16,963 matches
-
acestea, populismul îmbunătățește calitatea democrației facilitând consolidarea acesteia (în cazul democrațiilor neconsolidate). În celălalt caz, populismul deteriorează calitatea democrației, producând un proces de erodare (în cazul democrațiilor consolidate) sau o prăbușire a democrației - breakdown (în cazul democrațiilor neconsolidate). În literatura academică există numeroase indicații cu privire la modalitățile în care populismul este un remediu sau o amenințare la adresa democrației, dar multe dintre aceste indicații nu sunt foarte relevante deoarece ele privesc fie ideologia gazdă (naționalismul sau socialismul), fie, pentru că se referă la aspecte
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a poporului, de exemplu în ceea ce privește teme precum imigrația, drogurile sau criminalitatea și chestiunile legate de etică" (VB, 2004b). Partidul mai consideră că elita politică se menține la putere deoarece este sprijinită de o elită culturală care populează instituții precum: spațiul academic, biserica, instanțele juridice, mass-media, monarhia și sindicatele. Elita culturală, alături de elita politică, subminează suveranitatatea poporului. Sloganul VB "Poporul nostru înainte de toate!" indică faptul că puterea emană de la popor și numai de la popor și că ea nu ar trebui să fie
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
intelectualilor care susțineau Partidul Reformei au angajat o critică a "Partidului Curților" într-un stil anti-elitist și majoritarist, negând astfel legitimitatea democratică a oricăror "drepturi speciale" acordate minorităților și incriminându-i în același timp pe apărătorii acestora, proveniți din spațiul academic, din rândul partidelor politice sau din interiorul sistemului de justiție, că subminează voința poporului (Knopff & Morton, 2000; Morton, 1998). Care să fie atunci moștenirea populismului plebiscitar și a celorlalte teme și proiecte ale Partidului Reformei. Așa cum am arătat anterior, Conservatorii
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
faptul că depindeau de inițiativa statului și de resursele acestuia, CC-urile (precum și alte organizații comunitare) au fost deseori criticate de opoziție că sunt instrumente clientelare și partizane ale controlului chavist. Deși o cercetare mai riguroasă din punct de vedere academic a găsit prea puține dovezi de manipulare clientelară pe față a programelor guvernamentale la nivelul persoanelor beneficiare, există probe care sugerează faptul că loialitățile politice influențează alocarea de resurse la nivel de district și, cu siguranță, există o preferință pentru
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ar fi de așteptat să consolideze sau să șubrezească democrația. 9.1 Dimensiunea populismului în Slovacia lui Mečiar, 1992-1998 Deși Slovacia a fost deseori ignorată la scară mondială, ea s-a bucurat totuși de atenția savanților. Un număr de lucrări academice și multe alte articole descriu în detaliu evoluțiile politice ale țării folosindu-de de concepte care corespund în bună măsură celor definite în primul capitol al prezentului volum (Deegan-Krause 2006; Haughton 2005; Henderson 2002; Leff 1997; Williams 2000). Deci misiunea noastră
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
multă apreciere pentru "popor" (Legler, Lean și Boniface, 2007: 11). Deși evaluarea unei asemenea tentative este prematură, fără îndoială că populismul contemporan nu doar că schimbă semnificația însuși conceptului de democrație în America Latină, ci aprinde și o dezbatere publică și academică pe tema carențelor măsurilor neoliberale pe care Statele Unite și instituțiile financiare internaționale le-au promovat în America Latină, în ultimele decenii. 10.3 Direcții viitoare de cercetare a populismului și a democrației Cu toate că acesta este primul volum care studiază relația dintre
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vedere în special populismul cu caracter mai incluziv din America Latină și populismul mai exclusivist din Europa (Mudde și Rovira Kaltwasser, 2011). Mai mult, cu toate că putem considera că mișcarea Tea Party din Statele Unite a fost una de factură populistă, nici un studiu academic de până acum nu a încercat să o compare cu alte mișcări populiste din afara spațiului SUA. Utilizarea unor definiții diferite pentru "poporul pur" și pentru "elita coruptă" au vreun efect asupra relației dintre populism și democrație? Oare populiștii neoliberali influențează
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Colecția ACADEMICA 127 Seria Jurnalism John C. Hartsock este profesor asociat de științele comunicării la State University of New York (Cotland). John C. Hartsock, A History of American Literary Journalism, University of Massachusetts Press Amherst (c) 2000 by John C. Hartsock (c) 2015
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Massachusetts, noua sa carte, Literary Journalism and the Aesthetics of Experience, își propune să ofere o delimitare mai bună a locului ocupat de jurnalismul literar în rândul genurilor similare. John C. Hartsock este și unul dintre redactorii fondatori ai revistei academice Literary Journalism Studies, publicația oficială a "Asociației internaționale de studii în domeniul jurnalismului literar" (www.ialjs.org). A ținut numeroase conferințe pe tema jurnalismului narativ/literar, publicând studii de specialitate în reviste precum Prose Studies, Genre, Points of Entry, Journal
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al treilea rând am în vedere pe cei care practică această formă de jurnalism ca profesie, că vor fi dispuși să treacă cu vederea ceea ce ar putea să li se pară un limbaj critic obtuz, pentru că se știe că lumea academică are prea puțin de a face cu viața de zi cu zi. În apărarea mea nu pot să aduc decât un argument: nicăieri în lume nu stă scris că înțelegerea trebuie să fie ușoară și simplă. Într-adevăr riscul unei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Lounsberry, John J. Pauly, Sam G. Riley și Ronald Weber, ca să amintesc câțiva dintre ei. Acum, când cartea mea este terminată, văd foarte clar cât au fost de dispuși să facă incursiuni critice în ceea ce fusese până atunci un gol academic. Această faptă a presupus mult curaj. Am văzut în ei (trebuie să subliniez din nou că această listă nu este exhaustivă) prima generație de cercetători care s-au apropiat de forma de expresie cu un interes de durată. Mai mult
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
definită dintre jurnalism și studiile de engleză. Anderson și Lounsberry, care erau apropiați liniei studiilor de engleză, preferă sintagma "literatura nonficțională". Connery și Sims, atașați jurnalismului, preferă "jurnalismul literar". Dar această "bifurcare" nu trebuie să surprindă, dat fiind politica lumii academice legată de un termen atât de controversat cum este cel de "jurnalism". Pur și simplu a existat o prejudecată în studiile de anglofilie împotriva "jurnalismului", o problemă pe care am discutat-o în ultimul capitol unde tratez marginalizarea critică a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
căuta o terminologie, testând diferitele nomenclaturi, el nu consideră nici măcar o dată că ar putea eticheta această formă de expresie ca fiind "jurnalism" (ix). În același timp o mișcare inversă de marginalizare și discriminare se produce în jurnalismul și mass-media lumii academice ajungându-se la presupunerea că acest jurnalism poate avea merite "literare", o idee care va fi analizată mai târziu. Există dovezi că acest blocaj academic a început să se fisureze începând cu 1997 prin publicarea unei antologii de importanță istorică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
timp o mișcare inversă de marginalizare și discriminare se produce în jurnalismul și mass-media lumii academice ajungându-se la presupunerea că acest jurnalism poate avea merite "literare", o idee care va fi analizată mai târziu. Există dovezi că acest blocaj academic a început să se fisureze începând cu 1997 prin publicarea unei antologii de importanță istorică, Arta faptului, editată de Yagoda și Kevin Kerrane. Amândoi lucrează la Facultatea de engleză a Universității din Delaware și amândoi folosesc termenul de "jurnalism literar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
asemenea definiție poate include memoriile lui Lee, Jurnal rusesc, putând recomanda autobiografia lui Henry Adam, Educația lui Henry Adam. În mijlocul atâtor nebuloase nu e de mirare că această categorie de scrieri a fost prea puțin băgată în seamă de cercurile academice în calitate de literatură cu adâncă semnificație în secolul nostru, și putem ușor aici trage concluzia că avem de-a face cu o înfrîngere a efortului de studiu. Și aceasta nu va face dreptate faptului că textele de factura jurnalismului literar narativ
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de vedere critic treizeci și cinci de autori. La fel ca oricare alt cercetător din zilele noastre, el s-a străduit energic să atragă atenția asupra necesității examinării acestei forme literare din diferite unghiuri critice, salutând investigațiile din diverse domenii precum cel academic, mass-media, filologie engleză sau studii de civilizație americană. Studiul de față acceptă această invitație și adoptă traseul istoric descris în mod concis de el. Dar în cele din urmă cercetarea istorică mă conduce la concluzia că jurnalismul literar narativ este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nici cu cele ale ficțiunii realiste" (prefața xv). În ultimă instanță ceea ce nu remarcă Many este că motivele politice pentru care istoria jurnalismului tradițional (la fel ca și studiile tradiționale de literatură) au exclus jurnalismul literar narativ de la o evaluare academică serioasă, motive pentru care apelativul "modern" este una comună pentru curentul principal al jurnalismului și pentru beletristica practicată în acel timp, o apelație cu aer de hegemonie care marginalizează jurnalismul literar narativ. Nu mai puțin adevărat este că Many remarcă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ajunge la factorii critici. Procedând astfel, sper să ofer o nouă privire critică care să ne ajute să înțelegem mai bine acest discurs complex care a avut o prezență mai vie și mai vastă în epocă decât sunt dispuse cercurile academice să recunoască. Poate în felul acesta vom începe să înțelegem de ce Hapgood aducea în discuție cu atâta căldură, ceea ce el numea "scrierea vie", dorindu-și cu ardoare o apreciere mai profundă a acesteia. 1 Apariția jurnalismul literar narativ modern Mulți
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ca și Bleyer) și a avut un rol important în poemul lui Longfellow Song of Hiawatha, a fost implicat în războiul din Washington, D.C. În 1943, s-a întors la Universitatea din Iowa cu noi idei în legătură cu o nouă disciplină academică în studiul comunicării. "Cu toate că Schramm a fost specialist în științele umane, el vedea comunicarea ca o nouă ramură a științei behavioriste și sociale" (7). Probabil printr-o anomalie a istoriei academiei, înainte de a se "converti" la domeniul științific, Schramm a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
bune pentru studiul jurnalismului literar într-o academie dominată de metode social-științifice. Pentru a înțelege dovezile paradigmatice, este important să înțelegem că studiul comunicării de masă a pretins ca studiul și predarea jurnalismului să fie de sine stătătoare, însă jurnalismul academic s-a opus, în mare parte, acestei idei. Unul dintre motive este acela că studiul jurnalismului poate găsi demnitatea metodică în studiul comunicării de masă. Până în anii '40 ai secolului al XX-lea, programele de jurnalism din universități "erau considerate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
are originea în neoclasicism, și aceasta este o categorie retorică bine determinată. Această considerație are ca ultim efect faptul că ne ajută să întelegem de ce jurnalismul ca formă și incluzând jurnalismul literar narativ va fi mai târziu marginalizat de mediila academice engleze. În secolul al XX-lea jurnalismul literar narativ a fost marginalizat și datorită dominației ideilor estetice ale literaturii moderniste în ceea ce privește ceea ce poate fi considerat ca fiind literar. La final rezulta o paradigmă care nu putea decât să înlature jurnalsimul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în acest secol, este conceptul de "obiectivitate", care trebuie să excludă, datorită unor considerații cât se poate de serioase, discursul atât sub forma lui subiectivă cât și a jurnalismului literar narativ. O dominație formală asemănătoare a fost practicată în lumea academică a jurnalismului și mai târziu în lumea academică a mass-mediei, o hegemonie critică bazată pe conceptul de "obiectivitate" care are la bază o paradigmă pozitivistă. De aceea acest gen a fost exclus de la o analiză serioasă în mare măsură datorită
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
trebuie să excludă, datorită unor considerații cât se poate de serioase, discursul atât sub forma lui subiectivă cât și a jurnalismului literar narativ. O dominație formală asemănătoare a fost practicată în lumea academică a jurnalismului și mai târziu în lumea academică a mass-mediei, o hegemonie critică bazată pe conceptul de "obiectivitate" care are la bază o paradigmă pozitivistă. De aceea acest gen a fost exclus de la o analiză serioasă în mare măsură datorită ochelarilor de cal pe care criticii din ambele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literară" nu sunt deloc așa de răspândite ca nomenclatură a genului. Mai mult, orice examinare a acestui gen trebuie să remarce, așa cum a făcut-o Connery în Revista de cercetări, că nu există un centru de studii sau o "casă" academică a genului. Connery, spre exemplu, este identificat ca un cercetător al jurnalismului, iar rădăcinile academice ale lui Lounsberry sunt în filologia engleză. Nici unul din cele două domenii de cercetare nu acoperă total jurnalismul literar sau literatura nonficțională, cum mai este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a acestui gen trebuie să remarce, așa cum a făcut-o Connery în Revista de cercetări, că nu există un centru de studii sau o "casă" academică a genului. Connery, spre exemplu, este identificat ca un cercetător al jurnalismului, iar rădăcinile academice ale lui Lounsberry sunt în filologia engleză. Nici unul din cele două domenii de cercetare nu acoperă total jurnalismul literar sau literatura nonficțională, cum mai este numit cel dintâi. Rondal Weber, care predă la Universitatea din Notre Dame, este un alt
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]