9,893 matches
-
dezbateri intense între o întreagă generație de intelectuali români despre ceea ce este specificul românesc (o controversă care avea să culmineze în filosofia lui Emil Cioran). Titlul romanului "Craii de Curtea-Veche" provine dintr-o anecdotă publicată de 'I.L.Caragiale' în revista ""Vatra"", după cum precizează ' G.Calinescu' în ""Istoria literaturii române de la origini până în present"' : " O ceată de mahalagii în frunte cu grecul 'Mlanos' s-a răsculat, sub mizilirea lui 'Gr.Ghirica', și a început a jefui orașul. 'Melanos', cu cucă de domn
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
semnat cu numele real, Felicia Moșneang. În anul 2000, la propunerea Filialei clujene, devine membră a Uniunii Scriitorilor din România. Nichita Stănescu ( Orizont, nr.2, 1981 ), Viorel Mureșan ( Poesis, nr.10-11-12, 1994 ); Alex. Ștefănescu ( Flacăra, nr. 25, 1995 ), Tatiana Tudorache ( Vatra, nr.6, 1999 ), Dan-Silviu Boerescu (Art-Panorama, nr. 14, 1995,), Florin Lazăr ( Steaua, nr. 5-6, 1999 ), Ion Arieșanu ( Orizont, 17 martie 2010 ), Györfi-Deák György ( Transilvania Jurnal, 3 martie 2001 ), Harold Breteanu ( Provincia Corvina, nr.27, 2003 ), Ladislau Daradici ( Arhipelag, nr.1-2
Sânziana Batiște () [Corola-website/Science/319173_a_320502]
-
1 (22), 2012), Denișa Toma (Vox Libri, Nr.2 (23), 2012), Livia Fumurescu (Zarandul, Nr.225/an XX - martie 2012), Ladislau Daradici (Nouă Provincia Corvina, Nr. 63, 2012, Algoritm literar, Nr.6, 2012 și poezie.ro), Ladislau Daradici, „Porțile Cuvântului” (Vatra veche, nr.8/2014).
Sânziana Batiște () [Corola-website/Science/319173_a_320502]
-
facă un repaus de aproape 6 luni. După Șam Keith, prietenul său de-o viață, din Duxbury, Massachusetts, această afecțiune a reprezentat revelația pentru Proenneke, anume să-și dedice restul vieții sale pentru rezistență și sănătatea corpului său. Lăsat la vatră, Proenneke merge la specializarea de mecanic de motoare diesel diesel mecanic. Combinația dintre inteligență, adaptabilitatea unică și motivație l-au transformat rapid într-un mecanic extraordinar. Pleacă și din acest domeniu, nerezistând dragostei pentru natură și se mută în Oregon
Richard Proenneke () [Corola-website/Science/319211_a_320540]
-
activat un an și jumătate ca administrator parohial la Biserica Sf. Nicolae din Câmpulung Moldovenesc, după care a fost transferat la biserica din satul Ciocănești. Este numit ca paroh la Ciocănești (30 martie 1870 - 1874), la Jadova (1874-1884) și la Vatra Dornei (1884-1904). Ca urmare a calităților dovedite, i s-au conferit funcții administrative importante: exarh episcopal (1880), protopreviter (1890) și protopresviter districtual al Câmpulungului (1901-1906). În 1891, protopresviterul Gheorghe (George) Balmoș a fost ales ca deputat de Vatra Dornei în
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
și la Vatra Dornei (1884-1904). Ca urmare a calităților dovedite, i s-au conferit funcții administrative importante: exarh episcopal (1880), protopreviter (1890) și protopresviter districtual al Câmpulungului (1901-1906). În 1891, protopresviterul Gheorghe (George) Balmoș a fost ales ca deputat de Vatra Dornei în Dieta Bucovinei. El a fost nominalizat în cadrul adunării generale a societății politice “Concordia”, care avea un program politic național destul de modest, printre prevederi figurând: “adâncirea și lărgirea autonomiei Bucovinei, dezvoltarea cultural-națională prin înființarea de școli românești și folosirea
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
37 de voturi obținute de contracandidatul său). A fost nominalizat la 4 noiembrie 1901 candidat al Partidului Poporal Național pentru mandatul dietal din districtul politic Câmpulung, fiind deputat în Dieta Bucovinei. La 8 iunie 1904, protopresviterul districtual și parohul de Vatra Dornei, Ghideon Balmoș (care era văduv), a fost tuns în monahism și numit în funcția de proistos al asistenților de la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. În 1905 a fost hirotesit arhimandrit stavrofor și în 1909 arhimandrit mitrofor. În
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
1988 reprezintă momentul incontestabilei sale renașteri, prin strămutarea în parcul Mănăstirii Curtea de Argeș, operație extrem de dificilă efectuată cu trudă și dăruire de către colectivul de specialiști ai Muzeului județean Argeș, cu cheltuiala episcopiei și cu blagoslovenia ierarhului Calinic Argeșeanul. În această nouă vatră hărăzită de destin, biserica de lemn din Drăganu-Olteni dăinuie ca o impresionantă mărturie în timp despre arta remarcabilă a "crucerului Marin" și a ucenicilor săi: "„Ioan crucer sin Radu crucer și Matei crucer”", ale căror nume sunt încrustate pe trupul
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
, uneori Omelian Popovici (în , în , transliterat Omelian Popovîci) (n. 18 august 1856, Vatra Dornei, Bucovina - d. 9 iulie 1930, Zaleszczyki, Polonia) a fost un pedagog, jurnalist și activist politic rutean din Bucovina, reprezentant al rutenilor bucovineni în Dieta Bucovinei (1911-1918). El a fost președinte al administrației ucrainene instituite unilateral în Bucovina în noiembrie
Omelian Popowicz () [Corola-website/Science/319388_a_320717]
-
Zaleszczyki, Polonia) a fost un pedagog, jurnalist și activist politic rutean din Bucovina, reprezentant al rutenilor bucovineni în Dieta Bucovinei (1911-1918). El a fost președinte al administrației ucrainene instituite unilateral în Bucovina în noiembrie 1918. s-a născut în localitatea Vatra Dornei din districtul Câmpulung, în familia unui preot. În 1886 a absolvit Școala Normală din Cernăuți. El a început să scrie poezii pe teme patriotice și articole pedagogice încă din școală și a participat activ la viața publică din regiune
Omelian Popowicz () [Corola-website/Science/319388_a_320717]
-
Seci ucrainene din Bucovina. Între anii 1911-1918, a fost deputat în Dieta Bucovinei. La Viena a publicat ziar "Буковина" (Bukovina) și calendarul "Руської Бесіди" (Ruskoi Besidî). În primăvara anului 1915 revine ca profesor în Bucovina, lucrând în departamentul provincial din Vatra Dornei. În 1916 se mută la Cluj, apoi la Praga, unde a predat cursuri de limba germană și ucraineană. La 19 octombrie 1918, la Liov (Galiția), s-a proclamat Republica Populară a Ucrainei Occidentale. Noul stat includea și partea de
Omelian Popowicz () [Corola-website/Science/319388_a_320717]
-
o populație de 3.379 locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 383 metri. La vest se mărginește cu comună Ciudeiu, situat pe traseul numit "drumul Mariei Terezia", ce lega, pe timpul Imperiului Habsburgic, Cernăuții de Transilvania, pe la Vatră Dornei, si de Galiția, pe la Stanislav (Ivano-Frankovsk). La sud se mărginește cu Pătrăuții de Jos, la nord - cu Budeniț și Pătrăuții de Sus, iar la sud - cu România de azi. Satul e situat pe râul Șirețel, afluent al Șiretului Mic
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
raionului Vijnița. De această comună depind administrativ satele Lipoveni, Maidan-Lucavăț, Vahnăuți și Volcineț. Istoria satului Luncavăț începe înainte de Descălecat, când un oarecare Pancu, tatăl lui Luca și predecesorul familiei Wassilko, defrișează pădurea pe malul stâng al Șiretului Mare și întemeiază vatra de sat pentru sine pentru ultimul său copil, așa cum era datina vremii, apoi urca prin lunca Șiretului și, dincolo de confluenta acestuia cu pârâul Mihodra, ctitorește vatra de sat și pentru acest fecior Luca. Localitatea a făcut parte din regiunea istorică
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
și predecesorul familiei Wassilko, defrișează pădurea pe malul stâng al Șiretului Mare și întemeiază vatra de sat pentru sine pentru ultimul său copil, așa cum era datina vremii, apoi urca prin lunca Șiretului și, dincolo de confluenta acestuia cu pârâul Mihodra, ctitorește vatra de sat și pentru acest fecior Luca. Localitatea a făcut parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima mențiune documentara a avut loc în uricul lui Alexandru cel Bun de la 16 februarie 1428 pentru Stan și Șerbco, fiii lui
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
Roots "The International Association of Romanian Writers and Artists", Poesis, Poezia, [[Renașterea bănățeană]], [[Revista V]], [[România Liberă]], [[România literară]], Romanian Business Journal - Romanian Review, Rostirea Românească, Sălajul Orizont, Sinteze, [[Steaua]], Symposion, [[Timpul]], Transilvania Express, [[Tribuna]], Unitatea națională, Universul cărții, [[unu]], [[Vatra]], [[Viața românească]], Viața Armatei, Viața medicală, [[Sburătorul]], Viața, [[TVR 1]], [[TVR Cultural]], [[TVR Iași]], TVR Samtel, [[WDR]] Germania, [[SWR]] Germania, Diverse posturi de radio (București, Cluj, Satu Mare, Iași, Radio Cultural) [[Societatea Română de Radiodifuziune]] - Fonoteca de aur [[Categorie:Nașteri în
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
Babin (în ) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 240 metri, în partea de centru a raionului Chelmenți. În apropiere de vatra satului a fost descoperită o așezare datând din perioada paleolitică. Au fost găsite aici oase de mamut- Localitatea Babin a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Babinii. Prima
Babin, Chelmenți () [Corola-website/Science/315889_a_317218]
-
Alba, datează din anul 1723. . Are hramul „Pogorârea Sfântului Duh” (inițial "Coborârea Sfântului Spirit"). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-A-00247. Biserica din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
până în decembrie 2014. Își încetează activitatea la Revista Felicia și Jurnalul Național în ianuarie 2015. În perioada septembrie 2008 - septembrie 2010 și apoi în perioada iunie-septembrie 2011 realizează, la Radio România - Antena Satelor, emisiunea de antropologie culinară românească "Focul din vatră", în fiecare sâmbătă, cu începere de la ora 11 fix. În decembrie 2010 își începe colaborarea cu Radio România Internațional. Din ianuarie 2011 susține la Radio România Internațional rubricile de autor "Poetul despre poeți" - eseu despre lirica românească (săptămânal, miercuri și
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
Patzaikin, rapsodul Grigore Leșe ș.a. Își încheie colaborarea oficială cu SRR în aprilie 2013. Din ianuarie 2015 revine la Radio România Antena Satelor, ca realizator - reportaje (Lada de zestre), eseuri radiofonice (Gusturi românești), rubrica Rețeta zilei, precum și emisiunea „Focul din vatră” (emisiune de antropologie culinară românească), pe care o reia, cu aceeași ritmicitate, sâmbăta, de la 11 fix - si coordonator al paginii media www.antenasatelor.ro. Din septembrie 2015 intră în grilă cu două noi emisiuni: „Sarea în bucate” (care înlocuiește Focul
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
de antropologie culinară românească), pe care o reia, cu aceeași ritmicitate, sâmbăta, de la 11 fix - si coordonator al paginii media www.antenasatelor.ro. Din septembrie 2015 intră în grilă cu două noi emisiuni: „Sarea în bucate” (care înlocuiește Focul din vatră), după un concept original, primul „show culinar radiofonic” din România - în fiecare sâmbătă de la ora 12,20 - emisiune în care îl are partener pe Romeo Lupu; și „Pe ulița vieții” (interviuri de excepție cu oameni născuți la sat) - în fiecare
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
acea vreme, credincioșii romano-catolici nu aveau un preot permanent. Ei erau asistați religios de către preoți militari, care erau numai trei la număr. Aceștia ajungeau destul de rar în Suceava, întrucât trebuiau să țină servicii religioase și în alte localități: Gura Humorului, Vatra Dornei, Borșa, Sighet, Colomeea, Sniatin, Cernăuți și Siret. Prin Decretul Sfântului Scaun din 11 aprilie 1796, parohiile romano-catolice din Bucovina au fost scoase de sub jurisdicția Episcopiei de Bacău și încorporată în Arhiepiscopia de rit latin din Lemberg. La cererea credincioșilor
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
, cunoscut și sub numele de a fost un medic bacteriolog japonez, care a descoperit agentul etiologic al sifilisului în 1911. Născut într-o familie săracă, Noguchi a căzut într-o vatră la vârsta de un an și jumătate, suferind arsuri grave la mâna stângă, degetele lipindu-i-se practic unul de altul. În 1891, cu banii strânși printr-o chetă organizată de profesorii și colegii săi, Noguchi a plătit o operația
Hideyo Noguchi () [Corola-website/Science/316688_a_318017]
-
patriotic. Astfel nu a apărut faimosul poem Żołnierz polski (Soldatul polonez), pentru că toate publicațiile în presa din Lvov trebuia aprobate de cenzor. Pe 24 ianuarie 1940, , Aleksander Wat și alți scriitori au fost arestați de NKVD în restaurantul Ognisko Inteligencji (Vatra intelectualilor) din Lvov ca rezultat al provocării organizate de NKVD. Pe 27 ianuarie, 3 zile după arestare, în Czerwony Sztandar a apărut text pregătit de NKVD și semnat de Witold Kolski cu titlul " Zgnieść gadzinę nacjonalistyczną" (A zdrobi reptila naționalistă
Władysław Broniewski () [Corola-website/Science/316729_a_318058]
-
el a împlinit cu maximă fidelitate o obsesie mai veche privind iluminismul transilvănean. El a fost nu numai un critic și istoric literar, ci a avut și o intensă activitate publicistică, publicând articole de istorie și critică literară în revistele Vatra, Tribuna, Steaua, România Literară, Cronica, Ateneu, Familia, Ramuri, Convorbiri Literare, Orizont s.a. „Festivalul-concurs de poezie și eseu pentru elevi și studenți Serafim Duicu” organizat de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș este numit în cinstea lui
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
împrumutați din vecini, întorcându-se cu fișa de „admis cu bursă de studii”. 1961-1964. Profesor la Centrul Școlar Forestier Blaj, (1961-1964) Cadru didactic la Institutul Pedagogic Târgu Mureș. 1964-1974. Asistent la Institutul Pedagogic de 3 ani Târgu-Mureș. Redactor la revista „Vatra“. 1974. A devenit doctor al Universității București cu teza „Vladimir Streinu - critic, istoric literar, estetician al poeziei și poet”, sub conducerea academicianului Șerban Cioculescu. 1974-1978. Redactor la revista "Vatra", Târgu Mureș. 1976. Cadru didactic asociat la Institutul de Teatru Târgu
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]