14,124 matches
-
În comportamente care semnifică o discriminare din cauza prejudecății involuntare, ignoranței, lipsei de respect sau stereotipului rasist, care Îi dezavantajează pe oamenii proveniți din rândurile minorităților etnice” (MacPherson of Cluny, 1999). Modelul „rasismului simbolic”: o examinare critică. Modelul teoretic al „rasismului simbolic” are mai Întâi o valoare descriptivă: el expune foarte bine noul rasism, așa cum a fost acesta observat În Statele Unite Încă de la Începutul anilor ’70, adică Într-o formă disimulată, subtilă, indirectă, nerevendicată. Rasismul neostentativ, non-„flagrant” (Pettigrew și Meertens, 1993
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subtilă, indirectă, nerevendicată. Rasismul neostentativ, non-„flagrant” (Pettigrew și Meertens, 1993), mai dificil de perceput decât rasismul anti-negri clasic sau tradițional (fățiș, brutal, revendicat, ofensiv) căruia tinde să i se substituie, este mai apoi interpretat și caracterizat de către teoreticienii „rasismului simbolic” (Davis Sears, În primul rând) ca produs al unei Îmbinări, al unei Încrucișări sau al unei fuziuni Între prejudecăți sau stereotipuri rasiste „clasice”, pe de o parte, și, pe de altă parte, valorile individualiste, care constituie cele mai Înalte valori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunosc totodată că rezistența la schimbarea rasială persistă. Pe scurt, putem aproba ideea egalității rasiale și, În același timp, să rezistăm tentativelor de a o concretiza În domeniul relațiilor sociale. Cea mai mare parte a teoreticienilor „noului rasism” sau „rasismului simbolic” interpretează opoziția față de acțiunea afirmativă ă adică față de politica de tratament preferențial a „minorităților victimizate” ă ca un indicator al reformulării contemporane a prejudecății rasiale (Stoker, 1998, p. 136). Mai trebuie remarcat, de asemenea, că acești teoreticieni presupun că există
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
opoziția față de acțiunea afirmativă ă adică față de politica de tratament preferențial a „minorităților victimizate” ă ca un indicator al reformulării contemporane a prejudecății rasiale (Stoker, 1998, p. 136). Mai trebuie remarcat, de asemenea, că acești teoreticieni presupun că există predispoziții simbolice care, interiorizate ca efect alunei socializări precoce, nu s-ar modifica mai târziu decât foarte puțin (regăsim aici tema rezistenței stereotipurilor la schimbare). Aceste predispoziții pot astfel determina credințele și alegerile la vârsta adultă, În interferență atât cu respectarea normei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scurt, individualismul este aici instrumental, sau constitutiv? Și, În al doilea caz, cum pot fi explicate și Înțelese operațiunile care au permis convertirea valorilor individualiste În credințe rasiste? Răspunsul lui David Sears este clar, dacă nu Întru totul convingător: rasismul simbolic este rezultatul „celei mai Înalte și mai frumoase dintre valorile americane” (Sears, 1988, p. 54), ceea ce ne permite să Înțelegem de ce rasismul, „profund Înrădăcinat În cultura occidentală”, poate continua să existe sub o nouă formă și să „se răspândească În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
faptul că predispozițiile, dacă sunt durabile, intervin În formarea reacțiilor, a intențiilor de acțiune și a comportamentelor. Rămâne problematică stabilirea precisă a importanței lor, evaluarea rolului exact pe care Îl joacă În producerea comportamentelor sociale percepute ca ținând de „rasismul simbolic”. Este Însă fals să susții, În cadrul unei explicații cauzale naiv mono-deterministe, că rasismul se poate explica În mod satisfăcător prin predispozițiile dobândite În copilărie. Acest model explicativ, care ă la fel ca și modelul „personalității autoritare” ă ține de o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
favorizat de diviziunea și concurența dintre școli sau bisericuțe În domeniul științelor sociale, fiecare Încercând să-și impună propria paradigmă explicativă sau descriptivă. Pentru că orice reducționism (În plan metodologic) este Însoțit de un exclusivism (În plan instituțional). Or, caracteristicile „rasismului simbolic”, deși observabile În atitudini și comportamente, nu au reușit să alunge, mai ales În Statele Unite, caracteristicile vechiului rasism biologico-somatic, bazat, pe de o parte, pe argumentul inferiorității biologice, intelectuale și morale a negrilor și, pe de altă parte, pe refuzul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
franțujii” Întruchipați În Franța de „Dupont-la-joie”1 pot fi astfel percepuți ca intrinsec rasiști și respinși ca atare. Ei sunt În acest fel esențializați de victimele lor (reale sau potențiale) sau de purtătorii de cuvânt ai acestora. Slăbiciunea teoriei „rasismului simbolic” este de același tip ca și cea a teoriei „personalității autoritare” și constă În esențializarea atitudinilor atribuite indivizilor, fie ele rasiste sau nu, neglijând În egală măsură factorii de situație și pe cei care țin de pluralitatea mizelor (Pettigrew și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atitudinilor și comportamentelor este gradarea respingerilor (Lemaine și Ben Brika, 1997). Trebuie să Învățăm să percepem și să analizăm complexul până și În modalitățile de rasializare. S-a remarcat, probabil, că rasismul despre care se vorbește În lucrările cu privire la „rasismul simbolic” este rasismul albilor Împotriva negrilor. Mai trebuie observat Însă că acceptarea normelor egalitare de către albi nu-i Împiedică pe aceștia să-i perceapă În continuare pe negri În mod negativ, prin intermediul unui anumit număr de stereotipuri. Anumiți autori, precum Gaertner
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau D’Souza, interpretează totuși faptele psihosociale Într-un cu totul alt sens, ceea ce le permite să considere că rasismul este, În linii generale, În scădere În Statele Unite. D’Souza scrie, de exemplu, referindu-se În special la modelul rasismului simbolic: „A spune că rasismul nu mai este declarat șovertț, ci În mare măsură invizibil pare a fi doar un alt mod de a spune că acesta a scăzut spectaculos” (D’Souza, 1995, p. 258) sau, așa cum subliniază Sniderman și Piazza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dispariției În curs? Marea noutate În domeniu pare să fie că existența Însăși a rasismului, În cercetările de specialitate, a devenit problematică: ne punem, pentru prima oară, În mod serios Întrebarea dacă nu cumva fenomenul dispare. În fața pesimismului teoreticienilor „rasismului simbolic” s-a conturat așadar o reacție contrară, pe care unii comentatori au atribuit-o „noilor optimiști” (Schuman et alii, 1997, p. 296 și urm.). Încă din 1978, Lipset și Schneider susțin că „individualismul” constituie un ansamblu de valori puternice și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că opinia publică albă se opune puternic tratamentului preferențial atunci când acesta ia formă de cote sau de măsuri de constrângere de același tip În mediul școlar ori pe piața muncii (Lipset, 1996). Conflictul interpretărilor provocat de recurgerea la modelul „rasismului simbolic” este la fel de intens și de rodnic ca totdeauna, Într-un spațiu pluridisciplinar În care se Întâlnesc psihologia socială, științele politice și sociologia (Sniderman și Carmines, 1997; Schuman et alii, 1997). În privința naturii „noului rasism”, dezbaterile științifice sunt abia la Început
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tocmai această exprimare trebuie studiată În interiorul fiecărei societăți. Această demnitate redată „artelor primare” se situează la antipozii atitudinii celor care „fac din «sălbatic» un producător Încăpățânat de echivocuri, ale cărui spuse sau fapte pot fi Înțelese doar prin decriptarea deghizării «simbolice» a altui lucru” (ibidem). În general, opera lui Boas constituie paradigma tezei demnității egale a fiecărei culturi. Dar, postulând demnitatea lor egală, el afirmă În același timp și originalitatea absolută a fiecăreia, totala lor discontinuitate. Se Întrevede panta pe care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înainte” sau a te baza pe o „opinie luată de-a gata” constituie expresii sinonimice curente. În cadrul psihosociologiei, acest termen numește o judecată negativă, devalorizantă, bazată uneori ă și parțial ă pe presupuneri pozitive; ea se referă la obiecte (materiale, simbolice, sociale), grupuri sau persoane caracterizate, din punct de vedere socio-demografic sau cultural, printr-o trăsătură specifică, adesea minoritară. Este vorba despre o atitudine care are, În mod clasic, trei componente: cea a afectelor și a evaluărilor la care acestea conduc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deci caracterul fundamental al procesului de distingere, precum și funcționalitatea unui rasism fără rasă. Altfel spus, rasa constituie Înainte de toate „o categorie ș...ț de excludere și de ucidere” (Guillaumin, 1981, p. 65). Faptul că realitatea ei se situează pe terenul simbolicului, și nu al biologicului o face cu atât mai redutabilă. Și dacă negarea faptului rasial, permisă În stadiul actual al științei, nu ajunge pentru a lupta Împotriva rasismului, motivul este acela că realitatea rasei e Înainte de toate socială. Nu suntem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
state-națiune, pentru a legitima războaie identitare În care se recurgea la „curățire” ori la „purificare” sau, În sfârșit, pentru a raționaliza anumite sisteme de discriminare. „Gândirea rasistă” implică așadar efectuarea a trei operații cognitive: esențializarea indivizilor sau a grupurilor; excluderea simbolică a unor categorii de populații (stigmatizare, de la animalizare la diabolizare); „barbarizarea” altora, considerate imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite ipoteza, În spiritul antropologiei istorice și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fie că este vorba de acumulare sau de investiție, de raționalizare a tehnicilor sau de eficiența sistemelor de producție. Dacă este adevărat că marile ideologii nu mai stârnesc același entuziasm și conduc uneori la o anumită „decepție”, interesul pentru organizațiile simbolice nu a dispărut, chiar dimpotrivă. Oare nu se vorbește, În acest sens, despre o „Întoarcere a spiritului religios”? Acesta, după cum o atestă, de exemplu, diversele anchete conduse În special de Danièle Hervieu-Léger sau de Guy Michelat, se caracterizează prin importanța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termeni exprimă existența unei viziuni genetice asupra opiniilor Împărtășite În viața de zi cu zi Între actori. RS sunt astfel „principii generatoare de luări de poziție, legate de integrări specifice Într-un ansamblu de raporturi sociale”, aceste scheme organizând procesele simbolice care intervin În respectivele raporturi (Doise, in Doise și Palmonari, coordonatori, 1986, p. 85). RS În abordarea interculturală Relațiile interculturale se află, În mod evident, În centrul preocupărilor a numeroși psihosociologi și sociologi specializați În reprezentări, În principal În studiile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aprofunda transformarea lumii În spectacol. Am putea da și alte exemple. Să ne gândim la domeniul managementului organizațiilor. Integrarea dimensiunii interculturale În Întreprindere repune În discuție sau modifică sistemul de conducere, adică reprezentările care structurează luările de poziție și acțiunile simbolice ale actorilor cu o inserție specifică. Înmulțirea cooperărilor internaționale, atât pe plan european, cât și pe plan mondial, generează nevoia de a putea dispune de manageri formați și experimentați, capabili de o gestionare flexibilă și deschisă a relațiilor sociale (Crétien
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
heterodoxie Rezultatele cercetărilor cu privire la situațiile intergrupuri permit definirea unor tendințe puternice, indiferent de context (Între tinerii unui cartier, Între subgrupurile unei organizații, Între serviciile unei instituții publice sau Între națiuni În cazul unui ansamblu multinațional). Într-adevăr, constantele comportamentale și simbolice identificate În mod regulat, de câteva zeci de ani, În acest domeniu permit o extrapolare la orice situație colectivă echivalentă ca structură. Această abordare a fost la Început legată de cea a genezei stereotipurilor. Celebrele experimente ale lui Henri Tajfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
clarificat și prin exemplul transformării mentalităților sub influența producțiilor artistice și prin estetică (Filloux et alii, coordonator, 2002). Reprezentările devin În acest caz instrumente pentru actorii Înșiși, atunci când vor să modifice discriminările la care sunt supuși, să schimbe contextul interacțiunilor simbolice dintre membrii unei societăți, să facă să evolueze mentalitățile și, eventual, politicile publice. Nu suntem niciodată suficient de conștienți de faptul că RS sunt rezultatul unor interacțiuni și mișcări culturale sau politice. Multe cercetări, În special În domeniul psihologiei sociale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
după cum au arătat Îndeosebi James Frazer, Lucien Lévy-Bruhl sau Claude Lévi-Strauss În mai multe lucrări consacrate magiei, mentalității primitive sau gândirii sălbatice, „un ansamblu de acte repetitive și codificate, deseori solemne, de ordin verbal, gestual sau postural, cu puternică Încărcătură simbolică, bazate pe credința În acțiunea eficientă a unor ființe supranaturale sau puteri divine, cu care omul Încearcă să comunice” În scopul de a aduce mărturie, de a omagia sau de a obține favoruri. ν Supuse, după Împrejurări, unei legi de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a trăi, prin experiența artistică, o autentică descoperire de sine. Analiza marxistă a fost reînnoită de Bourdieu (1930-2002), În special În lucrarea sa La Reproduction. Eléments pour une théorie du système d’enseignement (1970), scrisă Împreună cu Passeron (n. 1930). Violența simbolică este astfel definită drept „orice putere care reușește să impună semnificații și care le impune ca fiind legitime, ascunzând raporturile de forță”. Această violență nu se reduce așadar niciodată la utilizarea sau chiar la impunerea unor semnificații, ci corespunde unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caracter filosofic, politic sau religios. Elaborarea sincretică nu este lipsită de complexitate, deoarece operează În parte cu elemente autohtone, Încă vii sau reînviate, și În parte cu elemente străine, care sunt fie asimilate, fie reinterpretate, prin adaptarea lor la structurile simbolice sau mitice ale tradiției autohtone. ν În Le Bricolage africain des héros chrétiens, André Mary desprinde patru paradigme utilizate În abordarea logicilor de prelucrare sincretică: 1) principiul reinterpretării, adică al Însușirii conținuturilor culturale exogene prin intermediul categoriilor de gândire ale culturii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
incertă conform unei mistici a participării; 3) principiul diviziunii, care permite alternarea sau coabitarea, la același individ sau În cadrul aceleiași culturi, a unor logici sau categorii care sunt În sine incompatibile sau ireductibile; 4) principiul dialecticii materie-formă, semnificând că materia simbolică este cumva pre-formată, marcată de utilizările sale anterioare. Memoria se Întrupează În corp și se perpetuează prin gesturi cotidiene și prin acțiuni rituale. În lingvistică, este numită sincretică fuzionarea a două funcții de-a lungul timpului: genitivul grec a moștenit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]