97,255 matches
-
de pe Pern, cartea este a doua, după "" și înainte de "Red Star Rising (Dragonseye în Statele Unite)". Deși unii cercetători se întreabă dacă nu cumva seria este fantastică și nu științifico-fantastică, romanul "" stabilește în mod clar natura science-fiction a seriei, prin definirea științei din spatele dragonilor lui Anne McCaffrey. Romanul de asemenea, prezintă detaliat dezvoltarea genetică a dragonilor de către prima generație de coloniști întrucât cărțile anterioare au menționat că această dezvoltare a avut loc mai târziu. În romanul "Dragonsdawn", planeta Pern a fost colonizată
Dragonsdawn () [Corola-website/Science/323313_a_324642]
-
telepatie limitată și capacitatea de a mesteca rocă din fosfin pentru a arunca flăcări. (O altă temă favorită a lui McCaffrey: manipulare biologică, folosită ca un mijloc care le permite coloniștilor să lupte cu amenințarea.) Kitti Ping, un om de știință instruit în manipulare genetică de către Eridani, a modificat genetic aceste șopârle-de-foc transformându-le în dragoni mai mari cu respirație de foc și care comunicau telepatic cu oamenii. Spre deosebire de alte legende și scrieri literare, dragonii sunt complet prietenoși față de oameni. Ei
Dragonsdawn () [Corola-website/Science/323313_a_324642]
-
Gemologia este știința care studiază, clasifică, evaluează și certifică pietrele prețioase după metode științifice și în condiții de laborator, fiind o ramură a mineralogiei. O parte dintre bijutieri sunt gemologi acreditați să identifice și să evalueze pietrele prețioase. Standardele de clasificare a pietrelor
Gemologie () [Corola-website/Science/323333_a_324662]
-
Paul Goma, ca pe unul dintre scriitorii marcanți ai diasporei românești. La sfârșitul anilor '90, după ce lucrase pe rând la prefectura din Göteborg (departamentul de protecție a rezervațiilor naturale) și în două unități de învățămînt ca profesor, a revenit la științele exacte. A studiat Matematici Superioare și, în 2003, a traversat oceanul pentru un masterat în matematică pură la University of Alabama. A obținut titlul de Master's of Science în mai puțin de doi ani, fiind acum Associate Professor of
Radu Jörgensen () [Corola-website/Science/323335_a_324664]
-
n. 7 august 1982, Coșcodeni, raionul Sîngerei) este o autoare, jurnalistă radio și de televiziune (Jurnal TV) română din Republica Moldova. A absolvit cu diplomă de excelență și a fost șef de promoție Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea „Jurnalism și Științe ale Comunicării” (2005), iar din 2006 este magistru în „științe politice”, la aceeași universitate (Facultatea de „Relații Internaționale Științe Politice și Administrative”, catedra “Politologie”). A fost timp de 7 ani prezentatoarea principalului buletin de știri de la ora 19.00 de la
Stela Popa () [Corola-website/Science/323381_a_324710]
-
jurnalistă radio și de televiziune (Jurnal TV) română din Republica Moldova. A absolvit cu diplomă de excelență și a fost șef de promoție Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea „Jurnalism și Științe ale Comunicării” (2005), iar din 2006 este magistru în „științe politice”, la aceeași universitate (Facultatea de „Relații Internaționale Științe Politice și Administrative”, catedra “Politologie”). A fost timp de 7 ani prezentatoarea principalului buletin de știri de la ora 19.00 de la Jurnal TV din R. Moldova. În prezent este prezentatoare de
Stela Popa () [Corola-website/Science/323381_a_324710]
-
Republica Moldova. A absolvit cu diplomă de excelență și a fost șef de promoție Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea „Jurnalism și Științe ale Comunicării” (2005), iar din 2006 este magistru în „științe politice”, la aceeași universitate (Facultatea de „Relații Internaționale Științe Politice și Administrative”, catedra “Politologie”). A fost timp de 7 ani prezentatoarea principalului buletin de știri de la ora 19.00 de la Jurnal TV din R. Moldova. În prezent este prezentatoare de știri la TVR 2, România. Cu o experiență consistentă
Stela Popa () [Corola-website/Science/323381_a_324710]
-
belgian, născut la Louvain. A studiat medicina la Universitatea din Louvain, orașul său natal, iar în 1831 a devenit asistent în școlile de chimie. A continuat studiul chimiei în Paris, Berlin și Gießen și a fost ulterior implicat în predarea științei la Ghent și Liège. În 1856 a fost numit profesor de chimie la Universitatea din Liège, fiind titularul postului până la sfârșitul vieții. Începând cu anul 1835 a început să-și dedice timpul liber studierii fosilelor din Carbonifer (în preajma orașului Liège
Laurent-Guillaume de Koninck () [Corola-website/Science/323398_a_324727]
-
Bădăcin nouă zile la sora sa Ileana. Aici a avut lungi convorbiri cu nepotul Ionaș, sub părul de pe Dealul Țarinei (care azi îi poarta numele). Simion Bărnuțiu nu este de acord cu cariera preoțească alesă și-l sfătuiește să aleagă științele exacte, politehnica: “Scrie-mi la ce ai mai mare aplecare la studiile juridice sau cela politechnice (matematică, fizică, arhitectură, techincă etc). las în voie ați allege care vei voi, numai atât abserv, că cu toată știință legilor numai la atâta
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
-l sfătuiește să aleagă științele exacte, politehnica: “Scrie-mi la ce ai mai mare aplecare la studiile juridice sau cela politechnice (matematică, fizică, arhitectură, techincă etc). las în voie ați allege care vei voi, numai atât abserv, că cu toată știință legilor numai la atâta ajungi ca să fii scriitor dintr’un protocol în altul, un biet de impiegat care depinde de la grazia tuturor; mai mult poți folosi dacă înveți bine științele politechnice, și ești și mai liber și mai perfect, mai
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
allege care vei voi, numai atât abserv, că cu toată știință legilor numai la atâta ajungi ca să fii scriitor dintr’un protocol în altul, un biet de impiegat care depinde de la grazia tuturor; mai mult poți folosi dacă înveți bine științele politechnice, și ești și mai liber și mai perfect, mai ales în timpul de astăzi, când este atâta vorbă și atâta lipsă a reforma agricultura, industria, comerciul, și prin acestea și soartea societății... Apoi despre aceea am cugetat, oare cum ar
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
înscrierea sa la drept, despre cursuri, dar mai ales despre greutățile pe care le întâmpina din cauză că nu cunoaștea bine limba maghiară și germană. Regreta foarte mult învățământul național, și-i scria unchiului său: “... fericiți tineri care aveți și puteți învăța științele cele frumoase în limba națiunei voastre și fericită e națiunea vostră că crește și nutrește în sânul ei tineri cari cu timpul, care de care mai folositor și mai mare razim!” În aceași scrisoare își exprima o dorință arzătoare de
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
Ioachim” arată în termeni vii lupta pe care o duc deputații români din parlamentul maghiar pentru drepturile românilor transilvăneni. În 16 februarie 1861 face cu succes și “rigorozul III” la Univeristatea din Pesta și apoi primește diploma de doctor în științe juridice. Unchiul Bărnuțiu îl sfătuiește să nu accepte niciun post până când nu va fi avocat, astfel va mai aștepta încă doi ani până va putea lua “cenzura” de avocat. Mai rămâne o perioadă în Pesta, de unde îl va informa pe
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
teoretică și aplicată precum și în economie politică. Limba de studiu este limba engleză. Existența CERGE-EI este urmarea unui efort comun al Centrului pentru Educație și Cercetare Economică a Universității Caroline din Praga și a Institutului de Economie din cadrul Academiei de Științe a Republicii Cehe. Scopul acestui proiect a fost acela de a educa o nouă generație de economiști din țările post-comuniste.Centrul a fost fondat în 1991, printre fondatori numărându-se Jan Švejnar și Jozef Zieleniec . Studenții care studiază în prezent
CERGE-EI () [Corola-website/Science/324022_a_325351]
-
Nathan spera că evrei absolvenți ai noului institut politehnic vor putea fi încadrați în noile proiecte tehnologice și ca aceasta va contribui la ameliorarea vieții evreilor din Palestina, iar pe de altă parte va aduce și un serviciu economiei și științei germane, prin importul de materiale de construcție și de knowhow în domeniul ingineriei. Noua politehnică urma sa fie deschisă în fața unora dintre evrei, cărora, din motive de discriminare etnică, nu li se permitea accesul la școlile politehnice din estul Europei
Technion () [Corola-website/Science/324027_a_325356]
-
șef al statului ungar; Joseph August a fost forțat să abdice la 23 august 1919. La 1 martie 1920, amiralul Horthy este ales regent al Regatului Ungariei restaurate. După abdicarea sa, arhiducele Joseph Auguste s-a implicat activ în domeniul științei și dezvoltarea socială. El și-a publicat memoriile și a primit două doctorate onorific de la Universitatea din Budapesta: unul în filosofie și altul în domeniul științei și tehnologiei. A fost, de asemenea, membru de onoare al Academiei Maghiare de Științe
Arhiducele Joseph August de Austria () [Corola-website/Science/324040_a_325369]
-
Ungariei restaurate. După abdicarea sa, arhiducele Joseph Auguste s-a implicat activ în domeniul științei și dezvoltarea socială. El și-a publicat memoriile și a primit două doctorate onorific de la Universitatea din Budapesta: unul în filosofie și altul în domeniul științei și tehnologiei. A fost, de asemenea, membru de onoare al Academiei Maghiare de Științe, unde a devenit președinte în perioada 1933-1944. În 1944 a părăsit Ungaria pentru Statele Unite însă mai târziu s-a întors în Germania. După moartea lui Horthy
Arhiducele Joseph August de Austria () [Corola-website/Science/324040_a_325369]
-
științei și dezvoltarea socială. El și-a publicat memoriile și a primit două doctorate onorific de la Universitatea din Budapesta: unul în filosofie și altul în domeniul științei și tehnologiei. A fost, de asemenea, membru de onoare al Academiei Maghiare de Științe, unde a devenit președinte în perioada 1933-1944. În 1944 a părăsit Ungaria pentru Statele Unite însă mai târziu s-a întors în Germania. După moartea lui Horthy, în februarie 1957, Joseph August a solicitat convocarea membrilor Ordinului Vitéz (un grup de
Arhiducele Joseph August de Austria () [Corola-website/Science/324040_a_325369]
-
se bazează pe teologia patristică și se extind asupra problemelor contemporane. Lecturile sale despre Părinții isihaști ai Filocaliei și asocierile cu isihaștii actuali de la Muntele Athos și din alte părți l-au condus la concluzia că teologia ortodoxă este o știință a vindecării omului. Aceasta este o temă explorată în cartea sa inovativă despre "Psihoterapia ortodoxă" (1986). Alte teme analizate în lucrările sale includ învățăturile Sfântului Grigore Palama, monahismul ortodox și slujirea pastorală. Cele mai recente cărți ale sale tratează probleme
Hierotheos Vlachos () [Corola-website/Science/324047_a_325376]
-
Lingvistică din Cluj. Lucrează la alcătuirea Bibliografiei folclorice românești (1891-1918), devenind, mai tîrziu, colaborator pentru România la Internaționale Volkskundlische Bibliographie, Bonn (1979-1984). Bursier al Fundației Humboldt la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg im Breisgau (1966-1967; 1970-1971). Secretar științific al Centrului de Științe Sociale al Filialei Cluj a Academiei Române (1968). A fost șeful Secției de etnografie și folclor din cadrul aceluiași centru (1969-1985). Doctor în filologie al Universității din București, conducător prof. dr. doc. Mihai Pop (1970). Lector de limbă și literatura română la Universitatea
Ioan Taloș (etnolog) () [Corola-website/Science/324054_a_325383]
-
Duce de Teschen. Mariajul a fost unul fericit, și cuplul a fost probabil cel mai popular din rândul familiei Habsburg. Mariajul a rămas fără copii. Rainer a fost, de asemenea, general în Armata Comună și foarte interesat de artă și știință, în particular de Papirologie.
Arhiducele Rainer Ferdinand de Austria () [Corola-website/Science/324043_a_325372]
-
prezent Colegiul de Medicină) până în 1954. După finisarea serviciului militar în termin, în 1957 pleacă la studii la Chișinău, la Institutul de Medicină, absolvind-o în 1963. În 1967 susține teza de doctor, iar în 1983 - de doctor habilitat în științe medicale. în anii 1963 - 1985 și din 1994 activează la catedra medicină legală a USMF „Nicolae Testemițeanu”. În perioada 1985 - 1994, conduce Catedra disciplinilor medico-biologice la Institutul de Educație fizică și Sport. Între anii 1997 îndeplinește funcția de director al
Gheorghe Baciu (savant) () [Corola-website/Science/324049_a_325378]
-
perioada 1985 - 1994, conduce Catedra disciplinilor medico-biologice la Institutul de Educație fizică și Sport. Între anii 1997 îndeplinește funcția de director al Cetrului de Medicină Legală din Chișinău. Din 1993 și până în 1994 Gheorghe Baciu este secretar științific al Secției Științe Medicale ale Academiei de Științe din Moldova. Din 2003 Gheorghe Baciu este membru al Academiei Balcanice de Medicină Legală, autor a crica 500 de lucrări, inclusiv: 25 de cărți, manuale, cursuri, monografii și 12 invenții. În 2009 G. Baciu publică
Gheorghe Baciu (savant) () [Corola-website/Science/324049_a_325378]
-
disciplinilor medico-biologice la Institutul de Educație fizică și Sport. Între anii 1997 îndeplinește funcția de director al Cetrului de Medicină Legală din Chișinău. Din 1993 și până în 1994 Gheorghe Baciu este secretar științific al Secției Științe Medicale ale Academiei de Științe din Moldova. Din 2003 Gheorghe Baciu este membru al Academiei Balcanice de Medicină Legală, autor a crica 500 de lucrări, inclusiv: 25 de cărți, manuale, cursuri, monografii și 12 invenții. În 2009 G. Baciu publică lucrarea autobiogrfică „O viață de
Gheorghe Baciu (savant) () [Corola-website/Science/324049_a_325378]
-
(INCDFP) este un institut care realizează cercetări fundamentale și aplicative in domeniul științelor Pământului, in general, și al seismologiei, în principal, pe teritoriul României și in regiunile seismice limitrofe, ce influențează seismicitatea țării. A fost înființat în februarie 1977, sub numele de "Centrul pentru Fizica Pământului (CFP)" în urma unirii Departamentului de Seismologie din cadrul
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului () [Corola-website/Science/324082_a_325411]