36,992 matches
-
realitate. Dacă trec în vorbire, unitățile limbii sînt antrenate în comunicare și, prin aceasta, sînt inserate într-un enunț sau într-un discurs. Ca atare, actualizarea este o operație proprie discursului și realizării contextelor ce ilustrează axa sintagmatică a limbii. Actualizarea devine astfel, cum arată Eugen Coșeriu, o operație cuprinsă în categoria determinării și constă în dirijarea semnului lingvistic spre obiecte, dirijare realizabilă cu ajutorul actualizatorilor și avînd scopul de a conecta semnificațiile (sau conceptele) virtuale la aceste obiecte. În mod concret
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau se realizează cuantificarea lor. Aceștia au rolul cognitiv de a restrînge sfera de aplicare a semnului lingvistic la obiectul sau la obiectele vizate de comunicarea realizată într-un anumit moment și în anumite împrejurări. În acest mod, se realizează actualizarea explicită, iar cuantificarea se realizează numai astfel la substantiv și la verb: un om - oamenii, eu merg - noi mergem; aici, oamenii reprezintă actualizarea paradigmatică, pluralul marcînd multiplul în raport cu unicul, individualul. Uneori însă, actualizarea se produce implicit, adică prin însăși situația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vizate de comunicarea realizată într-un anumit moment și în anumite împrejurări. În acest mod, se realizează actualizarea explicită, iar cuantificarea se realizează numai astfel la substantiv și la verb: un om - oamenii, eu merg - noi mergem; aici, oamenii reprezintă actualizarea paradigmatică, pluralul marcînd multiplul în raport cu unicul, individualul. Uneori însă, actualizarea se produce implicit, adică prin însăși situația de comunicare, fără intervenția unor determinanți: Ajutor! Foc! Pleacă! La revedere! etc. În unele dintre aceste cazuri s-ar putea lua în considerare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anumite împrejurări. În acest mod, se realizează actualizarea explicită, iar cuantificarea se realizează numai astfel la substantiv și la verb: un om - oamenii, eu merg - noi mergem; aici, oamenii reprezintă actualizarea paradigmatică, pluralul marcînd multiplul în raport cu unicul, individualul. Uneori însă, actualizarea se produce implicit, adică prin însăși situația de comunicare, fără intervenția unor determinanți: Ajutor! Foc! Pleacă! La revedere! etc. În unele dintre aceste cazuri s-ar putea lua în considerare și implicarea adițională a actualizării explicite, deoarece Pleacă! se poate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în raport cu unicul, individualul. Uneori însă, actualizarea se produce implicit, adică prin însăși situația de comunicare, fără intervenția unor determinanți: Ajutor! Foc! Pleacă! La revedere! etc. În unele dintre aceste cazuri s-ar putea lua în considerare și implicarea adițională a actualizării explicite, deoarece Pleacă! se poate aprecia ca avînd actualizată explicit categoria numărului sau chiar a timpului (Pleacă! - Plecați!). Alteori, situația lingvistică este cea care actualizează cuvintele, încît acestea pot realiza enunțuri monomembre, în răspunsuri precum: Da, Nu, Desigur etc., care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
încît acestea pot realiza enunțuri monomembre, în răspunsuri precum: Da, Nu, Desigur etc., care devin posibile prin relația cu un context lingvistic anterior, creat de interlocutor. Deoarece în abordarea praxematică a discursului realizarea sensului este concepută numai dinamic, în vorbire actualizarea devine un concept fundamental și pluridimensional. În această perspectivă, actualizarea este o activitate neuro-psihică ce permite trecerea de la potențialitățile limbii la realitatea discursului. Aceasta este însă o operație graduală, sesizabilă în trei momente distincte, unul liminar, unul mediu și altul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Nu, Desigur etc., care devin posibile prin relația cu un context lingvistic anterior, creat de interlocutor. Deoarece în abordarea praxematică a discursului realizarea sensului este concepută numai dinamic, în vorbire actualizarea devine un concept fundamental și pluridimensional. În această perspectivă, actualizarea este o activitate neuro-psihică ce permite trecerea de la potențialitățile limbii la realitatea discursului. Aceasta este însă o operație graduală, sesizabilă în trei momente distincte, unul liminar, unul mediu și altul deplin, așa cum a stabilit G. Guillaume în cronogeneză (prin imaginea-timp
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o operație graduală, sesizabilă în trei momente distincte, unul liminar, unul mediu și altul deplin, așa cum a stabilit G. Guillaume în cronogeneză (prin imaginea-timp a verbului), iar R. Lafont în topogeneză (prin înscrierea într-un spațiu obiectiv). În lucrările consacrate actualizării s-au stabilit mai multe aspecte ale manifestării ei: nominală, verbală, frastică și textuală. În semantică, actualizarea este operația prin care un cuvînt monosemantic sau polisemantic primește un sens precis datorită contextului, acesta înțeles sub trei aspecte: 1) dimensiunea spațio-temporală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stabilit G. Guillaume în cronogeneză (prin imaginea-timp a verbului), iar R. Lafont în topogeneză (prin înscrierea într-un spațiu obiectiv). În lucrările consacrate actualizării s-au stabilit mai multe aspecte ale manifestării ei: nominală, verbală, frastică și textuală. În semantică, actualizarea este operația prin care un cuvînt monosemantic sau polisemantic primește un sens precis datorită contextului, acesta înțeles sub trei aspecte: 1) dimensiunea spațio-temporală sau situațională, 2) cotextul și 3) contextul extralingvistic sau presupoziția pragmatică. Din perspectiva a n a l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acesta înțeles sub trei aspecte: 1) dimensiunea spațio-temporală sau situațională, 2) cotextul și 3) contextul extralingvistic sau presupoziția pragmatică. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, actualizarea este mijlocul sau mijloacele prin care se concretizează sensurile primare sau secundare ale cuvintelor și se dezvoltă nuanțe ale sensurilor, nestructurate încă în sensuri independente. Fiind reprezentat de un enunț sau de o sumă de enunțuri, discursul este mediul în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensurile primare sau secundare ale cuvintelor și se dezvoltă nuanțe ale sensurilor, nestructurate încă în sensuri independente. Fiind reprezentat de un enunț sau de o sumă de enunțuri, discursul este mediul în care, în manieră explicită sau implicită, se produce actualizarea cuvintelor, încît analiza lui reprezintă, în mod firesc, o analiză a actualizării și a modului în care se realizează. V. actualizator, colocație, context, cronogeneză, discurs, enunț, praxem, referință, topogeneză, vorbire. BALLY 1944; COSERIU 1967; DUBOIS 1973; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nestructurate încă în sensuri independente. Fiind reprezentat de un enunț sau de o sumă de enunțuri, discursul este mediul în care, în manieră explicită sau implicită, se produce actualizarea cuvintelor, încît analiza lui reprezintă, în mod firesc, o analiză a actualizării și a modului în care se realizează. V. actualizator, colocație, context, cronogeneză, discurs, enunț, praxem, referință, topogeneză, vorbire. BALLY 1944; COSERIU 1967; DUBOIS 1973; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN ACTUALIZATOR. Mijlocul prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în care se realizează. V. actualizator, colocație, context, cronogeneză, discurs, enunț, praxem, referință, topogeneză, vorbire. BALLY 1944; COSERIU 1967; DUBOIS 1973; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN ACTUALIZATOR. Mijlocul prin care se realizează actualizarea, trecerea de la limbă la vorbire a unei unități a limbii (a unui semn lingvistic, în principiu), este un actualizator. Acesta este în general un determinant care se asociază conceptului (redat prin semnificația limbii) pentru a realiza referința, raportarea la obiecte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
z a d i s c u r s u l u i, stabilind rolul fiecăruia și, uneori, colaborarea lor în particularizarea conținutului semnificativ prin aplicarea la situațiile despre care se comunică și la modul în care se comunică. V. actualizare, deictic, enunț. BALLY 1932; DUBOIS 1973; VARO - LINARES 1997. RN ACȚIUNE. În mod obișnuit, prin acțiune se înțelege "faptul de acționa, de a activa potrivit unei intenții (prin manifestarea voinței)", rezultînd din aceasta că cineva acționează (un subiect uman) și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
parte,,,universaliilor pragmatice ale dialogului" (J. Habermas), se raportează la contextul social, în general, de unde și variația microsistemului acestora de la o cultură la alta (de exemplu, limba franceză vs. limbile asiatice). Acești termeni cunosc, de asemenea, valențe particulare prin prisma actualizării diferitelor valori ale politeții pozitive, respectiv negative, a valorificării - în anumite contexte comunicative - a adresării inverse, precum și a adresării propriu-zise ca formă de,,selectare", de către locutor, a emițătorului următorului mesaj (de exemplu, Nicule, cînd te întorci?). Factorii determinanți care influențează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
funcționale ale cuvintelor, domeniu în care analiza automată nu este decît în mică măsură operantă. Aceasta se întîmplă deoarece este imposibil ca un calculator să se poată programa pentru a înțelege o limbă, cu toată complexitatea ei, cu toate variantele actualizării în vorbire și cu prevederea virtualităților realizabile. V. analiză a discursului, analiză a conținutului, lexicometrie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ANALIZĂ A CONȚINUTULUI. Cronologic anterioară analizei discursului, analiza conținutului s-a dezvoltat ca instrument de cercetare empirică în sociologia funcțională a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
izotopii, termeni cheie și stereotipii discursive) oferă imaginea clasificărilor referențiale, iar analiza trăsăturilor dialogice, a intertextualității, a situației de comunicare și a condiției sensului determină producerea sensului în context. Ca atare, producerea sensului este înțeleasă pornind de la semnificația și de la actualizarea discursivă a mijloacelor limbii sau de la paraverbal. Deși nu există o legătură conceptuală și metodologică între analiza textuală și analiza tematică, aceasta din urmă ar putea fi considerată o specie a celeilalte, fiindcă se aplică unui anumit tip de texte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ca atare, aspectul este lipsit de autonomie în limbi precum cele romanice, ceea ce a determinat pe cercetătorii contemporani să-l redefinească prin interacțiunea aspectului lexical al verbului (împreună cu actanții și cu circumstanțele) și aspectului gramatical propriu-zis, adăugat acestor constituenți de actualizare. Această redimensionare a aspectului îl plasează ca fiind o categorie centrală a praxematicii, care tinde să apropie analiza timpului verbal din gramatica lui G. Guillaume de semantica tipurilor de procese. Aspectul gramatical are în această perspectivă mai multe posibilități de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru exprimarea aspectului incoativ, 2) desfășurîndu-se (a fi în curs de a...) sau progresînd (...din ce în ce mai repede, mai tare etc.), pentru exprimarea aspectului continuativ și 3) terminîndu-se (a isprăvi de a...), marcînd limita finală pentru exprimarea aspectului terminativ sau rezultativ. Prin actualizarea actanților sau a circumstanțelor cu ajutorul determinărilor, se poate modifica tipul procesului, specificînd aspectul semelfactiv (sau singulativ) ori aspectul iterativ. Astfel, românescul el cîntă (și corespondentul lui din oricare altă limbă romanică) poate fi înțeles, în anumite contexte sau situații, ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din română (și din celelalte limbi romanice) exprimă o acțiune trecută și terminată (am scris un articol), în vreme ce imperfectul exprimă o acțiune în curs de desfășurare, deci neterminată (ieri citeam scrisoarea de la tine). Gustav Guillaume a demonstrat, în 1929, că actualizarea unei construcții verbale în discurs presupune două tipuri de alegeri: alegeri temporale, vizînd plasarea timpului explicat în una dintre cele trei epoci cronologice, și alegeri aspectuale, vizînd articularea fluenței timpului implicat în proces cu cel al timpului universal. Modurile nepersonale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
folosirea acestui termen în semiotică pentru a numi modul de existență paradigmatică a valorilor, în opoziție cu ideologia, care are în vedere maniera de aranjare sintagmatică și actanțială a lor. Axiologia a devenit astfel suportul realizării vorbirii prin operațiile de actualizare și se atestă prin realitatea sintactică și narativă, încît sistemul ei de valori este orientat spre universul discursiv proiectat de limba concretizată în discurs. De aceea, se poate considera că orice categorie semantică este susceptibilă de a fi raportată la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
efective ale celorlalți factori implicați în activitatea conversațională. V. funcții ale limbii, oralitate. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC CAPITALIZARE. Cunoașterile acumulate în limbă sînt îmbinate cu informațiile din practică despre obiectul numit în același timp cu actualizarea praxemului în discurs. Descrierea modalităților prin care aceste informații trec din experiență în limbă, înțelegerea naturii lor și a programelor de sens care le pun în funcție constituie obiectul de studiu principal al științelor cognitive care interesează în mod deosebit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
defavorizînd dinamica procesului de producere a lor, adică procesul de însumare în limbă a programelor de sens care corespund categoriilor lexicale, prin urmare capitalizarea sensului. De aceea, doar prin studiul manifestărilor discursive ale sensurilor capitalizate, deci prin examenul procesului de actualizare praxemică și al reglării sensului, se pot deschide, pe terenul lingvisticii, căi care să permită progresul în acest domeniu. Capitalizarea în limbă a ansamblului categoriilor lexicale alcătuiește, după unii cercetători, logosfera. V. actualizare, logosferă, program de sens, praxem. DETRIE - SIBLOT
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensurilor capitalizate, deci prin examenul procesului de actualizare praxemică și al reglării sensului, se pot deschide, pe terenul lingvisticii, căi care să permită progresul în acest domeniu. Capitalizarea în limbă a ansamblului categoriilor lexicale alcătuiește, după unii cercetători, logosfera. V. actualizare, logosferă, program de sens, praxem. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CATAFÓRA. Termenul a fost folosit pentru prima oară de K. Bühler, în 1934. Catafora este o relație complexă ce se stabilește între o expresie referențială (expresie cataforică sau, pe scurt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de autorii care utilizează în mod nediferențiat coeziunea și coerența textuală sau coeziunea ca termen general, Daniela Rovența-Frumușani atribuie coeziunea sintaxei intrapropoziționale, conexiunii explicite, iar coerența domeniului conexiunii implicite (avînd următoarele trăsături distinctive: dimensiune dominant semantică, dependență contextuală, nivel de actualizare macrostructural, realizarea ei exprimîndu-se în termeni de consistență și pertinență). Din această perspectivă, fenomenele prin care se realizează coerența asigură "memoria discursivă" - inerentă textului. Coerența ca memorie discursivă este cea care asigură solidaritatea elementelor constitutive și instituie discursul ca "existență
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]