10,749 matches
-
trebuit s-așteptăm pe cel ce venea din București, să ne amestecăm în mulțimea care inunda peronul, de-a lungul căruia bogate crengi de viță sălbatecă aruncau o umbră plăcută. La Roman, unde am ajuns pe la aprinsul lumânărilor, am putut admira alte lucruri noi și variate, între peronul animat și luminile crepusculului, văzute prin aburii ușori ce se ridicau în valea Siretului și a Moldovei. Am luat masa la Pașcani, cel mai important nod de cale ferată al Moldovei, pe atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
din Cetatea Evanghelistului, luna va pătrunde tainic, "înălbind pereții". Peste câțiva ani, la 1893, devenind proprietatea Comunei, el va fi transformat pentru a deveni "palat princiar" adică pentru a îndeplini funcțiunea de reședință a principelui moștenitor, a principelui Ferdinand. S-admirăm încă arhitectura veche, albă, simplă, distinsă, care exprimă gustul roznovănesc; căci fațada de după transformare, încărcată și pretențioasă, n-o va înlocui cu glorie niciodată. De altfel "Palatul princiar" organizat și pregătit anume de primăria fostei capitale, printre alte expediente menite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
destin pe care nimic nu trebuie să-l schimbe. Apoi, statuia aceasta se bucură de condițiuni excepționale: locul, situația, mediul, lumina, cerul. Nu știu dacă mulți ieșeni au dat atenția necesară lucrurilor și condițiilor acestea neprețuite, dacă de pildă au admirat, cu înțelegere și emoție, imaginea statuiei proectată pe un cer crepuscular. Pe unul îl știu. Pe poetul Codreanu. Sonetul lui, "Statuia lui Ștefan cel Mare, într-un apus de soare", dovedește aceasta: ...Din soare, sângerând pe după dealuri, Ale Moldovei sfinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
m'aurait retenu!..." Și puțin mai departe: "Juvaer neprețuit, căruia restauratorul ei, Lecomte du Nouy, i-a redat întreagă gingășia tinereței... E bizantină, e rusească, e persană, e strălucitoare ca o mireasă împodobită de dantele și beteală"... Pe timpul când Bellessort admira frumusețile acestea, Sala gotică, cea veche, cea originală, cea clădită de Vasile Lupu, arsă în decursul secolilor de turci și de tătari, stătea tristă lângă biserica refăcută, ca un bătrân infirm și orb, ghemuit sub un zid într-o cetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Algerul văzut dinspre mare, îl comparase în bine, fără-ndoială, pentru a-i pune în valoare pitorescul. Un sfert de oră mai târziu, pe dealul Cetățuei, din balconul fostului palat domnesc, oaspeții noștri și toți cei cari-i însoțiseră acolo admirau, în aerul limpede al dimineții, incomparabila panoramă a Iașului. Nu se mai gândea nimeni la drumul făcut, la urâciunile pe care le-ntâlnise... Nimeni, în afară de mine, care făceam eforturi supraumane pentru a disimula indispoziția de care mă simțeam cuprins și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ar fi "ridicolul", "grandomania") și ai talentul să-l zugrăvești, n-ai nevoie să pui eticheta: Petrache Crap. Închipuiți-vă acum că "Irozii" se joacă la Teatrul întreținut de toți cetățenii. Este evident că cetățenii insultați în piesă nu vor admira; piesa va fi un motiv de disensiune, nu va fi artă căci nu vor putea admira "deux". Apoi cetățenii în chestie vor putea reproșa, domnule președinte, și cu drept cuvânt, căci ei nu susțin o instituție pentru ca să fie insultați într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Petrache Crap. Închipuiți-vă acum că "Irozii" se joacă la Teatrul întreținut de toți cetățenii. Este evident că cetățenii insultați în piesă nu vor admira; piesa va fi un motiv de disensiune, nu va fi artă căci nu vor putea admira "deux". Apoi cetățenii în chestie vor putea reproșa, domnule președinte, și cu drept cuvânt, căci ei nu susțin o instituție pentru ca să fie insultați într-însa. Ia să ne închipuim însă, că d-lor ar fi priceput "ridicolul" și "grandomania" junimistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în concepția d-lor) junimiștii. Ce ar fi urmat atunci? Iată ce: D-lor n-ar fi avut nevoie să aducă în scenă personagii reale, ci chintesențe; caracterul social ar fi rămas; în acest caz chiar și junimiștii ar fi admirat (căci omul nu se cunoaște pe sine în rău ar fi crezut că nu-i vorba chiar de ei), reproș din partea lor la adresa comitetului teatral n-ar fi avut loc, căci chiar de s-ar fi recunoscut, în tipuri, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
timpul acela, cam de 18 ani. În dreapta bisericii se găsește palatul ce servește de locuință șefului bisericii, clădire veche, restaurată de câteva decenii, și care adăpostește importante lucruri de artă. Iar în grădina dinspre strada Ștefan cel Mare, se putea admira o frumoasă fântână monumentală, așezată acolo din grija lui Grigore Ghica Vodă. (Din "Albumul României", 1893) Pag. 222. Fragment din clădirile domnești de la Cetățuia. (Polyfoto) Pag. 223. La poarta Sfântului Spiridon... (Polyfoto) Pag. 226. Vespasian Pella, la 24 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
rezistat timpului, acum însă arată jalnic, cu toate că zona s-a păstrat oarecum nealterată de trecerea anilor iar frumusețea locului și aerul ozonat face ca trecătorul, fie la pas fie cu mijloace de transport, să se oprească câteva minute pentru a admira peisajul și să respire aerul puternic ozonat indiferent de anotimp. Stațiunea climaterică Sommerfrische Perla stațiunilor climaterice a fost însă Sommerfrische, care era compusă dintr-un grup de vile care mai de care mai frumoasă, fiecare având altă arhitectură, realizate de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
În fiecare clasă exista o trusă de prim ajutor. Fetele din clasa mea m-au luat de braț, m-au condus în clasă, mi-au dezinfectat rana cu rivanol. Au pus sulfamidă după care au aplicat un plasture. Le-am admirat felul în care au acționat. Vreau să vă spun că eram curajos de felul meu. La acțiunile cu caracter sanitar eram primul. Când se făceau injecții sau vaccinări în clasă eram primul încurajându-i astfel și pe ceilalți. Nu vroiam
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
instructori care ne supravegheau permanent. În ritmul acesta, întrerupt doar de o mică gustare la ora 10, se scurgea toată dimineața, până la ora prânzului, când, tot încolonați și cântând mergeam la cantină pentru a lua prânzul. De pe colina din fața cantinei admiram întinderea nemărginită a Mării Negre. De ce oare se spune „Marea Neagră?” Eu am văzut-o în multe culori, numai neagră nu, de exemplu: verde aproape zilnic, albastră, roșu și maronie dimineața, cenușie în zile ploioase. Masa la cantina la care am fost
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-o în multe culori, numai neagră nu, de exemplu: verde aproape zilnic, albastră, roșu și maronie dimineața, cenușie în zile ploioase. Masa la cantina la care am fost repartizați se servea în două serii. În timp ce așteptam să ne vină rândul, admiram marea, povesteam vrute și nevrute, care mai de care. Fiecare încerca să impresioneze grupul adunat în jur, cu lucruri cât mai neobișnuite petrecute aiurea. Bine-nțeles că și eu am povestit zilnic despre aventurile mele din “heimatul ”meu natal, folosind
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lucrările. Privindu-le, i-au plăcut, îndemnându-mă să le reazem de gard pe toate pentru a fi expuse și trecătorilor. Așezându-le cu grijă pe locul ce îmi fusese indicat, imediat am simțit în preajma mea noi persoane ce îmi admirau lucrările. Primii au fost artiști ce expuneau deja în parc, fiind curioși să vadă de ce sunt în stare să realizez. Au urmat cunoștințele de rigoare, astfel am cunoscut pe: sculptorii Gavril Nichiteanu, Nicolae Popa, alături de pictorii Ioan Bălan, Gheorghe Boancă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
să poți să treci de jurizare, nu contează dacă iei sau nu premiu, important este să participi, acesta fiind cel mai mare premiu. Și nu la toate expozițiile se acordă premii. După ce am terminat de răsfoit albumul, privind pe geam, admirând peisajele transilvănene de o frumusețe aparte ce îți ofereau o stare de liniște și meditație, am început să mă gândesc la cele citite, aveam nevoie și eu la rândul meu de o carte de vizită. Singura soluție era să lucrez
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a prezentat tuturor celor prezenți esența colecției. Cuprinzând 22 de piese, colecția a fost apreciată mai ales pentru originalitatea sa dar și pentru farmecul ei aparte. Statuetele reprezintă fiecare un simbol, o idee, un gând care impresionează plăcut ochiul ce admiră operele de artă. Pentru a privi sculpturile lui Costel Iftinchi, și pentru a le înțelege, nu e nevoie să ai prea multă cunoștință în acest domeniu, deoarece o altă trăsătură a stilului său este simplitatea. În ansamblu ei colecția reprezintă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
secrete” și multe altele. Având o mare putere de abstractizare, Costel Iftinchi stăpânește cu desăvârșire arta de a îmbina și utiliza liniile, iar originalitatea și simplitatea creațiilor sale fac din acestea opere de o valoare deosebită, ce merită să fie admirate” (24 ore - 20 septembrie 1999, pag. 4, Expoziție de sculptură, la Sala Fundației Emil Alexandrescu - Alina Busuioc) Încet, odată cu trecerea timpului, totul a început să revină la normal. Pe 29 noiembrie am participat la vernisajul celei de a X-a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de expoziție nu am văzut pe nimeni cunoscut în afară de cei de la Centrul de Creație, nu era nimeni invitat dintre cei pe care deja îi cunoșteam, din Maramureș nu era nimeni cu toate că aveau lucrări expuse. Fiind singur, am început să admir dintr-un capăt în altul fiecare exponat, fiind fascinat de diversitatea tehnicilor și procedeelor întrebuințate pentru prelucrarea lemnului. Diferite cioplituri, încrustări, crestături, împletituri, toate fiind diverse; artistul a folosit lemnul pentru a-i da o nouă folosință începând de la obiecte
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cameră odihnindu-mă. Plimbarea a fost bine venită, soarele strălucea cu putere, iar traversând Dunărea cu o șalupă ce asigura trecerea de pe un mal pe celălalt, am avut ocazia să realizez niște fotografii inedite ale portului, imagini ce puteau fi admirate numai de pe celălalt mal. Foamea își spunea cuvântul, m-am oprit la o terasă frumos amenajată pe faleză unde am comandat câțiva mici. Priveliștea din jur era superbă, diferite șalupe și bărci ce erau acostate lângă un ponton una lângă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ambele sensuri circulau o mulțime de turiști, care mai de care mai viu colorat iar reprezentantele sexului mai sensibil mai sumar îmbrăcate, dorind să arate formele pe care le dețin atrăgând la tot pasul privirea unui trecător ce se întorcea admirându-le contururile. Era prima zi dintr-o mică vacanță pe care mi-o doream lăsând în urmă toate problemele cotidiene, de care mă loveam la tot pasul; doream să uit pentru cele 10 zile de micile neajunsuri, bucurându-mă de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a trecut repede, fiind și singur în cameră am adormit buștean, mai ales ca eram destul de obosit în urma nopții ce o petrecusem pe tren și a primei zile în care hoinărisem de unul singur prin oraș, vizitând diferite locuri, sau admirând la nesfârșit portul. A doua zi dis de dimineață precum eram obișnuit, am și plecat pe faleza ce era destul de aproape, la circa 10 - 15 minute de mers pe jos, pentru a prinde răsăritul soarelui. O nouă zi în care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și început a se opri unii trecători, privindu-mă mirați. Stăteam în spatele mesei pe care expusesem câteva lucrări aduse de acasă, așezat cu fundul pe trotuar ciopleam fără a băga de seamă pe cei ce se opreau din drumul lor admirându-mi mișcările. Imediat am și început să conturez primele trăsături ajutătoare pentru a realiza un cap de țăran. Odată ce bucata de trunchi ce începea ușor să ia forma pe care doream să o realizez și trecătorii începuseră a se înmulți
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-mi mișcările. Imediat am și început să conturez primele trăsături ajutătoare pentru a realiza un cap de țăran. Odată ce bucata de trunchi ce începea ușor să ia forma pe care doream să o realizez și trecătorii începuseră a se înmulți, admirându-mă. Primele acorduri de fanfară anunțau momentul de deschidere a primei ediții a Festivalului Internațional „Dunărea Fluviu al Europei”, astfel vizita oficialităților ce onorau manifestarea, în frunte cu primarul orașului începuse să facă turul de onoare fiindu-le prezentați fiecare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
guste vinul din capitala Moldovei. După primul pahar au și început remarcile să apară la adresa vinului, fiecare întinzând paharul pentru a fi din nou umplut, care la fel ca și primul a fost gustat cu o mare plăcere de toți, admirându-i totodată și culoarea deosebită pe care o avea nefiind nici alb nici roșu. Imediat au început să apară diferite întrebări la adresa vinului legate de proveniență, anul recoltei, dacă e tratat sau nu, ce soi de struguri, „că sunt prea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Zăbavă - Consultant artistic al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași „Personalitatea artistică a lui Costel Iftinchi se impune în toate lucrările sale, făcând ca pasiunea pentru pictură și sculptură să atragă aprecieri atât din partea publicului, care ia admirat lucrările la numeroase expoziții personale și de grup, cât și din partea criticilor de specialitate. Prin maniera sa de lucru, cu un simț înnăscut al culorilor și dimensiunilor, artistul conferă creației sale un stil unic, neprețuit. Costel Iftinchi a răspuns
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]