9,695 matches
-
20 octombrie 1677, Lwów, Uniunea statală polono-lituaniană, astăzi Ucraina - d. 23 februarie 1766, Lunéville, Ducatul Lorena, astăzi Franța) a fost rege al Uniunii polono-lituaniană și Duce de Lorena. Născut în Lwów în 1677, el a fost fiul lui Rafał Leszczyński, Voievod de Poznań, și a Annei Katarzyna Jabłonowska. Stanislav s-a căsătorit cu Katarzyna Opalińska, cu care a avut o fiică, Maria, care a devenit soția lui Ludovic al XV-lea și regină a Franței. În 1697, el a semnat confirmarea
Stanisław Leszczyński () [Corola-website/Science/322778_a_324107]
-
Varșovia undeva în primăvara anului 1636. În iunie a aceluiaș an, Vladislav l-a trimis pe Jerzy Ossoliński la Curtea Imperială, pentru a lucra la îmbunătățirea relațiilor dintre Imperiu și Republică. Oamenii de încredere a regelui, părintele Walerian Magni și voievodul Kasper Doenhoff, au ajuns la Regensburg pe 26 octombrie 1636, împreună cu acordul și cu negocierile efectuate. Zestrea arhiducesei a fost stabilită la suma de 100.000 de zloți iar Împăratul a promis, de asemenea, să plătească zestrele celor două soții
Vladislav al IV-lea Vasa () [Corola-website/Science/322775_a_324104]
-
se află în cătunul Belegani, fost Ștefănești, localitatea Ceaușești, comuna Oarja, județul Argeș. Poartă hramurile mai vechi „Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva”, și încă două mai noi, „Sfântul Dumitru” și „Sfântul Nicolae”. Poate fi relativ datată din secolul 18 sau începutul secolului 19. Asemănarea cu bisericile de zid a primit-o în urma unei renovări, în anul 1873. Planimetria altarului
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
bisericii” din localitatea Purcăreni, comuna Popești, județul Argeș. A fost ultima biserică de lemn ridicată în tehnica „cățeilor” dintre cele cunoscute la sud de Carpați. Izvoarele istorice o datau din secolului 18 sau chiar mai veche. A avut hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica a fost documentată într-un inventar al bisericii întocmit de preotul Ioan Manda în 1972 și de cercetătoarea Ioana Cristache-Panait, care a vizitat-o în septembrie 1997. La ieșirea în teren din aprilie 2011 s-au putut observa lemnele
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
primi și o însemnată funcție administrativă și politică, ca loc de întrunire a adunărilor obștești din Transilvania, numite și Congregatii Generale (din secolul al XVI-lea redenumite Diete). Cea dintâi adunare obștească a fost ținută în satul învecinat Oprișani în timpul voievodului Transilvaniei Roland Borșa. După 1330 se transformă în adunări periodice cu caracter judiciar, în care rolul principal îl joacă nobilimea din comitatele transilvănene. Aceste adunări se țineau anual, sau de două ori pe an, de obicei la Oprișani. La Turda
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
pentru faptul că nu luase parte la o cruciadă). Coloniștilor Germani și Austrieci li s-a acordat în anul 1291 dreptul de a-și alege un jude (primar), fiind scoși în acest fel de sub jurisdicția autorității maghiare locale și a voievodului din Ardeal. Pentru prima dată Turda e menționată ca “oraș” în anul 1297 sub numele de “"Civitas Tordensis"”. În secolele XIII-XIV cronicile amintesc de existența unei așezări numită Turda Nouă (“Uj-Thorda”) în zona actualelor străzi: Salinelor - A.I.Cuza - S.Bărnuțiu
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
paza militară (în Cartea lui Enoh, apocriful etiopian, e răspunzător de Paradis, de dragoni și Heruvimi ; apoi, reluat de Coran: Djabrail- devine unicul crainic al lui Allah), dar uneori și transmiterea mesajelor divine ( profetului Daniel îi interpretează o vedenie). Mihail , voievodul îngerilor păzitori’’ (Dan. X, 13 ), este în primul rând îngerul tuturor evreilor ( numele său însemnând , Cine este ca Dumnezeu ?’’ și probabil înmulțirea la un moment dat nelimitată a acestei categorii de paznici s-a produs sub o dublă influență : iraniană
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
armata lui să se poată întoarce la Kiev. Odată ce au preluat controlul asupra taberei, mongolii au măcelărit armata kieveană și l-au luat prizonier pe Mstislav al Kievului împreună cu alți nobili. La bătălie a participat de partea slavilor și un voievod brodnic, pe nume Ploscânea împreună cu oamenii săi. Ploscânea a scăpat din încercuire după ce a predat tătarilor câțiva principi urmăriți de aceștia pentru măcelărirea soliei de pace a tătarilor. Unii istorici consideră că țara brodnicilor trebuie căutată în Moldova, ținând cont
Bătălia de la Râul Kalka () [Corola-website/Science/322043_a_323372]
-
ridicat de prof. Simion Gocan, în amintirea părinților săi. De asemenea există și un cimitir al eroilor și un monument prin care se arată vitejia căpitanului Cristorean. Conform datelor istorice, primii preoți în Feiurdeni datează de la anul 1300-1326, pe vremea voievodului Maramureșului, Nicolae, care avea pe fiul său proprietar în Feiurdeni, iar preoții erau din Grecia, de rit răsăritean. Cu toate acestea nu se cunosc numele preoților decât începând cu secolul al XVIII-lea. Între anii 1728-1751, Feiurdeniul se afla sub
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
Vidinului (cunoscut sub numele de "Bodony" în limba maghiară) și a transformat-o într-o provincie a Regatului Ungariei guvernată de un ban. Inițial, zona a fost guvernată de Peter Himfi, banul de Bratislava (Pozsony), iar apoi de Dionisos Laczkfi, voievod al Transilvaniei, guvernator de Vidin și conducător ale comitatelor Temesvar (Timișoara) și Solnoca. După stabilirea conducerii, ungurii au încercat convertirea populației ortodoxe bulgară locale la romano-catolicism, cu asistență călugărilor franciscani. În ciuda duratei sale scurte, aceasta a fost una dintre cele
Ocupația maghiară a Vidinului () [Corola-website/Science/329651_a_330980]
-
alianței, Ivan Alexandru a oferit împăratului bizantin porturile de la Marea Neagră la sud de Nesebăr (Messembria), în schimb, cu toate acestea, Ioan al V-lea Paleologul a trebuit să plătească 180.000 de florini lui Vladislav Vlaicu, domnitor al Țarii Românești. Voievodul valah ar fi trebuit, în schimb, să captureze Vidinul și să-i cedeze lui Ivan Alexandru. În 1369, ocupația maghiară a Vidinului s-a încheiat. Negocierile, care au decurs între Regatul Ungariei și aliații lui Ivan Alexander, Vladislav Vlaicu și
Ocupația maghiară a Vidinului () [Corola-website/Science/329651_a_330980]
-
bolohovenilor, peste Nistru prin localitatea Ușița, și ajunge în Galiția la curtea lui Yaroslav Osmomysl. În acel an Cronica Ipatiev, menționează cetatea Bolohov în contextul unei lupte între Mstislav Iziaslavici pentru cucerirea cetății Vîșhorod, acesta „retrăgându-se spre cetatea Bolohov”. Voievodul Ploscânea, considerat brodnic (moldovean) a participat cu oștenii lui la bătălia de la Kalka (31 mai 1223), de lângă Marea de Azov, de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși de Jebe și Subutai. La sfârșitul bătăliei pierdute
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
și Subutai. La sfârșitul bătăliei pierdute de ruși în urma fugii cumanilor, Ploscânea, nefiind rus, i-a predat tătarilor învingători pe câțiva principi ruși aflați în preajma sa. Rușii predați erau acuzați că au măcelărit solia de pace a tătarilor. Titlul de voievod arată că organizarea brodnicilor era diferită de a rușilor. În acel an principii bolohoveni i-au parte la războiul regelui Ungariei, Andrei II-lea împotriva cneazului Daniel al Haliciului de partea primului. În 1235 bolohovenii, împreună cu galițienii răsculați apar ca
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept biserică domnească și loc de rugăciune. Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii timpului și atacatorilor timp de
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
de reconstruire a mănăstirii nu reușește astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca. Unele documente istorice mai amintesc câteva încercări de revigorare a vieții monahale pe locul ctitoriei voievodului Bogdan, în secolul al XVII-lea, dar acestea sunt de scurtă durată. Astfel, documentele menționează între anii 1528-1574 un schit de călugări, iar între 1620-1740 sau 1630-1745 este menționat un schit de maici și acesta cu multe întreruperi. În a
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
Nagyvárad) din 1538. Conform acestui punct de vedere naționalist, regatul Ungariei Răsăritene este predecesorul Principatului Transilvaniei, care nu exista înainte de Tratatului de la Speyer ratificat în 1571, Imperiul Habsburgic fiind succesorul Principatului Transilvaniei a căriui existență încetează în anul 1711 când voievodul Francisc Rákóczi al II-lea este înlocuit printr-un guvernator austriac. Alt punct de vedere, bazat pe sursele vremii, pe existența și succesiunea principilor transilvăneni, pe instituțiile proprii și specificitățile voievodatului, consideră că Principatul Transilvaniei a existat sub diferite forme
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
retras forțele fără să ocupe țara. După această înfrângere, regatul a fost condus de doi regi : Ioan I Zápolya și Ferdinand I, care erau fiecare în parte sprijiniți de facțiunile rivale din rândul noblimii maghiare. În vreme ce Ioan Zápolya era fostul voievod al Transilvaniei și, după dezastrul de la Mohács, cel mai puternic nobli din Ungaria, Ferdinand se bucura de sprijinul fratelui său, Carol al V-lea. Ioan Zápolya a încercat să echilibreze situația și a căutat să se alieze cu otomanii și
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
nobli din Ungaria, Ferdinand se bucura de sprijinul fratelui său, Carol al V-lea. Ioan Zápolya a încercat să echilibreze situația și a căutat să se alieze cu otomanii și, în 1528, sultanul a fost de acord să îi acorde voievodului sprijinul în schimbul vasalității. În 1538, taberele care își disputau controlul asupra Ungariei au oficializat ceea ce era divizarea de facto a țării prin semnarea Tratatului de pace de la Oradea, ale cărui prevederi trebuiau să fie valabile pe toată perioada vieții lui
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
acest moment succesorul Dietei Ungariei, datorită acestei practici. Cancelaria și Înalta curte de la Buda au dispărut în timpul tulburărilor anilor 1540-1541, iar Transilvania nu a putut fi administrată în continuare de organele centrale ale puterii din Regatul Ungariei. Structurile administrative ale voievodului Transilvaniei s-au dovedit improprii administrării statului, iar Gheorghe Martinuzzi a stabilit o nouă structură a puterii și a înființat curtea de la Gyulafehérvár.. Stările feudale și-au pierdut cu această reorganizare orice influență asupra treburilor statului. Sașii, deși cu o
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
a obținut, atât pentru Polonia cât și pentru el, obținând din partea papalității recunoașterea titlului de „legati nati” pentru arhiepiscopul de Gniezno. În ultimii ani, sprijinul pe care l-a acordat nepotului său, Hieronymus Laski, care favoriza candidatura lui Ioan Zapolya (voievodul Transilvaniei și aliatul turcilor) împotriva Habsburgilor la conducerea Ungariei, l-a determinat pe papa Clement VII să anunțe excomunicarea sa. Disgrația acestei excomunicări a fost și cauza șocului care i-a provocat moartea subită, în 1531.
Jan Łaski (1456–1531) () [Corola-website/Science/328092_a_329421]
-
anul următor (1595) a avut mai mult succes, obținând victoria în Bătălia de la Țuțora și ajutându-l astfel pe Ieremia Movilă (pol. Jeremi Mohyła) să obțină tronul Principatului Moldovei. În 1600 a luptat împotriva lui Mihai Viteazul (pol. Michal Waleczny), voievodul Țării Românești și noul stăpân al Transilvaniei (din 1599), care cucerise și Moldova. Învingând armatele lui Mihai Viteazul la Bucov, Jan Zamoyski l-a restaurat pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei și l-a ajutat pe fratele acestuia (Simion Movilă
Jan Zamoyski () [Corola-website/Science/328076_a_329405]
-
anul 1631 este ales mitropolit al Tesalonicului, el ocupând trei ani mai târziu, pentru scurtă vreme, și scaunul patriarhal al Constantinopolului. Sub presiunile orânduirii turce care cerea noi taxe, ierarhul a găsit sprijin și ocrotire în Țara Moldovei. Cu învoirea voievodului Vasile Lupu și cu încuviințarea mitropolitului Varlaam al Moldovei, patriarhul ecumenic Atanasie este găzduit la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Galați, începând din anul 1642 și până prin 1653, când pleacă după ajutoare în Rusia. Un călător contemporan cu patriarhul Atanasie, diaconul
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
a extins și denumirea întregului cartier. Hramul bisericii îl găsim însemnat pe o carte bisericească: „"Să se știe că acest Mineiu, ci se numește Aprilie. Este al sfintei biserici a Brăilei unde se cinstește și se prezmuiește sfinții mai mari Voievozi Mihail și Gavril, april, 28,1818... Ș-am scris eu, logofătul Constandin al Mitropoliei Brăilei, mai sus tot eu am scris pentru învățătură, iar acuș am temeiu; martie 26,1829"” Biserica Veche este menționată în planul urbanistic al orașului din
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
Arhimandritul Ioanichie, o prezentau țarului Rusiei Mihail Teodorovici, la 28 martie 1645, la Moscova. dependentă de mitropolie, a devenit metoc al Mănăstirii Karakalu din 1648, fiind restaurată de paharnicul Gheorghe, fratele domnitorului moldovean Vasile Lupu, iar mai târziu, de Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu. a fost, de asemenea, închinată Mitropoliei Proilaviei, începând cu anul 1768. Biserica datează din secolul al XVI-lea, desi nu se cunoaște un an concret când aceasta a fost construită și este singura din Republica Moldova care are picturi
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
de la Ungureni, unul dintre puținele experimente românești reușite în domeniul educației adultului. Eugen D. Neculau s-a născut în satul Ungureni în anul 1900. A urmat studiile primare în satul natal și cele gimnaziala și liceale la Liceul „Grigore Ghica voievod” din Dorohoi și la Liceul „Anastasie Bașotă” din Pomârla. Simțul datoriei față de cei din rândurile cărora provine, sentiment care îl va caracteriza tot restul vieții, îl determină pe tânărul Neculau să se angajeze ca infirmier voluntar în timpul Primului Război Mondial. După obținerea
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]