10,539 matches
-
1985) se învârte în jurul orașului port, în scurte secvențe diaristice. Scriitorul privește Vadul Brăilei parcă din perspectiva lui Fănuș Neagu, cu intenția de a da o literatură senzațional-pedagogică pentru tineret. Același melanj de educație și divertisment apare și în romanul Zori în ceață (1985), unde prozatorul revine la temele preferate (mediul cazon, Dunărea, războiul, familia), cu saga unui clan de ofițeri și „ciocoi” în care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Podul de foc, București, 1975; București, oraș de vis și de dor, București, 1977; Moartea boxerului, București, 1978; Din scrinurile regilor, Iași, 1979; Nuntă cu sănii, București, 1980; Din legendele Dunării, București, 1982; Corabia mistuită, București, 1983; Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu, „Port dunărean”, CNT, 1965, 4; Simion Bărbulescu, „Microbuzul de seară”, IL, 1965, 4; D. D. Șoitu, „Port dunărean”, IL, 1965, 8
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
trimite corespondențe cotidienelor „Adevărul”, „Dimineața”, „Lupta” și „Flacăra”. Un timp îndeplinește și funcția de inspector al artelor pentru Basarabia. Din 1924 ziarele „Adevărul” și „Dimineața” îl angajează în calitate de corespondent oficial. Trece, cu aceleași însărcinări, la „A.B.C.” (1934-1935) și la „Zorile” (1935-1936). Totodată, editează la Chișinău o gazetă politică, „Izbânda” (1931-1933), subvenționată de Partidul Național Țărănesc, și, din 1932, asigură secretariatul de redacție la „Viața Basarabiei”, revista condusă de Pan Halippa. Colaborează cu versuri, proză, cronici literare, literatură pentru copii și
TERZIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
mici scene și situații dintr-o lume cenușie, banală și nespectaculoasă, practic omniprezentă. E lumea Bucureștilor, alcătuită din trăitori în blocuri ori în case „la curte”, mușterii ai micilor frizerii și ai cârciumilor de cartier (locante numite până mai ieri „Zorile noi”, „Înfrățirea” și devenite, după privatizare, „Memfis SRL”, „Texas”, dar cunoscute sub denominații neoficiale și persistente, precum „Buze dulci”, „La Drumețul” etc.), funcționari, muncitori, maiștri, meseriași, mărunți întreprinzători, ba chiar și manageri („manager Ștefan Ștefoi”). O demonstrație de virtuozitate se
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
aceleași timpuri au trăit Lao-tse și Confucius în China, Zarathustra în Persia, Socrate, Heraclit și Pitagora în Grecia și unii dintre profeții biblici, precum Isaia. Filosoful german Karl Jaspers este de părere că apariția simultană a acestor mari gânditori reprezintă zorii civilizației spirituale a umanității. Buddha a trăit în perioada de edificare a civilizației indiene tot așa cum Socrate a trăit în perioada edificării civilizației Greciei antice. Despre Socrate, Cicero spunea că „mai întâi a coborât filosofia din cer pe pământ, a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nu duce la țintă. Calea descoperită de Gautama se găsește la mijloc. În urma Trezirii, Gautama surprinde legea care dă posibilitate de manifestare ciclului samsaric, descoperă condițiile necesare încetării acestei „produceri” și se află în posesia celor patru Adevăruri Nobile. În zori, „nimicită fiind ignoranța, risipită bezna, trezită cunoașterea, dobândită lumina”, sufletul lui Gautama a fost copleșit de splendoarea adevărului pa care tocmai îl descoperise. El devine Buddha, Trezitul, Iluminatul și este pentru totdeauna eliberat de ciclul transmigrărilor. Conținutul real al acestei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ca și el, Kaṇțhaka are podoabe de aur; culoarea lui este albă și nechezatul i se aude de la distanța de un krośa; sub pasul lui pământul scoate sunete plăcute și teribile; calul varsă lacrimi la despărțirea de stăpânul lui. În zori, după ce ajunge în câmp deschis, depărtându-se la vreo zece leghe de oraș, prințul se oprește, îi încredințează lui Candaka (păli: Chañña) hainele parfumate, lucrurile prețioase și se îmbracă cu hainele unui vânător. Apoi își taie pletele cu spada, iar
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
modelul romanului polițist, pune în lumina vocația justițiara a eroinei, descoperirea asasinilor si demascarea acestora. Faptele din Baltagul se petrec spre sfarsitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, însă într-o societate patriarhală, arhaică, strapunsă de zorii unei civilizații, de noi relații sociale, capitaliste. Titlul. Mit și tradiție Titlul este simbolic, întrucât în mitologic autohtonă baltagul este arma magică și simbolică menită să împlinească dreptatea, este o unealtă justițiară. Ea este, în basmele populare, furată de zmei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Vecinul de celulă mi-a spus dup-aia: „Domnule, eu am crezut că ai Înnebunit. De dimineața până seara ai stat și fixai un punct și tot te gândeai”... Când a avut loc procesul? Pe data de 18 iunie În zori ne-or Îmbarcat În ARO-uri, IMS-uri, ce-or apucat, și suntem duși la Tribunalul Militar din Sibiu, la fosta Curte Marțială de-acolo, că ni se face procesul. Și am ajuns la Sibiu și ne-o băgat În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și s-a făcut condensu’ acela, că afară era rece și Înăuntru căldura noastră... Optzeci de inși, dom’le, și nu știai cum să te ferești de ploaie, că curgea pe pereți, și totu’ a devenit umed. Și-apăi dimineața În zori am plecat. Ne-o tractat o locomotivă până-n Gara de Nord. Și când am văzut ceasurile din Gara de Nord și am văzut toate astea... Și mergea și muzică... O fost un moment iarăși..., cânta „Simfonia destinului”, de Beethoven, la nu știu care post de radio
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dimineața la Moș-Ajun! Ne dați? Ne dați?“ Fără să cred în magia datinelor, am ascultat și aud și astăzi cu plăcere acest cântat prevestitor de ceva nedeslușit, dar care întotdeauna înduioșează. Și când îl mai aud astăzi înspre revărsat de zori, îmi reamintesc melancolic de anii cei fără de grijă, anii tuturor speranțelor, ani care n-au să se mai întoarcă. Când au mai trecut doi ani după ce am venit în București, am plecat și eu cu „bună-dimineața“. Era pe vremea aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
măcinat de o boală mai veche (astm), precum și de unele tulburări ale ficatului și inimii. 8. Aluzie la detronarea lui Napoleon al III lea, în septembrie 1870 și la moartea lui, întâmplată în ianuarie 1873. Doamne! mult au fost fatale Zorile ce-au revărsat O lumină ca de jale P-ăst pământ răscumpărat Prin atâția mii martiri, Ai duioasei omeniri. Cari trec fără-ncetare. Cu al umbrei pas ușor, Ca o stea ce-abia răsare Și s-absoarbe într-un nor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
film uzat. Printre ei, cu fața lividă, cu umerii aplecați, Corneliu Dima-Drăgan. Ne-am salutat, dar altceva nu prea am mai știut ce să ne spunem. Deși sufletește grăbit, m-am urnit destul de greu spre gară. *31 martie 1977. Din zori și pînă la nouă: o lumină portocalie, crepusculară, nefirească. După aceea, de-a lungul zilei, vreme închisă, umedă, rece. Nici un eveniment nu ne smerește! Cutremurul a devenit pretext de ziceri proaste. Bețiile s-au înmulțit, rîsul s-a umflat și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ceilalți, stătea lîngă maică-sa pe laviță, pe jumătate uimită, pe jumătate amuzată de ceea ce vede. Coup de foudre! Dansa stîngaci, dar faptul acesta nu m-a împiedicat s-o angajez pentru toate valsurile și tangourile care au urmat. în zori, la întoarcerea acasă, eram exaltat. Am zăbovit îndelung pe podul de peste Suceava ca să privesc „trestiile de lumină”, gata să mă arunc în ele. După cîteva săptămîni i-am făcut o vizită. M-a primit într-o cameră cu multe scoarțe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
jurnal. A fost o „noapte a erorilor”, haotică, de deboșerii și eșecuri. Am început-o în holul teatrului, cu băutură, la lansarea primului volum al lui Octavian Voicu, și am continuat o între teatru și redacție, de unde am plecat în zori, ștergînd de var cu umărul un întreg perete, la Galeria „Alfa”, unde trebuia să fiu prezent la o întîlnire cu Miron Constantinescu. Văzîndu-mă palid și cu hainele ca de zidar, Calimandric (e singurul bine pe care mi l-a făcut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dacă-l așază pe pămînt, nu mai suferă. Cînd să-l dea jos, „Bunicul” i-a cerut Anișoarei să-l ajute. A. a izbucnit în plîns și a refuzat. Așteptîndu-și sfîrșitul, „Bunica” stă cu lumînarea aprinsă mereu lîngă ea. În zori, eu am visat nuntă. *Mi-a telefonat Theodor Codreanu. Credeam că pentru a afla cînd îi vor apărea articolele pe care le are în redacție. Dar nu, era altceva, grav: dacă știu „despre soarta lui I. Alex. Angheluș”. I-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
viață? Am considerat că nu-i cazul să-mi argumentez „portretul”: poeții pot să creadă despre ei că sînt altfel decît par. La „guleai”, petrecerea de după „momentul de la Bibliotecă”, au mers vreo douăzeci de inși. Nu i-am însoțit. *În zori am visat șerpi. Vînt! Acum, ca niște păsări oarbe, stoluri de frunze uscate se izbesc în geam. *Îmbărbătîndu-mă, în urmă cu zece ani, cînd mai aveam o speranță, am scris, în ceea ce numeam Jurnal, următoarele fraze, pe care azi n-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plantat puieți pe coastele prăpăstioase ale Spătăreștilor. A fost și Labiș și apoi și-a pus În versuri de factură quasi folclorică, după cât Îmi aduc aminte, entuziasmul lui frumos. Poezia după ce a fost citită la Cenaclu a fost publicată În Zori noi. Cum aș putea oare s-o găsesc? Există la Suceava colecția ziarului? Mi se pare Însă că atunci ziarul regional nu se numea Zori noi... Dacă mă puteți informa În legătură cu această chestiune v-aș rămâne Îndatorat. V.G. Popa 312
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Gane” din Fălticeni, cu prilejul centenarului liceului (1870-1970). 805 2 Flt., 5 august/1970 Stimate amice, Felicitările mele pentru paginile publicate În Familia despre Jules Cazaban și familia sa313. Îmi place f. mult finalul. Aceleași felicitări pentru Peisajul apărut În Zori noi. Îmi pare bine că s-a rupt ghiața. Doamne ajută! și acum o Întrebare: ce știți despre gazda lui Labiș numită Bacalu? Când a stat aici? și cât? Eu știu că a stat În gazdă la croitorul Iordache și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe care l-a avut la dispoziție, a ales un florilegiu de poezii, cu următoarele titluri, cuprinzând atât creație originală, cât și traduceri ale Lucreției Andriu: „Predoslovie”; „La casa luminilor noastre”; „Invocare”; „Cânt de reculegere”; „Neastâmpăr”; „Definiții”; „Moldova mea”; „Din zori de zi...”; „Echinocțiu”; „Te văd...”; „Către soare”; „Spleen”; „Gândește luna...”; „Moment lucid”; „Cumpănire”; „Ceasului de față”; „Cântare plopului”; „Prinos”; „Ligeia” (Poem, după povestirea lui Edgar Allan Poe); „Corbul” (traducere din Edgar Allan Poe); „Cântec de moarte” (Pentru Vitezslav Nezval) (traducere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
existenței noastre. Și ne uităm cu invidie la filmele în care ni se arată că în alte țări nu este nicio problemă ca dimineața fiecare să găsească la ușă sticla cu lapte și ziarul, lăsate de vânzătorii respectivi de cu zori. Aceasta ne pare un vis, în timp ce noi ne zgribulim dimineața la coada de lapte sau la ziare. Vă mulțumesc Doi soți îngrijorați de soarta lor, București, [octombrie] 1979, difuzată la 4 noiembrie 1979 Stimate domnule director Noël Bernard, în primul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și de „tensiunea pozei, gravitatea artificială a măștii”, acel „patos ironic” prin care „spiritul antrenat și interesat” al noii antreprize umane, atât de asemănătoare „unei călătorii demente, monotone, zadarnice, a unui cortegiu de marionete”, Își autoparodiază drama - prefigurând deja, În zorii modernismului, artificiile postmoderniste de mai târziu, o Întreagă tehnică a Înscenării și a citatului persiflant. Gustul hiper-intelectual al farsei și pantomimei, propriu copiilor geniali și impertinenți, care scot limba la dascălii pe care Îi venerează, dar Îi și disprețuiesc. Estetica
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
azil politic. În țară cercetările vor fi și mai aspre. Vor fi supuși la mari chinuri și vor spune tot. trebuie să ținem seamă și de repecursiunile ce le va avea prindeea lor în țară.” Mai departe spre țară în zorii zilei proprietarul vine și îi scoate de acolo și-i urcă într-un pod unde trebuiau să aștepte până seara. Dar lucrurile s-au încurcat din nou în defavoarea celor trei, căci soția lui Tomici a trimis știre printr-o altă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
așijderea ție; 402 Iată de pildă eu, umblu, vorbesc, Dar viața mea nu-i, nu-i, prietene, decât moarte vie. Ah, Doamne! Iată-mă aici la ceasul comorilor, îmbrățisându-mi durerea sub lespezi de patimi și Chin. Aștept învierea, aștept Arhanghelul zorilor, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin!” Pitești, decembrie 1949 Acolo, la celula 4 ne-au mutat pe noi, cei de la 6, după ce o aranjaseră cu tăierea găurilor de aerisire în ușă. Grigore Zamfiroiu în celula 5
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de stea Zguduie vântu-n gergevea! Cu ochii vineți de venin, Privea paharul încă plin, Ce-arăți în fund, pahar cu vin! Gemu întâiul: Mâine chiar Să-ți colcăi viermii, leș murdar Fii mușuroi, fii furnicar! Iar celălalt: Chiar mâine-n zori Voi fi un scrânciob pentru ciori Să țipe corbi croncănitori... Dar cel de-al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de stea Privea paharul și nu bea. Și ei au zis: Tu nu blestemi, Nu bei și moartea nu ți-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]