12,426 matches
-
contradictorie cu doctrina. M. M.: Deci, acesta este comandantul ideal, cel care-și apără subordonații. Nu ne-a împins la nenorocire. De asta spun. Că dacă dădea el ordin, era sfânt, trebuia să ieșim. S. B.: Deci, importantă a fost înțelepciunea lui. M. M.: Ne sfătuia, ne pondera tot timpul. Cu toate că era mai mare doar cu doi sau trei ani decât noi. Vedeți? S. B.: Nu-i cunoscut opiniei publice numele său. M. M.: Cine are interesul? Cine are interesul să
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în minte Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea povestite de Anton Pan, și "cel isteț ca un proverb" după cum îl imortaliza Eminescu în "Epigonii" pe compozitorul, literatul și folcloristul ce a dat glas înțelepciunii populare. Una dintre aceste povestiri, scrisă la jumătatea secolului al XIX-lea, dar care nu-și arată vârsta, " Haina mai mult e privită decât persoana cinstită", surprinde moravurile balcanice: "toți privesc la haine, iar persoana n-o cinstesc" cum spune
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Britanii la Dublin. Guvernul irlandez și-a rechemat ambasadorul și a făcut un apel la secretarul general al ONU în care se cerea trimiterea de căști albastre în regiune. Situația părea a scăpa de sub control. Jack Lynch a avut însă înțelepciunea de a nu implică și mai profund Irlanda în acea criză, acceptînd să reia legăturile diplomatice cu Londra și, mai mult, angajîndu-se să refacă Ambasada Britanică. Noul guvern de coaliție care a ajuns la putere în martie 1973 nu avea
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
care reușești să o definești în registrul umanului este o emoție trăită; restul sunt emoții care te trăiesc. Să ne cinstim strămoșii care au știut să se așeze într-o credință, făcând astfel posibile forme ale binelui. * Unul din semnele înțelepciunii îl constituie curajul de a spune nu știu. Adică refuzul opiniei, din dragoste față de a ști. Dacă față de cărțile "de specialitate" pe care le-am scris am un grad de nemulțumire, ce derivă din faptul că nu am citit toate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a scrie. Măcar de-aș avea puterea să-i fac pe alții vinovați. Când o carte nu-ți este citită de prieteni înseamnă fie că trebuie să te lași de scris fie că nu ți-ai ales prietenii care trebuie. Înțelepciunea bătrâneții vine din conștientizarea limitelor, mediată de prezența tot mai activă ca limită a propriului corp. Ea aduce cu sine economia vieții personale, eliminând din risipa pe care-o provoacă sentimentul infinității existenței proprii. Tinerețea are față de moarte doar abordări
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
spațiul carpatodunărean și apartenența sa continuă la marea familie a popoarelor romanice europene. Locuitorii satelor, acești oameni ai pământului, cum îi denumea Nicolae Iorga, au fost și au rămas peste veacuri cei care au păstrat cu sfințenie, prin munca, sacrificiul, înțelepciunea și creștinismul lor romanitatea orientală în această parte a sud-estului european, ilustrând în chipul cel mai elocvent ideia lui Lucian Blaga că, Satul românesc, în ciuda sărăciei și a tuturor neajunsurilor cuibărește în el prin vitrega colaborare a secolelor, se învrednicește
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
folosul dobândit din cunoașterea valorilor antichității eline însă reacționează vehement atunci când o afirmație sau o idee venind din cultura păgână este pusă mai presus de autoritatea tradiției Părinților. O distincție des uzitată în scrierile bizantine este aceea a diferenței între înțelepciunea din afară și cea dinăuntru, fapt ce dovedește acordarea unui statut special modului în care se întemeiază un anumit tip de înțelepciune. Ceea ce este considerat a fi de un real pericol este amestecarea rolurilor pe care cele două înțelepciuni trebuie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mai presus de autoritatea tradiției Părinților. O distincție des uzitată în scrierile bizantine este aceea a diferenței între înțelepciunea din afară și cea dinăuntru, fapt ce dovedește acordarea unui statut special modului în care se întemeiază un anumit tip de înțelepciune. Ceea ce este considerat a fi de un real pericol este amestecarea rolurilor pe care cele două înțelepciuni trebuie să le joace în formarea individului. Dacă, fie și în cea mai mică măsură, înțelepciunea din afară primește rolul de a dirija
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
între înțelepciunea din afară și cea dinăuntru, fapt ce dovedește acordarea unui statut special modului în care se întemeiază un anumit tip de înțelepciune. Ceea ce este considerat a fi de un real pericol este amestecarea rolurilor pe care cele două înțelepciuni trebuie să le joace în formarea individului. Dacă, fie și în cea mai mică măsură, înțelepciunea din afară primește rolul de a dirija experierea interioară, viața spirituală, atunci totul este pierdut. Pe această cale putem găsi o explicație satisfăcătoare unei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care se întemeiază un anumit tip de înțelepciune. Ceea ce este considerat a fi de un real pericol este amestecarea rolurilor pe care cele două înțelepciuni trebuie să le joace în formarea individului. Dacă, fie și în cea mai mică măsură, înțelepciunea din afară primește rolul de a dirija experierea interioară, viața spirituală, atunci totul este pierdut. Pe această cale putem găsi o explicație satisfăcătoare unei situații destul de stranii întâlnită în cultura de tip bizantin: într-un stat cu un caracter exclusiv
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
era atribuit era acela de a te învăța cum să gândești, nu ce să gândești. De altfel, trebuie să remarcăm că distincția pe care Runciman o consideră revelatoare pentru interpretarea căilor pe care cultura bizantină și-a croit făgașul, între „înțelepciunea din afară” și „înțelepciunea din lăuntru”, este extrem de complexă și are multiple nuanțe. Distincția o întâlnim nu doar în textele autorilor bizantini aparținând unor epoci diferite, dar și în modul în care a fost structurat învăță¬mântul la toate treptele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de a te învăța cum să gândești, nu ce să gândești. De altfel, trebuie să remarcăm că distincția pe care Runciman o consideră revelatoare pentru interpretarea căilor pe care cultura bizantină și-a croit făgașul, între „înțelepciunea din afară” și „înțelepciunea din lăuntru”, este extrem de complexă și are multiple nuanțe. Distincția o întâlnim nu doar în textele autorilor bizantini aparținând unor epoci diferite, dar și în modul în care a fost structurat învăță¬mântul la toate treptele. Ceea ce implică o astfel
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
are multiple nuanțe. Distincția o întâlnim nu doar în textele autorilor bizantini aparținând unor epoci diferite, dar și în modul în care a fost structurat învăță¬mântul la toate treptele. Ceea ce implică o astfel de distincție între două feluri de înțelepciune nu este schițarea unei rupturi și incompatibilități între ele, ci avertismentul că roadele înțelepciunii câștigate prin „învățătura din afară” nu sunt nicidecum suficiente. Au fost descrise în istoriografia bizantină două perioade în care s-ar putea vorbi de ceea ce se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
epoci diferite, dar și în modul în care a fost structurat învăță¬mântul la toate treptele. Ceea ce implică o astfel de distincție între două feluri de înțelepciune nu este schițarea unei rupturi și incompatibilități între ele, ci avertismentul că roadele înțelepciunii câștigate prin „învățătura din afară” nu sunt nicidecum suficiente. Au fost descrise în istoriografia bizantină două perioade în care s-ar putea vorbi de ceea ce se înțelege prin Renaștere culturală, mai precis ceea ce s-a întâmplat în secolele IX-X și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
omului universal, al omului complet în preocupările și abilitățile sale nu a tentat cultura bizantină, chiar dacă și aici s-a vorbit de o completitudine, care însă a fost înțeleasă ca desăvârșire. Completitudinea căutată de bizantin era tocmai armonioasa împletire a înțelepciunii dobândite prin instrucția oferită de paideia clasică greacă cu înțelepciunea dinlăuntru. Despre acesta din urmă este mai greu să vorbim la modul formal pentru că nu poate fi încadrată în cate¬goriile logicului, lucru sesizat și de Runciman. Ceea ce trebuie precizat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nu a tentat cultura bizantină, chiar dacă și aici s-a vorbit de o completitudine, care însă a fost înțeleasă ca desăvârșire. Completitudinea căutată de bizantin era tocmai armonioasa împletire a înțelepciunii dobândite prin instrucția oferită de paideia clasică greacă cu înțelepciunea dinlăuntru. Despre acesta din urmă este mai greu să vorbim la modul formal pentru că nu poate fi încadrată în cate¬goriile logicului, lucru sesizat și de Runciman. Ceea ce trebuie precizat este că acest tip de învățătură trebuie privită în contextul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Hans Georg Gadamer, vedea autenticitate în tradiția spirituală a Răsăritului tocmai pentru că aici de fapt nu este vorba de o teologie în sensul propriu al cuvân¬tului, ci în mod fundamental de o îndrumare duhovnicească practică. Cine dorea să dobândească înțelepciunea dinlăuntru nu putea să o dețină prin deprinderea unor formule, ori a unor practici ascetice standard. Singura posibilitate era căutarea unui îndrumător potrivit, cineva care să îi poată deschide calea către modul personal, unic și irepetabil de a experia realitățile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe ce. Mult mai complexă era însă înțelegerea filosofiei interioare. Acesta putea să însemne, pe de o parte, învățătura creștină ca și corp de doctrine, idei, metode transmise oral sau în scris. Este filosofie pentru că în aceste învățături se revelează Înțelepciunea însăși, Logosul cel veșnic care s-a întrupat. În alt sens, se desemna învățătura creștină trăită în general. Pe acest nivel este evidentă accentuarea sensului practic, mai ales practic, al filosofiei, ca aplicare a virtuților creștine la modul personal. Această
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care i-au preocupat pe cei dinainte. Ceea ce bizantinii numeau filosofia din afară nu a devenit un discurs autonom, preocupat doar de datele sale, ci a fost întotdeauna practicată din perspectiva dorinței de a dobândi și filosofia interioară, ori această înțelepciune dinlăuntru este mai ales un fapt al spiritualității. Știm că orice tradiție spirituală accentuează că ținta sa poate fi atinsă doar prin urmarea unei căi, prin dobândirea unor atitudini interioare care nu ar pute fi niciodată predate sau transmise direct
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
desigur diferențe, schimbări și evoluții în felul în care s-a făcut filosofie în Bizanț. Raționalitatea sub care aceste noutăți se conturează este însă alta decât cea care a întemeiat istoria filosofiei în Apusul Europei. Apelul la tradiție atât în ceea ce privește înțelepciunea din afară — clasicismul grec — cât și cea din interior — sursele scripturale și patristice, face ca ceea ce animă nevoia de schimbare, atunci când ea apare, să nu implice vreodată ignorarea acestui criteriu. Putem în consecință să identificăm cel puțin două temeiuri care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
unirea omului cu Dumnezeu. Filosofarea a fost în majoritatea timpurilor istoriei spiritualității bizantine un act de viață, de întipărire, de împropriere a reperelor lăsate de cei ce au ajuns mai înainte la desăvârșire pe calea aceasta existențială a iubirii de înțelepciune. De cele mai multe ori, filosofarea a fost un act tăcut, cunoscut doar prin ceea ce se putea surprinde din felul de viață al celui ce căuta tăcerea și fuga de lume. Această continuă aprofundare și nuanțare a căilor de exersare a filosofiei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
din potență, în svspysia, în starea de a fi create efectiv. Aoyoi nu sunt siSog (forme) ce ar forma, ca în cazul lui Aristotel sau cel al neoplatonicienilor, un fel de materie preexistentă ci sunt energiile divine ce constituie planul înțelepciunii Logos-ului, a cărui lucrare se desfășoară conform lor. Grigorie Palama preia termenul svspysia cu toată încărcătura pe care o dobândise până în vremea sa, folo- sindu-l mai ales din perspectiva distincției natură-energii inaugurată de Vasile cel Mare și continuată în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sa strict pragmatică a avut întotdeauna rolul de icoană a împăratului, adică a modului în care trebuia să se înfățișeze un împărat creștin. Iar în ceea ce privește Marea Biserică, care nu a fost numită cu numele unui sfânt ci a purtat numele Înțelepciunii, să menționăm doar că literatura care era cunoscută mai în toate mediile bizantine, este vorba de Proloage, avea dese referiri la situații în care era pomenită Marea Biserică, pe de altă parte că rușii au ales să treacă la ortodoxie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
precisă pentru bizantini, dar atingerea acestei fericite stări nu era apanajul prostiei, inculturii, ci al exersării celei mai subtile a minții. Într-un mod asemănător cu afirmațiile lui Pitagora din antichitate, a filosofa nu este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care filosoful nu o deține. Cel ce reușește însă să atingă starea minții ce este desemnată prin conceptul de înțelepciune, atunci depășește cele ale filosofării ca act discursiv către filosofarea ca theorie, contemplația supraculturală, sau mai exact, meta-culturală. Este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Într-un mod asemănător cu afirmațiile lui Pitagora din antichitate, a filosofa nu este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care filosoful nu o deține. Cel ce reușește însă să atingă starea minții ce este desemnată prin conceptul de înțelepciune, atunci depășește cele ale filosofării ca act discursiv către filosofarea ca theorie, contemplația supraculturală, sau mai exact, meta-culturală. Este aici un „program” cultural paradoxal, deși perfect întemeiat pentru raționalitatea bizantină: cultura, ca o „îngroșare” a trupului, ca o haină cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]