95,658 matches
-
preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală sau pentru castelele aflate în apropiere, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor. Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mănăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. România oferă și atracții turistice naturale, precum Delta Dunării
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
latini americani, 46% americanii asiatici, 48% indienii americani și nativii din Alaska, 68% nativii hawaieni și alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogați " Două sau mai multe rase" populație (multirasiala americani), și 46% dintre oamenii din "alte rase". Populația rurală a scăzut în ultimul secol de la 72% în 1910 la 16% în 2010[
America de Nord () [Corola-website/Science/296608_a_297937]
-
Prefecturile sunt, mai departe, împărțite în , și . Unele prefecturi, cum ar fi Hokkaido, sunt divizate în . Municipiile mai mari sunt împărțite în , și tot în sectoare (23 la număr) este divizată porțiunea de este a zonei metropolitane Tokyo. În zonele rurale mai există o diviziune administrativă, . Japonia este angajată în câteva dispute teritoriale cu vecinii săi: cu Rusia asupra Insulelor Kurile, cu Coreea de Sud asupra Stâncii Liancourt, cu China și Taiwan asupra Insulelor Senkaku, și cu China asupra ZEE din jurul Okinotorishima. Așa cum
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
secolele XIX și XX ținutul se dezvoltă intens. În această perioadă încep lucrările de desecare a mlaștinilor, construirea liniei ferate și apar primele instituții cu caracter capitalist în industrie și comerț. De asemenea, se înregistrează un puternic aflux al populației rurale spre oraș. Mișcarea popoarelor europene pentru autodeterminare ce urmează Primului Război Mondial duce la destrămarea Imperiului Habsburgic și constituirea statelor naționale. În noile condiții, Salonta marchează unul din punctele de graniță dintre România si Ungaria. Dezvoltarea industriei orașului se accentuează după 1948
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
Dar pe măsură ce treceau anii, numărul musulmanilor creștea, ajungând sa fie pe alocuri majoritari. În multe locuri, cultura dispare în profitul ciobănitului extensiv, fostele orașe de coastă devin simple sate de pescari, în locul lor se dezvoltă Babadagul și Medgidia ca târguri rurale. Ciobani din Ardeal, Moldova, Țara Românească transhumează în fiecare iarnă aici, mulți dintre ei ("Mocanii") stabilindu-se definitiv și amestecându-se astfel cu Românii dobrogeni ("Dicienii"). Această situație continuă și în perioada de început al declinului puterii otomane (sec. XVII
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
din alte provincii (în special din Muntenia și a românilor din Transilvania) în Dobrogea, sporind semnificativ ponderea elementului românesc din regiune. Spre deosebire de restul Regatului României, în Dobrogea nu existau latifundii date în arendă, ceea ce a contribuit la crearea unei populații rurale relativ înstărite. Regatului României s-a folosit de situația prielnică din timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic și anexează Cadrilaterul (Dobrogea de Sud) în anul 1913, prin prevederile Tratatului de pace de la București. În anul 1916, după intrarea României
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
țăranilor pentru a colectiviza regiunea, astfel că în anul 1955, Dobrogea a fost declarată prima regiune colectivizată a României (Nicolae Ceaușescu și-a făcut aici o parte din carieră). Această politică a ruinat satele Dobrogei și a determinat un exod rural masiv spre centrele urbane, în special spre Constanța. În aceste condiții, și în Dobrogea au existat grupuri armate de rezistență contra puterii comuniste. Dintre acestea cel mai semnificativ a fost grupul Haiducii Babadagului, care a acționat în perioada 1949 - 1952
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
cercetare. În regiunile din împrejurimile orașului se întâlnesc în total 8 universități și 6 parcuri tehnologice. 80% din sediile companiilor străine aflate în Finlanda se află în Helsinki și zonele învecinate. Creșterea populației urbane se datorează imigrării persoanelor din mediul rural. Unul dintre cele mai importante aeroporturi din Finlanda se află la o distană de 40 de minute de centrul orașului și conține rute directe spre diverse orașe de pe glob. De altfel ruta Helsinki-Tallinn durează aproximativ o oră și jumătate pe
Helsinki () [Corola-website/Science/296644_a_297973]
-
cunoscut o creștere rapidă în ultimii ani. În general, doar cele mai mari și mai accesibile insule sunt populate și nu mai puțin de 90 din ele sunt locuite. Regiunea muntoasă a sudului este mai presus de toate, o zonă rurală și se ocupă de activități forestiere și agricultură. Din cauza problemelor de găzduire a orașelor Glasgow și Edinburgh, au fost create cinci noi orașe între anii 1947 și 1966. Acestea sunt: East Kilbride, Glenrothes, Livingston, Cumbernauld și Irvine. Din cauza imigrațiilor de pe
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
colonistă de origine europeană a Noii Zeelande, a venit din Scoția. Sub nivelul național, Scoția este divizată în 32 entități administrative numite "zone ale consiliilor" (). Sub acest nivel există un nivel format din comitete ale ariilor(), în ariile consiliilor predominant rurale și multe consilii ale comunității() răspândite în țară, dar acestea nu sunt universale și au puteri mai limitate în raport cu consiliile parohiilor civile din Anglia. <br clear="all">
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
de bărbați, reprezentând 49,24%, înregistrâdu-se o densitate de 83 de locuitori pe km. În mediul urban locuiesc 167.772 de persoane (81.487 de bărbați și 86.285 de femei), reprezentând 40,66% din populația județului, iar în mediul rural 59,34% din populație, adică 244.854 de persoane (121.699 de bărbați și 123.155 de femei). Structura populației stabile după limba maternă în județul Botoșani se prezenta astfel: română 390.424 (94,62%), maghiară 36 (0,01%), romani
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
regele Soare", de la 1643 la 1715, reședința regală s-a mutat la Versailles. Revoluția franceză a început cu luarea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre conflictele din anii următori au avut loc între Paris și zonele rurale ale Franței. În 1870 războiul franco-prusac s-a încheiat cu un asediu al Parisului și al Comunei Parisului, care s-a predat în 1871 după o iarnă de foamete. Turnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Parisului, a fost construit
Paris () [Corola-website/Science/296639_a_297968]
-
erau incluse în județul Buzău., pp 217-219) În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțire țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al guvernului în teritoriu), respectiv consiliul comunal și primarul (în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu). Plășile erau
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
teritoriu). Plășile erau simple subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților comunale. Județul Brăila va fi organizat pe o comună urbană și două plăși, având în compunere 52 de comune rurale (organizare care va rămâne prectic neschimbată până la primul război mondial), astfel: Județul este compus din un municipiu, 3 orașe și 40 de comune. Balta Brăilei Hărți
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
43 comune cu de 150 sate. Numărul total al populației la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbații reprezintă 307.151 și femeile 321.492. În mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. Repartizați pe grupe de vârstă locuitorii județului Brașov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60 ani și peste 15,6%. Densitatea populației este de 117,2 locuitori /Km2. Componența Consiliului Județean
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.<br>Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice, se pot uni formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună. Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice, se pot uni formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună. Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții.<br>Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri edilitar-gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
2012. Rata natalității în Moldova s-a aflat într-o scădere continuă până în 2002 când a constituit 9,9‰, după care se observă o tendință de creștere neesențială până la 11,0‰ în 2011. Nivelul ratei este mai mare în mediul rural fiind de 11,8‰ și în cel urban de 9,8‰. Din numărul total de nou-născuți de 39182 copii, 51,5% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 106 băieți la 100 fete. In 2012, 22,4% din numărul
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de viață în Moldova este de 70,97 ani, pentru bărbați - 67,10 ani și femei - 75,00 ani. Durata medie a vieții locuitorilor din mediul urban constituie 73,55 ani, cu 4,05 ani mai mult decât în mediul rural. Rata nupțialității constituie 7,3‰. Cei mai mulți bărbați care s-au căsătorit în 2011, aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (37,2%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (46,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
remitențelor în urma migrației atinge proporții considerabile de 33%-37% față de PIB. Peste 60% din lucrează în Federația Rusă, datorită cheltuielilor relativ mici pentru deplasare, intrarea fără viză, cunoașterea limbii ruse. Majoritatea celor plecați la lucru în Rusia provin din mediul rural (64,6% din numărul total al acestora). Dintre țările UE cea mai populară destinație este Italia, în care lucrează 18,3% din migranți. Alte destinații importante includ Ucraina, Portugalia, Franța, Spania și Grecia. Aproximativ jumătate din toți migranții sunt angajați
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
populația mai bătrână de 60), iar în 2004 - 21,0% și 14,3% respectiv. La recensământul din 2004 au fost înregistrate 97 persoane în vârstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79 persoane locuitori ai mediului rural. Procesele de îmbătrânire a populației sunt mai pronunțate în mediul rural. Totodată, ponderea femeilor în vârstă de 50 ani și peste este mai mare decât a bărbaților de aceeași vârstă. În totalul populației feminine persoanele în vârstă de 50 ani
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
14,3% respectiv. La recensământul din 2004 au fost înregistrate 97 persoane în vârstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79 persoane locuitori ai mediului rural. Procesele de îmbătrânire a populației sunt mai pronunțate în mediul rural. Totodată, ponderea femeilor în vârstă de 50 ani și peste este mai mare decât a bărbaților de aceeași vârstă. În totalul populației feminine persoanele în vârstă de 50 ani și peste reprezintă 30,8%, pe când ponderea în rândul bărbaților este
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
8%. Evoluția procesului de îmbătrânire demografică a populației este determinată, în primul rând, de scăderea ratelor de natalitate și reducerea fertilității, cauzate de situația social-economică instabilă. Repartizarea teritorială a localităților este relativ uniformă datorită condițiilor naturale prielnice. În 2017 populația rurală număra 2.034.100 persoane, majoritatea în sate mari și mijlocii de peste 2.000 locuitori fiecare. În total, în țară sunt 1612 localități rurale (5 sate/km), media de locuitori fiind de 1.286 de persoane/sat. În perioada postbelică
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
social-economică instabilă. Repartizarea teritorială a localităților este relativ uniformă datorită condițiilor naturale prielnice. În 2017 populația rurală număra 2.034.100 persoane, majoritatea în sate mari și mijlocii de peste 2.000 locuitori fiecare. În total, în țară sunt 1612 localități rurale (5 sate/km), media de locuitori fiind de 1.286 de persoane/sat. În perioada postbelică Republica Moldova s-a caracterizat printr-o intensitate mare a procesului de urbanizare. În anii 1950-1990 numărul populației urbane s-a mărit de 5,4
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
și impedimente politico-legislative. Orașele, cu excepția mun. Chișinău și Bălți, au același statut ca și satele, unități adminstrativ teritoriale de nivel I. Deși unele orașe, cum ar fi Ungheni, Orhei, Soroca, Cahul ș.a., dispun de suficient potențial și pot influența zona rurală adiacentă prevederile legale limitează aria lor de acțiune. De aceea, în prezent se discută și s-au publicat proiecte privind acordarea statutului de municipiu unor orașe, reșediță de raion.. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]