102,424 matches
-
publicarea jurnalului fraților Goncourt, începută în 1888. Alți scriitori francezi care au ținut jurnal sînt Charles Baudelaire, Stendhal, Leon Bloy, Charles Du Bos, Jules Renard și Alfred de Vigny, Julien Green. În secolul XX, pe această listă ar putea fi adăugate jurnalele lui Katherine Mansfield (1927), cele două volume ale jurnalului lui André Gide (1939, 1954) și cele cinci volume ale jurnalului lui Virginia Woolf (1977-84), precum și jurnalele unor mari scriitori cum ar fi Ernst Jünger, Cesare Pavese, Anäis Nin, Witołd
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
structura cuvântului malsanulejo "spital": Rădăcina sân- înseamnă "sănătate", "sănătos". Cu prefixul mal- se obține sensul opus, adică "bolnav". Sufixul -ul- înseamnă "persoană", iar -ej- înseamnă "loc"; adică "loc pentru oameni bolnavi". Toate substantivele se termină în "-o". Pluralul se formează adăugând terminația "-j". Există numai două cazuri: nominativ și acuzativ. Acuzativul se formează adăugând terminația "-n" (la plural, după sufixul "-j"). Prin urmare, un substantiv din esperanto are patru forme, după cum se vede în tabelul următor: Nominativul se folosește pentru a
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
obține sensul opus, adică "bolnav". Sufixul -ul- înseamnă "persoană", iar -ej- înseamnă "loc"; adică "loc pentru oameni bolnavi". Toate substantivele se termină în "-o". Pluralul se formează adăugând terminația "-j". Există numai două cazuri: nominativ și acuzativ. Acuzativul se formează adăugând terminația "-n" (la plural, după sufixul "-j"). Prin urmare, un substantiv din esperanto are patru forme, după cum se vede în tabelul următor: Nominativul se folosește pentru a exprima subiectul propoziției: De asemenea, numele predicativ stă întotdeauna în nominativ (o greșeală
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
forme: Adjectivul se acordă în caz și număr cu substantivul pe care îl determină. Cum în esperanto nu există gen gramatical, nu poate fi vorba de acord în gen. Câteva exemple: Pronumele personale din esperanto sunt următoarele: Acuzativul se formează adăugând "-n", ca la substantive și adjective: mi "eu", min "pe mine". Adjectivul pronominal posesiv se formează adăugând "-a", si se declina că oricare alt adjectiv: ni "noi", nia "al nostru, a noastră". Pronumele ci este foarte rar folosit în esperanto
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
nu există gen gramatical, nu poate fi vorba de acord în gen. Câteva exemple: Pronumele personale din esperanto sunt următoarele: Acuzativul se formează adăugând "-n", ca la substantive și adjective: mi "eu", min "pe mine". Adjectivul pronominal posesiv se formează adăugând "-a", si se declina că oricare alt adjectiv: ni "noi", nia "al nostru, a noastră". Pronumele ci este foarte rar folosit în esperanto. În general nici nu apare în manuale, iar atunci când este folosit, poate avea o conotație peiorativa. Prin
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
atomizate. Gestaltismul propunea în locul atomizării metoda fenomenologică. Această metodă, cu o tradiție în cultura germană, ajungînd pînă la studiile lui Goethe, implică descrierea experienței psihologice directe, fără să restricționeze în nici un fel descrierea. Gestaltismul a constituit o încercare de a adăuga o dimensiune umanistă la ceea ce a fost considerat doar studiul științific al vieții mentale. G. a căutat să descrie calitățile formei, sensului și valorii, pe care ceilalți psihologi fie le-au ignorat, fie au considerat că se situează în afara granițelor
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
Trăsătura cea mai importantă o reprezintă înaintarea uscatului în mare. Apariția și înaintarea deltei este legată de îmbinarea mai multor condiții: În acest complex de împrejurări are loc îmbinarea acțiunii a doi agenți principali - fluviul și marea - la care se adaugă vântul și chiar omul. Micșorarea bruscă a vitezei apei la gura de vărsare determină acumularea de materiale, în urma căreia se realizează o micșorare a pantei, împărțirea ulterioară în brațe, apoi micșorarea ritmului înaintării frontale, paralel cu creșterea în înălțime. O
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
menținerea unor sisteme de râuri capabile să transporte temporar sfărâmăturile produse prin dezagregare, dar insuficiente pentru a permite dezvoltarea unei cuverturi vegetale care să protejeze solurile contra eroziunii agenților subaerieni. Caracterul climatic este legat de regimul precipitațiilor, la care se adaugă temperatura și vântul, ce contribuie prin intermediul evaporației la stabilirea unui bilanț hidric deficitar. Clima specifica este aridă. Precipitațiile au o medie anuală de 200 mm; se întâlnesc uneori medii de 500-700 mm, dar evaporația potențială puternică (în Sahara 400 mm
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
cu pensula sau cu cârpa, însă rezultatul nu depinde numai de pigment, ci și de hârtie. Un pigment măcinat mărunt aplicat pe o hârtie puțin încleiată este mult mai greu de scos. Pentru a reduce timpul de măcinare unii fabricanți adaugă aditivi de dispersare, care însă măresc puterea de colorare și închid culorile. "Granulația" se referă la faptul că particulele de pigment sunt sau nu vizibile în urma aplicării în tușe mari cu multă apă. Exemple de granulație apar la pigmenții verde
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
tipic este pictarea cerului. Tehnica obișnuită este de a ține planșeta puțin înclinată și a aplica culoarea pe ud cu o mișcare largă și șerpuită, începând cu partea de sus. Mișcarea apei va ajuta la producerea unor tente transparente, uniforme. Adăugând culoare în diferite zone se pot obține degradeurile dorite. Se pot obține și degradeuri bicolore adăugând de exemplu galben sau roșu în zona de apus a soarelui. "Glazurarea" este aplicarea unui strat de culoare peste un strat anterior. Stratul trebuie
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
culoarea pe ud cu o mișcare largă și șerpuită, începând cu partea de sus. Mișcarea apei va ajuta la producerea unor tente transparente, uniforme. Adăugând culoare în diferite zone se pot obține degradeurile dorite. Se pot obține și degradeuri bicolore adăugând de exemplu galben sau roșu în zona de apus a soarelui. "Glazurarea" este aplicarea unui strat de culoare peste un strat anterior. Stratul trebuie să fie suficient de diluat ca stratul precedent să fie vizibil prin el. Glazurarea se folosește
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
floarea soarelui. Există și suprafețe cu vie hibridă. Se cresc bovine, porcine, ovine, cabaline și păsări. Pe raza comunei funcționează și câteva unități industriale: Fabrica de confecții de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
nu-mi răspunde — e 14. Și mă mir - ce i-am făcut!" - b Fiecare strofa se încheie cu versul „Și mă mir - ce i-am făcut!" care constituie unul dintre laitmotivele textului. Sensul exclamativ al acestui vers (căruia i se adaugă, în final, o nuanță interogativa) sugerează mirarea, dezorientarea și mâhnirea celui care se consideră nevinovat. Al doilea laitmotiv se constituie, de fiecare dată, în jurul versului al cincilea al strofei: „Mai știu eu ce-as vrea s-ascult!", „Mai știu eu
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
lucrări de consolidare a zidurilor, sub conducerea arhitectului Ștefan Balș, fără a reconstrui porțiunile de ziduri prăbușite. În perioada 2007-2009, Cetatea Neamțului a fost reabilitată cu fonduri europene prin programul Phare 2004-2006 Coeziune Economică și Socială, la care s-au adăugat fonduri alocate de Consiliul Județean Neamț, în parteneriat cu Consiliul Local Târgu Neamț. Fondurile europene au fost majoritare, cele două instituții nemțene având o contribuție de 10% din valoarea lucrărilor. Studiul de fezabilitate și proiectul tehnic au fost întocmite de către
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
turistică. De subliniat că satul dispune de numeroase locuri pretabile a fi utilizate în acest scop, cât și pentru diferite activități sportive (ciclism montan, sporturi de iarnă, parapantă, speoturism etc.) sau de petrecere a timpului liber. La aceste facilități se adaugă accesul la telefonie fixă și mobilă, cablu tv, faptul că satul nu este afectat de nici o sursă de poluare și, de data recnta, asfaltarea drumului de legătură cu cele două comune învecinate (Bratca și Roșia). Având în vedere potențialul turistic
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii Borod, alături de condițiile pedologice, climatice și morfologice au determinat în decursul timpului realizarea unei însemnate diversități a covorului vegetal. La această diversitate și mozaicare a covorului vegetal se adaugă și factorul antropic. Un rol însemnat în etajarea și zonarea vegetației din bazinul văii Borod îl reprezintă altitudinea. În funcție de aceasta și pe baza cenozelor vegetale naturale putem separa trei etaje de vegetație: ¬ zona de câmpie, situată la confluența cu Crișul
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
stejăriș în asociație cu cer, carpen și arbori rezistenți la umezeală, frasinu, ulm, păr și măr sălbatic, corn, alun, salcâm. Fauna adaptată acestor condiții era cea acvatică, piscicolă în primul rând, alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus), mihălțul (Lota lota), fusarul (Aspro streber). Dintre speciile care trăiau în bălți și mlaștini, țiparul (Misgurnus fossilis) era intens pescuit. Astăzi aceste specii se
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
cu ocazia colocviului privitor la epoca bronzului, organizat de Institutul de Arheologie din București . Purtătorilor grupului Igrița 1 li se pot asocia depozitele de bronzuri descoperite pe valea Crișului Repede La: Negreni, Bălnaca, Vadul Crișului, Alesd, Oșorhei , la care se adaugă descoperirile de la Oradea-Salca, Biharea, Roșiori, Cociuba, Valea Lui Mihai, Suplacu de Barcău, Deva . Ambele faze de evoluție a grupului Igrița se dezvoltă între secolele XIII-XII î.H.până în pragul Hallstattului A . În epoca bronzului în nord-vestul României predomină cultura Otomani
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
1694, 1699, 1712, 1713 și 1790, contribuabilii satului sunt amintiți nominal (nume românești, scrise cu ortografia maghiară sau traduse). Dintre familiile a căror continuitate se poate urmări prin veacuri până în zilele noastre ar fi: Crăciun, Gavrilaș, Martin, Gherman (la 1694) adăugându-li-se (la 1699) Gaja, Groza,Toma (1699), David (la 1712) și Tătar, Ungur, Budura, Secară (la 1713). Pe tot parcursul Evului Mediu localitățile de pe cursul Crișului Repede trec de la o stăpânire la alta. Politica de investiții în bunuri imobile
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
depresionară a reliefului așezării, străjuit de culmi montane pe toate laturile, fac din aceasta o unitate geografică distinctă, de o mare frumusețe și originalitate. Teritoriul localității Lunca Ilvei este străbătut de o veritabilă rețea de ape curgătoare, la care se adaugă tăuri și izvoare de ape minerale. Aproape toate aceste ape izvorăsc în hotarul localității, adunându-se ca într-un evantai în matca râului Ilva, a cărei obârșie depășește cu puțin limitele administrative până în pasul Bârgăului. Pe parcursul unui an, pâraiele ce
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
au fost: neînțelegerea și severitatea manifestate de unele cadre ofițerești și extinderea obligațiilor asumate sub jurământ prin datoria de a lupta oriunde peste granițele imperiului, chiar și pe mare, si poate mai putin, apartenența la religia catolică. Acestor motive putem adăuga și influențele inhibitorii, negative, venite dinspre orășenii sași ai Bistriței, precum și a mișcărilor anarhiste ortodoxe din Transilvania conduse de călugări străini de neamul românilor, precum Visarion Sarai, Sofronie de la Cioară ș.a., ce vizau înlăturarea unirii religioase cu Romă a românilor
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
Ponoara Zoițani 251 m și Dealul Hârtop). Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 125-150 m, altitudinile cele mai coborăte înregistrându-se în șesul Volovățului (98 - 100 m). In ansamblul său relieful teritoriului are un caracter sculptural, la care se adaugă forme ale reliefului de acumulare (terase, șesuri, glacisuri de acumulare), formate în lungul rețelei hidrografice. Clima comunei Manoleasa se încadrează în climă temperat continentală din ținutul deluros stepic cu temperaturi medii anuale în jur de 8,3 grade C, cu
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
unor surse mixte (subterane și de suprafață) în alimentarea cu apă a localităților. Rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată prin răul Prut și afluentul său principal de pe raza comunei pârâul Volovăț(între 3-5m lațime, adâncime îintre 30cm-2m), la care se adaugă o rețea de pârâiașe mici cu caracter temporar. Apele stătătoare există sub formă de mici iazuri amenajate pentru adăpatul animalelor. Din anul 1977 se impune în peisajul comunei prezența lacului de acumulare de pe râul Prut în a cărui zonă adiacenta
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
aerului și o scădere a volumului de precipitații, cauzate în bună măsură de reducerea suprafețelor împadurite. Ca și în zonele învecinate, în zona montană se etajează, începând de jos, soluri brune acide, soluri brune podgorice și podgoluri la care se adaugă roci vulcanice, andosolurile. Solurile aluvionale sunt răspândite doar în lunca îngusta a așezării. Domină deci solurile podgolice și argiloase. Din acest motiv în comuna Leșu, vegetația de bază o reprezintă pădurile de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
însuflețit pe săteni, în colaborarea lor strânsă cu compozitorul Tudor Jarda. În scurtă vreme au devenit membri ai formației corale, în prima etapă, aproape 60 de persoane din cei mai buni cântăreți ai satului; apoi în 1956, li s-au adăugat alții. Deplasându-se de la Cluj la Leșu, Tudor Jarda, a reușit în câteva luni să înființeze o formație corală, care cânta pe "4 voci", lucrări pe care el însuși le armonizase. În repertoriul corului au fost introduse cântece care oglindeau
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]