele dispar, focul se Înalță până la cer. Dar nu este sfârșitul a toate. După catastrofa universală va urma o etapă nouă, mai bună: pământul va ieși din nou din mare, cascadele vor ropoti, vulturul va zbura din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fortificate și apărate de o armată dotată cu care și cai, și începutul culturii mai agricole și pastorale a lui Israel. Pentru unii specialiști, sistemul cananean s-a epuizat de la sine. Mai întâi s-a fărâmițat și apoi s-a prăbușit. Construirea și întreținerea zidurilor, întreținerea unei armate de profesie și a efectivelor de cai apăsa puternic asupra economiei unei țări în care resursele erau mai degrabă limitate. Taxele prea apăsătoare, războaiele, nesiguranța și lipsa resurselor suficiente pentru a-i hrăni
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]