102,424 matches
-
arendat, dacă acestea nu privesc și plata anumitor sume de bani; ... d) acțiunile în grănițuire; în ipoteza în care prin aceeași cerere se revendică și o porțiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acțiunea în grănițuire se adaugă și taxa corespunzătoare valorii suprafeței revendicate. ... (2) Cererea privind repunerea părților în situația anterioară, când nu este accesorie acțiunii în constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
inclusiv când este rezultată din acordul de mediere - 20 lei; în cazurile în care înțelegerea sau acordul de mediere privește transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acțiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înțelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
care s-ar datora pentru acțiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înțelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5; ... b) cereri în legătură cu măsurile asigurătorii - 100 lei; când cererile au ca obiect instituirea de măsuri asigurătorii asupra navelor și aeronavelor se taxează cu 1.000 lei; c) contestația privind tergiversarea procesului și
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
Soliman Legislatorul împotriva lui Petru Rareș. Ocupând acest port, turcii nu i-au schimbat numele așa cum s-a întâmplat cu Tighina, devenită Bender, si cu Cetatea Albă, devenită Akkerman, și s-au mulțumit să-l pronunțe după spiritul limbii lor adăugându-i prefixul i. Și întocmai după cum din moldovenescul Smil, atestat în cronici și documente, au făcut Ismail tot asa din Brăila au făcut Ibrail. Sub acest nume apare ea în actele Imperiului Otoman; el va fi întrebuințat și de străinii
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
dealul cetății, se află castelul "Magna Curia", construit în secolul XVI. Inițial castelul a fost conceput în stilul Renașterii, dar restaurările ulterioare (din timpul lui Gabriel Bethlen, în anul 1621, precum și cele din prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat și elemente de artă baroca. În prezent complexul arhitectonic "Magna Curia" adăpostește Muzeul Județean Deva (secțiile de istorie și științe naturale). La marginea de est a parcului este fostul Liceu Sportiv, astăzi Colegiu Național Sportiv „Cetate” Deva, renumit pentru generațiile
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
Dunăre. 1524: Se construiește în lemn Cetățuia, o puternică fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va fi cucerită și distrusă din ordinul lui Petru Rareș, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în 1618, avea să fie refăcută în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime (1627) și patru bastioane la colțuri (1630). A servit ulterior drept garnizoană pentru armatele habsburgice și închisoare în perioada anilor 1940 - 1950. 1533: Umanistul Johannes Honterus înființează prima tipografie din Brașov, urmată
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
la 5 km distanță de centrul orașului, s-a construit Barajul Strâmtori-Firiza (52 m înălțime) prin care s-a creat un lac de acumulare în suprafață de 110 ha ce asigura necesarul de apă potabilă a municipiului. La această se adaugă "Lacul Bodi Ferneziu" și "Lacul Bodi Baia Sprie" (numit și "Lacul Mogoșa" sau "Lacul Pintea Viteazul"), create prin baraje artificiale în secolul al XVIII-lea. Ele constituie îndrăgite locuri de agrement. Trebuie amintită aici existența unor izvoare de apă minerală
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
evidență dovezi ale existenței umane în aceste locuri încă din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani în urmă. Monedele dacice descoperite în perimetrele arheologice din zona centrală a municipiului, de pe Valea Miții și din vestul orașului, la care se adaugă importante elemente aparținând culturii romane, atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal și dezvoltarea unor relații de ordin economic cu orașul Porolissum. După cucerirea Daciei de către Traian (106), granița Imperiului Roman trecea pe culmea Meseșului, la nord având triburile dacilor
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Pârvan considera că numele Buzăului vine de la forma tracică "Bouzeos", transcris greșit ("Μπ" se pronunță "B" în grecește, ori în textul antic a fost omis "π"). A emis ipoteza că denumirea derivă din radicalul trac "Buzes", la care s-a adăugat sufixul "-eu", formă a vechiului "-aios" (greco-latin). Istoria scrisă a orașului începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea. Descoperirile arheologice din
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
În a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
argintiu, scorușul și cireșul sălbatic. Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o fauna a pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata sălbatică, gașca sălbatică, lișița, pescărușul
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
inferioară (10 - 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara. Rețeaua hidrografică a municipiului Vaslui este drenat de râul Vaslui, Bârlad si Delea, cărora li se adaugă o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora). Aceste acumulări sunt în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor. Teritoriul administrativ al municipiului acoperă o suprafața de 6844,25 ha din care suprafața agricolă de 4963,04 ha. Rețeaua este reprezentată prin apele
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
1826, când se termină zidăria. Monumentul are un plan simplu, cruciform, cu sânurile laterale ușor pronunțate, care îl încadrează stilului moldovenesc, în varianta specifică secolului al XVIII-lea. Nu are turle, turnul-clopotniță s-a zidit separat, iar pridvorul a fost adăugat în 1855. Având de suferit în urma cutremurului din noiembrie 1940 și mai apoi a războiului, monumentul a fost restaurat în 1946, cele mai recente lucrări de reparație încheindu-se la începutul anilor 2000. Actul de atestare a monumentului este hrisovul
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
După 1695, Biserica Albă a mai suferit - fără nici o îndoială - mai multe lucrări de reparații și restaurări, care nu au dus însă la modificări structurale. În veacul trecut, cele mai ample lucrări s-au desfășurat în 1928 (când s-a adăugat și un pridvor aflat în totală contradicție cu linia constructivă a monumentului), în 1971, 1979 și, mai recent, în 1985, când s-a realizat restaurarea și consolidarea temeinică a acestui valoros monument. Acest lăcaș a fost ridicat probabil pe la 1600
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
Villehardouin, el însuși relatând după unele instrucțiuni navale genoveze, limanul Mangaliei fiind pentru aceștia un adăpost). Se pare că nici regatul valaho-bulgar, nici despotatul Dobrogei, nici domnia lui Mircea cel Bătrân, nici lunga stăpânire turcească nu au schimbat această situație, adăugându-se doar un grup de lipoveni în secolul al XVIII-lea. Situația însă se schimbă odată cu alipirea Dobrogei la România în 1878. În perioada 1890-1892 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au
Mangalia () [Corola-website/Science/296976_a_298305]
-
circa 7600 locuitori, era cunoscut ca un important centru comercial și manufacturier. Astfel, se găseau aici mai multe fabrici de cărămidă, de țigle și teracotă, fabrici de paste făinoase, mori pentru cereale și multe ateliere meșteșugărești. Avea apoi să se adauge o fabrică de tăbăcirea pieilor de animale și încălțăminte. Tot în această perioadă, orașul era reședința județului Vâlcea, precum și reședință episcopală. Se mai găseau aici de asemenea "Regimentul 2 Dorobanți Vâlcea", o școală primară de băieți și o alta de
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
Vâlcea se numește SC ETA SA, și are în folsință următoarele trasee de transport local: Sănătatea populației este asigurată de prezența „Spitalului Județean de Urgență”, Spitalul Munincipal, Spitalul de Ginecologie- Obstretica- Oncologie, „Serviciul de Ambulanță”, „Policlinică”. La aceste se mai adaugă cabinetele medicale individuale a medicilor de familie, policlinici și cabinete private. Sportul din Râmnicu Vâlcea a fost reprezentat în special de clubul de handbal feminin CS Oltchim Râmnicu Vâlcea, una dintre cele mai prestigioase cluburi de handbal din România și
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
limitrofe. Tecuciul este unul din puținele noduri feroviare ale țării care dispune de patru direcții de orientare a liniilor ferate (spre Galați, Iași, Mărășești și Făurei) si tot atâtea pentru șosele (spre Galați, Bârlad, Tișița, Tg. Bujor) cărora li se adaugă drumuri locale, spre localitățile rurale vecine, reliefându-se poziția de intersecție (răscruce) a orașului Tecuci. Municipiul Tecuci are o suprafața totală de 8676 ha, pe care se află amplasate 14.500 locuințe, din care 507 în proprietate publică și 13
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
vârful unei coline tot de argint, iar în stânga, pe fond roșu, un iepure de aur, ridicat în două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur cu cinci raze. Aceasta este o veche stemă rectificată, la care s-a adăugat movila de la Tecuci, care servea în vremurile cele mai vechi drept loc de veghe. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Tecuci. A fost declarat municipiu în anul 1968. Tot în această perioadă, Tecuciul a fost cunoscut
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
orașelor mici și mijlocii. Specificul acestui tip urbanistic este concentrarea întregii vieți comerciale și administrative de-a lungul unei străzi sau a mai multor străzi. Orașele-stradă au fost, de regulă, vechile târguri apărute la popasurile drumurilor comerciale. În cazul Gherlei adăugăm și rolul cetății Martinuzzi în formarea și evoluția acesteia de la modestul oraș medieval la cel modern. În perioada interbelică au activat în Gherla diferite partide politice, între care pot fi menționate: P.N.L., P.N.T., MADOSZ, Partidul Social-Creștin, Liga Antirevizionistă Română etc.
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
printr-un brâu. Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Brad - Bătușari din Curtea de Argeș a fost ctitorită de domnitorul Petru Cercel între 1583-1585. Este refăcută în 1819 când se pierde întreaga substanță istorică de secol XVI. Între 1884-1888 i se adaugă pridvorul și turnul-clopotniță. Corpul vechii biserici, de plan dreptunghiular, cu naos și pronaos, este marcat pe fațadă de cornișa în dinți de fierăstrău și de o porțiune a brâului median. Etnografie
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
ca monumente memoriale sau funerare monumentul eroilor din Primul Război Mondial ridicat în 1930; și monumentul soldaților ruși căzuți în Războiul Crimeei, ridicat în 1853. Funcțiunea de bază a localității este cea de port la Dunăre, la care s-a adăugat în timp și cea industrială (construcții și reparații de motonave, vase fluviale pentru călători, remorchere, șlepuri ș.a., turnătorie, fabrică de mobilă, elemente prefabricate pentru construcții, industrie alimentară și ușoară, etc.), aici funcționând Șantierul Naval Oltenița, până în 2006 când a intrat
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
Având în vedere că topicul Galați este destul de răspândit în România, ipoteza cea mai plauzibilă este cea a lui I. Bogdan. Caracterul comun al acestei denumiri se putea forma doar pe baza unui onomastic slavo-român „Gal” căruia i s-a adăugat sufixul „aț”, formă destul de răspândită în slava meridională. Rădăcina „Gal” aparține fondului de cuvinte slave, având sensul de „murdar” sau „noroi”, care, ulterior, a suferit o transformare semantică, căpătând înțelesul de „negru”. Astfel, adjectivul „Gal”, prin sufixul „aț” s-a
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
a fost renovată de cel puțin trei ori. Cea mai temeinică restaurare este terminată în 1726 de către administratorul - șef al districtelor Lugoj, Caransebeș și Lipova , românul ortodox Ioan Rât, care s-a bucurat de sprijinul localnicilor. Cu acest prilej îi adaugă și turnul pe latura vestică, cu temelia din cărămidă, având volutele laterale în stil baroc, original și reușit amplasate. Pe fațada acestuia s-au încastrat într-un chenar adecvat chipul Sfanțului Nicolae în basorelief, iar în registrul de jos o
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
Observatorul Astronomic (inaugurat în 1982, fiind al treilea planetariu din țară). O suprafață considerabilă a cartierului este ocupată de Stadionul Areni, cea mai mare arenă sportivă a orașului, inaugurată în 1963 și extinsă în două etape: 1976-1977 (când s-au adăugat peluzele) și 1980-1982 (când s-a construit tribuna a doua). În 2002 stadionul a fost modernizat, în prezent având o capacitate de circa 12.000 de locuri. De asemenea, în Areni există două parcuri: Vladimir Florea și Universității (unde este
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]