9,974 matches
-
numelor; altminteri se creează confuzie Între numele date În Întregime și cele cu inițiale (I.este și pentru Iorgulescu, și pentru Ivașcu, și pentru Ianoși, deși numele unora dintre ei apare uneori Întreg; N.M., În cazul meu, poate fi confundat, Îndrăznesc a spune, chiar și cu Manolescu, un fel de protagonist al cărții, căci i se scrie numele ba cu inițiale, ba În Întregime). Pentru că veni vorba de mine, aș semnala și o eroare. Spuneți, Într-un loc (p. 190), că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
timp, am fost silit de Împrejurări să las doar pe cei doi colaboratori apropiați ai mei, Papahagi și Sasu, să se ocupe de definitivarea vol. II al Dicționarului, În timp ce vol. I e În faza de corectura a 2-a și Îndrăznesc acum să sper că va apare, În fine, În primăvara asta. După exact 20 de ani de când am Început să construim această carte. Nu-ți mai spun ce peripeții și dezamăgiri etc. am avut cu opul acesta după ’90, când
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trecut: „ani de zile am Încercat să «deschid» o revistă căreia i se spune «elitistă» cu acea tentă de reproș pe care o Înțeleg. Polarizarea de la Începutul anilor ’90 s-a mutat din politică În cultură”. Fusese, din păcate, am Îndrăzni să spunem, de la Început așa. Unde ar fi „utopia”, deci? În credința că „o opinie eronată despre tine nu e o insultă (de competența tribunalelor), ci o reprezentare incorectă pe care dacă ești Înțelept și drept, o poți corecta... că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Orele pe care le-am Împărțit cu prietenii Înaintea plecării se Încărcaseră de o dureroasă incertitudine. Nu doar incertitudinea plecării care putea fi blocată În orice clipă. Era și o altă incertitudine, ca rezultat al plecării. Nu puteam sau nu Îndrăzneam să-i dăm un nume. Lungi tăceri cenușii, Întrerupte, la mari intervaluri, de ciocnitul paharelor. Probabil așa erau despărțirile În vremea războiului. Acum nu era război decât Între Iran și Irak sau În Nicaragua, sau În cine știe ce alte depărtări, Înscrise
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
culturii occidentale se aliaseră În constelația brusc favorabilă. Acum, chestiunea părea ridicolă, cum fusese mereu, dar și ipocrită. Deci? Să recunosc, public, că fusese, de fapt, o acțiune premeditată, persistentă, din start până la podiumul festiv? În plin asediu, impostorul nu Îndrăznea să apară gol În fața mulțimii. Aștepta o ambianță mai calmă. Între timp, au mai trecut câțiva ani. Cerul nu s-a Înseninat cu totul, dar amânarea nu se mai justifică. Nu mai sunt prea tânăr, amânările devin riscante. Mi-aș
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu tot sadismul de care era În stare o haită de mici monștri. Orele de clasă trebuiau să fi fost pentru el un adevărat iad - cum erau și pentru mine, căci Îl iubeam, sufeream cu el și eram laș - nu Îndrăzneam să-l apăr deschis”. Elevul Îl zărește, după război, pe fostul profesor, acum pensionat, În fața vitrinelor cu fotografii ale camerelor de gazare. Îl vizitează, cere explicații. „Mi-a dat să văd un text din secolul trecut, scris de un episcop
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mișcării arabe în Legiune. Povestea el cu multă satisfacție cum ajungând într-un sat bucovinean unde au poposit, el a fost prezentat ca arab. Două fete de școală ale gazdei îl priveau cu multă curiozitate și admirație, dar nu prea îndrăzneau să se apropie de el, fiindcă li se spusese că mănâncă chiar evrei. Fetele s-au lăsat păcălite de gluma camarazilor și n-au vorbit cu el încredințate că nu știe decât arăbește și puțin franțuzește. Pentru cei care nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
apropie mai mult și pune mâna pe Nicolae Petrașcu. În acel moment acesta adunându-și toate puterile, îi dă jandarmului un brânci și acesta cade ca un butuc de-a berbeleacul, puțin a lipsit să ajungă în fundul canalului. Ceilalți nu îndrăzneau să se apropie, iar Nicolae Petrașcu, ca o nălucă fuge de-a lungul canalului, apoi pe o cărare de picior, prin iarba acoperită de plantație și de tufele răzlețe. La un moment se împiedică, datorită cămășii lungi, și cade jos
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pic de mâncare. Gândind la omenia românească, din părțile Țării Făgărașului său de unde nu pleca nimeni fără să i se dea o bucată de pâine, dacă o cerea și adăugând că și cei din partea vestică a Banatului aparțin aceluiași neam, îndrăznește să ceară întâi la o femeie apoi la un om mai avut câtă pită dar este alungat cu vorbe urâte. Cel din urmă devine bănuitor, deși îi spusese că merge la lucru la Reșița și pune pe un țigan tânăr
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe față pentru a avea un act prin care să-și demonstreze cât este de susținut în politica sa de popor, rezultatul fiind de-a dreptul rizibil 2.960.298 voturi favorabile și 2.996 voturi nefavorabile, cei care au îndrăznit să voteze cu „nu” au fost urmăriți după ieșirea din secțiile de votare, pentru a fi arestați; nu au scăpat decât cei care fugind, s-au depărtat mult de aceste puncte. în ziare s-au publicat liste nominale cu toți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de grupul femeilor ce plângeau încetișor. Părea că priveam o scenă statică, în care numai Căpitanul avea viață, numai el se mișca. Toți ceilalți nemișcați: eu în vârful copacului, familia lui de partea cealaltă, stăteau încremeniți, privind figura celui ce îndrăznise să miște din temelii istoria românească, să se pună de-a curmezișul destrămării țării sale și să-și poarte viața pe drumul celor mai mari desăvârșiri și al celor mai grele sacrificii. Prima care a rupt acest tablou a fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în 29 Octombrie Domnul Profesor Nicolae Petrașcu.” Confirmarea, fulgerătoare aproape, a celor aflate la plecarea din Sibiu m-a copleșit. M-a izbit mult iuțeala cu care s-a propagat vestea, când ai noștri nici la telefon nu ar fi îndrăznit să discute subiectul. Desigur, agenții Securității au făcut-o în scop diversionist pentru a crea o anumită psihoză de panică. Am făcut imediat asemănarea cu un alt caz întâmplat de câteva zile la Brașov, unde un student, fost deținut politic
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Nicolae Petrașcu, luptător, gânditor și jertfitor, influențând destinul românesc. La răscrucea Istoriei Naționale, când neamul nostru era pândit de dușmani interni și de vecini răi, el s-a înarmat sentimental și rațional cu puteri lăuntrice, fiind mereu gata de luptă, îndrăznind a fi ofensiv. Nicolae Petrașcu a călcat hotărât și puternic pe urmele lui Corneliu Codreanu-Căpitanul și pe ale întemeietorilor Legiunii Arhanghelul Mihail, ținând pasul aproape de ei, și păstrând aceeași vie cadență. A luat parte la luptele studențești din anii 1928-1932
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și Căpitanul a spus: „Dumnezeu vede și va fi răsplătit!”. Acum când redăm lumii acest fragment unic din viața unui om care și-a identificat - asemenea dacilor, sau asemenea primilor creștini - viața cu lupta și credința legionară, când am putea îndrăzni să-l numim și pe el legionarul complet, dacă ne întrebăm cum este cu putință să existe asemenea oameni, gândul ne duce la acea împărțire a omenirii, constatată de-a lungul mileniilor, în oameni de rațiune și oameni de inimă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe cel mai bun Computator și se pare că te bucuri de o asemenea faimă. Toată lumea te-a lăudat. Mi s-a spus că ești talentat, curajos și foarte riguros. Singurul tău defect pare să fie lipsa de cooperare. — Aș îndrăzni să spun că s-a cam exagerat. Bătrânul izbucni în râs. — Nu contează că nu te dai în vânt după munca în echipă. Important e că ești curajos. Dacă n-ai fi fost curajos, n-ai fi devenit Computator de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vreo zece centimetri adâncime și lat de vreo zece metri. Șanțul mergea în linie dreaptă până hăt departe în beznă. Dacă o iei pe lângă el, ajungi la vechiul altar. Este locul cel mai sfânt din sanctuarul lor. Nici un Întunegru nu îndrăznește să se apropie de el. Cred că bunicul s-a ascuns acolo și stă foarte liniștit. Am pornit de-a lungul șanțului. Drumul începea să coboare constant, iar pereții erau tot mai înalți de ambele părți, lăsându-ne impresia că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai fusese acordat de cel puțin cinci ani. Oare câte ore trecuseră de când umblam prin întunericul acela de rău augur? Cât o fi ceasul în lumea de la suprafață? Cum arată cerul? O fi apărut ediția de dimineață a ziarelor? Nu îndrăzneam să mă uit la ceas. Nu-mi permiteam să irosesc nici o mișcare. Trebuia să mă concentrez doar asupra drumului. Aș fi vrut să văd cum se lumina de ziuă, să simt mirosul copacilor în zori, să răsfoiesc paginile ziarelor. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Cojoca CURIER PLASTIC Expoziția de pictură “Ulița copilăriei” , deschisă în holul Bibleotecii “Gh. Asachi”, relevă dorul copilăriei petrecute pe meleagurile de basm ale satului. Ionel Spânu, învățător la Școala Scânteia probabil îndemnat de colegul Dan Hudescu, profesorul de desen a îndrăznit a transpune plastic o parte a vieții, păstrată în tainițele memoriei afective. Oricine visează a fi pictor începe de la Grigorescu, căutând a realiza tablouri încărcate de pitoresc și poezie (“Luminiș”, “Casă bătrânească”). Ionel Spânu dovedește că are disponibilități pentru comunicarea
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Cojoca CURIER PLASTIC Expoziția de pictură “Ulița copilăriei” , deschisă în holul Bibleotecii “Gh. Asachi”, relevă dorul copilăriei petrecute pe meleagurile de basm ale satului. Ionel Spânu, învățător la Școala Scânteia probabil îndemnat de colegul Dan Hudescu, profesorul de desen a îndrăznit a transpune plastic o parte a vieții, păstrată în tainițele memoriei afective. Oricine visează a fi pictor începe de la Grigorescu, căutând a realiza tablouri încărcate de pitoresc și poezie (“Luminiș”, “Casă bătrânească”). Ionel Spânu dovedește că are disponibilități pentru comunicarea
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
băieți care se aleargă, hârjonindu-se. E o goană a dorinței crunte de răzbunare. Nic’a lui Costache nu numai că avea pică pe Nic’a lui Ștefan a Petrei, dar tocmai fusese sfidat în autoritatea lui de acesta, care îndrăznise să nu se supună „cuvenitei” pedepse. Cei „doi hojmalăi” nu glumesc și dacă ar pune mâna pe fugar ar fi vai de el. „Dușmanul” eroului-narator se comportă ca un dușman adevărat și furia urmăririi îi dublează forțele dedublându-l: Toader
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
permanentă, continuă, de îmbunătățire a modului de administrare a riscurilor. Motto: Riscul reprezintă orice acțiune sau inacțiune care are un impact asupra organizației. Marcel Ghiță 3.2. Conceptul de risc Cuvântul „risc” derivă de la cuvântul italian „risicare”, care înseamnă „a îndrăzni”. În acest sens, riscul este o alegere, nu o soartă 5. Acțiunile pe care îndrăznim să le întreprindem, acțiuni ce depind de gradul de libertate pe care îl deținem sau ni-l asumăm, toate acestea ajută la definirea a ceea ce
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
sau inacțiune care are un impact asupra organizației. Marcel Ghiță 3.2. Conceptul de risc Cuvântul „risc” derivă de la cuvântul italian „risicare”, care înseamnă „a îndrăzni”. În acest sens, riscul este o alegere, nu o soartă 5. Acțiunile pe care îndrăznim să le întreprindem, acțiuni ce depind de gradul de libertate pe care îl deținem sau ni-l asumăm, toate acestea ajută la definirea a ceea ce înseamnă a fi o persoană umană. Din această definiție rezultă că într-adevăr suntem supuși
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
mai insensibil lector al Gherlei. Este de la sine înțeles că poetica cruzimii exclude, de la bun început, tehnica literară savantă și figura de stil: limbajul narațiunii este unul direct, sacadat, în care tensiunea provocată de nerăbdarea „spunerii” a ceea ce nimeni nu îndrăznește să denunțe răbufnește parcă furios în înjurătura neaoșă și în expresiile obscene ale gardienilor și comandanților - semne răsturnate ale unei lumi infernale. Întors viu din această lume, naratorul are datoria sacră de a scrie: văzut ca o garanție împotriva ștergerii
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
ceea ce-și spune ea despre ea Însăși și despre lume. Ca În cazul fiecăruia dintre noi. Probabil că i-ar trebui o terapie cognitivă pentru a scăpa de nevroză și de semnele prevestitioare ale unei depresii. Pentru că nu putem Îndrăzni la așa ceva, primul Îndemn ar fi cel la relativizare. Este ceea ce Încerc În paginile următoare, vorbind despre o manieră franceză de a Înțelege postmodernismul și postmodernitatea. I. 2. Contradicțiile literaturii franceze. Reprezentare și expresie Apar tot mai multe cărți de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nominare a intelctualului român, mare inventator de concepte pentru o tribună roasă de complexe culturale. Vestea proastă este că dezbaterea internațională asupra postmodernismului - cu variantele lui: postmodernitate și postmodern - este departe de a se fi Încheiat, ba mai mult, aș Îndrăzni să spun, abia a Început de vreo zece ani, din momentul În care termenul s-a Încetățenit, de voie-de nevoie, și pe teritoriul francez: bine ați venit, aici voiam să ajung. Desigur, a existat precedentul Lyotard și, pînă la urmă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]