10,192 matches
-
să le înțeleagă, apoi să le transmită, viitorul nu oferă decât posibilitatea unei speculații de natură logică. Îi poate el întrezări cât de cât contururile? Numai parțial și doar în măsura "cercetării" fenomenelor în curs, a căror evoluție serială e susceptibilă de circumscriere. Posibilitatea predicției depinde așadar de spiritul divinatoriu, de formularea unor probleme conturate sub ochii noștri și căutând soluții de viitor. Ca să răspundă credibil, istoricul trebuie să adopte viziunea antropologului și pe cea a sociologului, să fie apoi la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la 1848 și ajuns la expresia matură în 1857, cu ocazia Adunărilor ad-hoc. Erau ideile lumii moderne, active demult în Apusul Europei, evocate tot mai insistent și la noi, dar abia acum după criza orientală încheiată cu pacea de la Paris susceptibile de instituționalizare efectivă. Adunările ad-hoc au adoptat noile principii menite a ne pune pe aceeași direcție de dezvoltare cu Occidentul, iar Convenția de la Paris (1858) ne-a oferit cadrul de drept internațional în care să ne putem înscrie opțiunile. O
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Maiorescu mai târziu. S-a ocupat el însuși de gramatică și logică, a fost pedagog aproape un demisecol, profesionist al justiției tot atâta timp, iar în spațiul criticii, fie aceasta literară sau artistică, a stăruit în aplicarea unor principii formative, susceptibile a contribui la crearea unei societăți civile. Rector, deputat, ministru în mai multe rânduri, Maiorescu a rămas fidel crezului său în orice ipostază. Un realism benefic îi inspira gesturile. Din atâtea trebuințe ale lumii românești, el a știut să se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sociale. Acțiunea lui Maiorescu se plasează într-un moment (înțelegând prin aceasta deceniile dintre cele două Uniri) când societatea românească cunoștea un rapid proces de modernizare, o nouă cadență a mișcării sale în timp. Exista pericolul unor schimbări prea rapide, susceptibile să împiedice adevărata creație, care presupune limpezire, decantare, continuitate. Creația mai implică desigur o nouă ordine introdusă în realitatea existentă, dar și adiție diacronică, suprapunere de valori. Aici descoperă N. Manolescu, nu fără temei, contradicția de bază a mentorului Junimii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
una de prospectare a viitorului. Un congres studențesc, primul de acest fel la noi, a pus pe tapet rolul noii generații în opera de ridicare a neamului, iar Xenopol a extras din istorie pentru contemporanii săi acele fapte și înțelesuri susceptibile a contribui la crearea unei atitudini civice, militante, creatoare. Ca și Eminescu, el socotea că "un popor are putința de a trăi și a se dezvolta până ce a revărsat în lume tot cuprinsul său sufletesc", ceea ce implică drept condiție lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este totul", conchidea tânărul istoric, căutând să distingă mai limpede între mijloc și scop. Important i se părea, acum, ca elementul bun să se unească în jurul ideii simbolizate de figura lui Ștefan cel Mare. Iar acest tip de solidaritate era susceptibil, în ideea sa, de fecunde consecințe, dat fiind că miza pe o pregătire lentă a maselor, pe mobilizarea elitelor, pe un consens cât mai larg asupra direcției și instrumentelor progresului. Independența de spirit, modestia, tenacitatea erau însușiri pe care istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
facă istoria mai mult cum o primesc decât cum o estimează". Funcția de conservare prima. Istoricii veacului de mijloc se pot închipui deci ca un releu menit să asigure tocmai această transmisie de știri de la o generație la alta, transmisie susceptibilă a împiedica uitarea, extincția la care, ca individ, omul se știe condamnat. Istoria, ca disciplină, poate fi înțeleasă prin urmare și ca remediu soteriologic. Cel dintâi om mișcat de conștiința perisabilității sale a fost și primul istoric, remarca P. Chaunu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vină seria de revoluții din centrul și sud-estul Europei pentru a ne sili să regândim toată problema. Nu e doar problema noastră, însă la noi procesul reintegrării comportă o conotație specială, dată fiind criza de prestigiu a noului regim, criză susceptibilă a întârzia procesul și a spori dificultățile acomodării. Convorbiri literare, 32-33, octombrie, 1990, p. 3 MEMORIA CAPTA Spuneam într-un articol, pe la începutul acestui an dramatic, că a pune la lucru memoria colectivă e o trebuință inexorabilă pentru oricine, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Nu este o ordine dominată de experți și ușor de perceput. Ochiul în mișcare, corpul în mișcare trebuie să prindă și să interpreteze o varietate de ordini flexibile, în schimbare 250". O astfel de ordine creează o pluralitate de narațiuni, susceptibile să se potrivească cu orice fel de educație și grad de imaginație. Într-un spațiu în care totul este combinat, așa cum este Orașul Imaginar, în care distracția se combină cu orice, se presupune că există oferta unui amuzament continuu. Singurul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pentru a enumera „ce”-urile, pe când un studiu de caz nu ar fi o strategie avantajoasă În această situație. În mod similar celui de-al doilea tip de Întrebare „ce”, Întrebările „cine” și „unde” (sau cele derivate - cu „cât”) sunt susceptibile de a favoriza strategii bazate pe sondaje sau analize ale informațiilor de arhivă, cum se Întâmplă În cercetările economice. Aceste strategii sunt avantajoase atunci când scopul cercetării este acela de a descrie incidența sau predominanța unui fenomen, sau când studiul se
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
politice predominante (În care un sondaj ar putea constitui strategia preferată) sau a răspândirii unei boli precum SIDA (În care ar fi preferabilă o analiză epidemiologică a statisticilor medicale). În schimb, Întrebările „cum” și „de ce” sunt mai mult explicative și susceptibile să antreneze folosirea studiilor de caz, a istoriilor și a experimentelor ca strategii favorite. Aceasta deoarece asemenea Întrebări au de a face cu legături operaționale ce trebuie depistate Înapoi În timp, mai curând decât cu simpla lor frecvență sau incidență
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care o adresați. În general, Întrebările „ce”/„care” pot fi explorative (situație În care poate fi utilizată oricare dintre strategii) sau privitoare la predominanță (caz În care sunt favorizate sondajele sau analiza informațiilor de arhivă). Întrebările „cum” și „de ce” sunt susceptibile de a favoriza folosirea studiilor de caz, a experimentelor sau a istoriilor. Formularea Întrebărilor de studiu este poate cel mai important pas Într-un studiu de cercetare, astfel Încât trebuie să aveți răbdare și să-i acordați suficient timp. Cheia se
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
A doua pereche, care poate apărea În combinație cu oricare dintre elementele primei perechi, este fundamentată pe unitatea sau unitățile de analiză ce trebuie abordate și distinge Între designuri holistice și Înglobate. Dintre acestea, majoritatea designurilor pe cazuri multiple sunt susceptibile a fi mai puternice decât cele pe un singur caz. Încercarea de a folosi chiar și un design „pe două cazuri” este deci un obiectiv care merită urmărit, preferabil unuia pe un caz individual. O abordare generală pentru designul studiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
alte subiecte, bazele de cunoștințe pot fi limitate, iar literatura disponibilă nu oferă un cadru conceptual sau ipoteze notabile. O asemenea bază de cunoștințe nu se pretează la dezvoltarea de afirmații teoretice de calitate, iar orice nouă investigație empirică e susceptibilă de a căpăta caracteristicile unui studiu „explorativ”. Cu toate acestea, după cum se exemplifică prin cazul din caseta 4, chiar și un studiu explorativ trebuie să fie precedat de afirmații despre (a) ce urmează a fi explorat, (b) scopul explorării și
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
despre problema paternității textelor poate fi găsit În Mosteller și Wallace (1984). 3. Capitolul 9 al lucrării anexe (Yin, 2003) conține un studiu pe cazuri multiple complet, care a analizat cantitativ o serie de arhive. 4. Asemenea răspunsuri consistente sunt susceptibile să apară atunci când intervievați membri ai unei instituții „Închise”, cum ar fi medicii rezidenți implicați Într-un program de dezintoxicare sau profesorii unei școli foarte unite. Aparenta conspirație apare deoarece persoanele intervievate sunt conștiente de răspunsurile „corecte din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
precise. Fie că se prezice un pattern cu variabile dependente neechivalente, unul bazat pe explicații alternative sau unul simplu, comparația fundamentală Între patternul prezis și cel real poate avea loc fără utilizarea criteriilor cantitative sau statistice. (Tehnicile statistice disponibile sunt susceptibile de a fi irelevante, deoarece nici una dintre variabilele patternului nu va avea o „varianță”, fiecare dintre ele reprezentând de fapt un singur punct de date.) Probabil că cel mai exact rezultat cantitativ se va obține dacă studiul are niveluri de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fi fost nevoie de studii pentru a elucida un proces de bază și s-au folosit alte metode (cum ar fi un sondaj) pentru a defini predominanța sau frecvența proceselor. În acest scenariu de complementaritate, nu de convergență, Întrebările sunt susceptibile de a fi strâns coordonate cu cele ale altor metode, investigațiile complementare pot apărea simultan sau secvențial, dar analiza inițială și rapoartele fiecărei cercetări În parte ar trebui făcute independent (chiar dacă analiza finală poate Îmbina descoperirile tuturor metodelor). Caseta 38
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ale persoanelor implicate În studiu, sau În alte contraste similare. De multe ori, atunci când un cercetător descrie un caz unui individ cu simț critic, acesta din urmă va oferi imediat o interpretare alternativă asupra faptelor. În aceste circumstanțe, cercetătorul este susceptibil să intre În defensivă și să argumenteze că interpretarea inițială este singura relevantă sau corectă. În realitate, studiul exemplar anticipează aceste alternative „evidente”, ba chiar le susține pe cât posibil pozițiile și pune la dispoziție - În mod empiric - justificările conform cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
condiții dovedite a determina sporirea riscul de apariție a HTA: Ereditatea: Studiile care au inclus gemeni au demonstrat că HTA are o componentă genetică în 30-40% din cazuri (22, 23). Interrelația între HTA și susceptibilitatea genetică este poligenică și alelele susceptibile ale unor multiple gene pot interacționa cu factorii de mediu (dietă, efort fizic, stil 24 de viață, răspuns la stres, etc.) pentru a crea un model ereditar al HTA. Transmiterea de tip poligenic este demonstrată prin faptul că incidența bolii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de obezitate centripeta, tronculară, vergeturi roșiiviolacee, facies pletoric, facies în formă de ,,lună plină’’, acnee, fragilitate vasculară cu peteșii și echimoze la traume minime, miopatie proximală, hipotrofie musculară, fractură vertebrală de fragilitate, sindrom de heterosexualizare, HTA, depresie . În categoria pacienților susceptibili se încadrează: pacienți cu obezitate, depresie, diabet zaharat tip II, HTA, tulburări menstruale, osteoporoză secundară; 219 pacienți cu afecțiuni discordante cu vârsta (osteoporoză, hipertensiune arterială); copiii supraponderali cu hipotrofie staturală; pacienții cu masă suprarenaliană de tip incidentalom; pacienți cu simptome
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
categoriilor Fondatorii sociologiei au abordat nediferențiat temele categorizării și calificării: în jocul social, întotdeauna este vorba de a defini și clasa "lucruri". Durkheim și nepotul său Mauss au dezvoltat această perspectivă, arătând că atât categoriile mentale, cât și clasificările erau susceptibile de o tratare sociologică. Astfel, într-un articol din 1903, considerat astăzi printre marile texte clasice, ei insistă pe ancorajul "morfologic" al categoriilor noastre mentale. Ei readuc ordinea logică a reprezentărilor noastre colective concepte, clase, genuri, categorii (persoană, spațiu, timp
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lui William Baumol (Performing Arts. The Economic Dilemma, The MIT Press, Cambridge, 1968), economia spectacolelor vii încorporează un mare efort al mâinii de lucru: în același timp prea puțin capitalistă (substituirea capitalului relativ improbabil prin muncă) și prea puțin productivă (susceptibilă de câștiguri de productivitate nule). • Receptorii Mauss și Hubert au arătat în studiile lor despre sacrificiu și magie că aceste colective se dezvoltă și pe latura receptorilor și utilizatorilor definiției: la fel cum credința în mag generează eficacitatea magiei, uzul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
toate cunoștințele mobilizate sau mobilizabile, precum și la experții însărcinați să le aplice (se gândește la principalele discipline universitare: istoria artei, economia culturii, filozofia artei, etnologia). El nu exclude publicul, promovat, în aceeași măsură ca și experții, la rangul de actor susceptibil să mobilizeze cunoștințe și să califice lucrurile. Trebuie, de asemenea, semnalate studiile lui Raymond Boudon, care, din anii 1990, dezvoltă o sociologie cognitivistă axată pe studiul "bunelor rațiuni" de a acționa. El aplică această perspectivă în domeniul aparent subiectiv al
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să se vorbească despre o operă). Aceasta este o "creație" cu trei condiții: să fie produsul unei munci intelectuale; să exprime personalitatea creatorului; să se materializeze într-o formă originală. Ultimul punct presupune deci ca, pentru a deveni o operă susceptibilă de protecție culturală, ideea să se realizeze într-o formă. Or, din ce moment începe ideea să capete formă? Este necesară mai întâi o definiție a formei, obstacol din fața căruia juriștii nu dau înapoi: Forma este organizarea semnelor în vederea producerii
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Această deplasare a perspectivei face ca știința să nu mai fie o explicare a lumii, ci un simplu mod de a acționa asupra ei: Influența rațională a unui cuvânt sau a unei expresii rezidă în efectele imaginabile pe care sunt susceptibile să le aibă asupra conduitei de viață" (Peirce, citat de Cometti, 1994, p. 390). După Peirce, gândirea nu are alte scopuri decât de a produce credință pentru liniștea gândirii: "Conceperea tuturor efectelor practice la care ne putem gândi este conceperea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]