9,833 matches
-
de a ne decide să dezvăluim informații personale despre noi înșine, ori să ascultăm pe altcineva făcând acest lucru despre el însuși, trebuie să luăm în considerare câteva lucruri importante. * Este timpul, locul și informația potrivită și / sau relevantă? * Este audiența potrivită pentru dezvăluirea sinelui? * Ar putea, informația pe care suntem gata să o dezvăluim, să prezinte ceva neplăcut pentru alții? * Dezvăluirea arată respect pentru opinia altor indivizi sau a grupului din care facem parte? * Există o asemenea situație în care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să dăm un răspuns deoarece se poate întoarce împotriva noastră. Recunoaștem că nu știm răspunsul și ne oferim să îl dăm mai târziu, după ce ne documentăm. Problema centrală a oricărui raport de informare care se dorește a avea impact asupra audienței o reprezintă puterea de convingere. Este vorba de prezentarea materialelor care vor să convingă, să impună un anumit punct de vedere sau o anumită decizie. Să dezvoltăm puțin noțiunea de putere de convingere și, mai ales, să prezentăm factorii care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
doar tendințe generale ale comportamentului. Nu trebuie să contăm pe comportamentul uman care este de multe uneori atât de imprevizibil. Organizarea Sugerăm patru modalități de organizare a raportului sau a oricărui mesaj care asigură un grad de convingere acceptabil al audienței. 1. Modelul motivațional constă în folosirea simplă a exemplelor în sprijinul sau în apărarea unui punct de vedere sau a unei idei. Se mai numește "modelul inductiv". 2. Modelul "general-specific" reprezintă procesul de generalizare pornind de la o experiență în scopul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
transportă mesajele pe un spațiu extrem de întins. Prin produsele acestor sisteme care se ridică la mii și mii de copii de reviste și ziare sau milioane de copii înregistrate de casete audio și video, putem vorbi de producție de masă. Audiența acestor produse se numără în cifre de mii și milioane de oameni. Ea poate să se compună din oameni care au foarte multe lucruri în comun sau prea puține, dar și într-un caz și în altul, ei urmăresc același
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
comun sau prea puține, dar și într-un caz și în altul, ei urmăresc același program. De exemplu, transmisia unei finale a campionatului mondial de fotbal sau a unui mare concert cu participarea multor vedete internaționale. Numărul oamenilor care formează audiența capătă o semnificație deosebită în orice analiză și explicație a procesului de comunicare de masă. El influențează atât cum și de ce comunicarea are loc cât și faptul că, de multe ori, comunicarea se desfășoară la scară mare, foarte repede și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
social Organizația Presiunile și constrângerile cauzate de caracterul publicului Selectarea și structurarea conținutului mesajului Constrângerile care provin de la mesaj Imaginea despre receptor Constrângerile primite de la mediu Feedback-ul spontan al receptorului Imaginea de sine Structura personalității Receptorul ca membru al audienței Mediul social Selecția conținutului din mediu Efectele conținutului mesajelor Presiunea sau constrângerea mediului Imaginea mediului Imaginea comunicatorului Relaționarea celor doi termeni fundamentali cu mulțimea elementelor ce concură la elaborarea modelului comunicării de masă, inclusiv canalele realizării feedback-ului, a produs
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
că pentru a avea succes, mesajul comunicatorului trebuie să facă "clic" cu așteptările receptorului și, mai ales, cu capacitatea lui de a decodifica mesajul. Din acest motiv, mijloacele comunicării de masă sunt atât de variate, pentru că ele se adresează unei audiențe compatibile cu conținutul și forma mesajelor pe care le transmite. În acest sens, modelul lui Maletzke este unul dintre cele mai utilizate modele generale care ne ghidează prin etapele operaționalizării procesului comunicării în situația particulară a comunicării de masă. Un
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Toate formele mass-media au câteva caracteristici comune. * Ele, de obicei, angajează comunicatori de profesie (editori și redactori la ziare, reviste sau firme de publicitate, producători de programe la radio și televiziune) care aleg ce anume va vedea, auzi sau citi audiența. * Toate formele mass-media folosesc tehnologii costisitoare, de aceea au nevoie de ingineri și tehnicieni specializați ca să opereze cu ele; din acest motiv, comunicarea prin media nu este disponibilă în mod liber pentru uzul privat al indivizilor. * Comunicările prin mass-media sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
1963 după 35 de minute, spre deosebire de 1865, când au trebuit să treacă 8 luni pentru ca opinia publică americană să afle de asasinarea președintelui Abraham Lincoln. * Comunicările prin mass-media se desfășoară în principal într-un singur sens (în engleză, one-way); membri audienței sunt rareori capabili să folosească media ca să trimită mesajele proprii, iar feedback-ul audienței este indirect, rar și întârziat. Comunicatorii sunt în mod fizic separați de audiență iar indivizii și grupurile care formează această audiență sunt separați unul de altul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pentru ca opinia publică americană să afle de asasinarea președintelui Abraham Lincoln. * Comunicările prin mass-media se desfășoară în principal într-un singur sens (în engleză, one-way); membri audienței sunt rareori capabili să folosească media ca să trimită mesajele proprii, iar feedback-ul audienței este indirect, rar și întârziat. Comunicatorii sunt în mod fizic separați de audiență iar indivizii și grupurile care formează această audiență sunt separați unul de altul. * Membri audienței selectează și interpretează mesajele influențați de conținutul mesajelor recepționate. Această caracteristică capacitatea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mass-media se desfășoară în principal într-un singur sens (în engleză, one-way); membri audienței sunt rareori capabili să folosească media ca să trimită mesajele proprii, iar feedback-ul audienței este indirect, rar și întârziat. Comunicatorii sunt în mod fizic separați de audiență iar indivizii și grupurile care formează această audiență sunt separați unul de altul. * Membri audienței selectează și interpretează mesajele influențați de conținutul mesajelor recepționate. Această caracteristică capacitatea de influență face din mass-media un subiect intens de studiu, critică și dezbatere
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sens (în engleză, one-way); membri audienței sunt rareori capabili să folosească media ca să trimită mesajele proprii, iar feedback-ul audienței este indirect, rar și întârziat. Comunicatorii sunt în mod fizic separați de audiență iar indivizii și grupurile care formează această audiență sunt separați unul de altul. * Membri audienței selectează și interpretează mesajele influențați de conținutul mesajelor recepționate. Această caracteristică capacitatea de influență face din mass-media un subiect intens de studiu, critică și dezbatere. Ca să înțelegem mai bine locul și rolul mass-media
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
rareori capabili să folosească media ca să trimită mesajele proprii, iar feedback-ul audienței este indirect, rar și întârziat. Comunicatorii sunt în mod fizic separați de audiență iar indivizii și grupurile care formează această audiență sunt separați unul de altul. * Membri audienței selectează și interpretează mesajele influențați de conținutul mesajelor recepționate. Această caracteristică capacitatea de influență face din mass-media un subiect intens de studiu, critică și dezbatere. Ca să înțelegem mai bine locul și rolul mass-media în viața socială, facem o scurtă incursiune
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Revistele au o arie de difuzare mai mică decât televiziunea dar sunt mult mai selective în ceea ce privește interesele publicului. Poșta directă nu este ieftină dar este cea mai selectivă, pentru că agentul de publicitate folosește liste poștale ce conțin doar persoane din audiența selectată. Deoarece televiziunea oferă sunet, imagine și mișcare, ea asigură mesajului oportunitatea cea mai completă. Radioul, care nu oferă decât sunet, este mijlocul cel mai limitat. Poșta directă poate oferi mesaje lungi, dar poate fi aruncată fără a fi examinată
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
unor telespectatori fără rațiune, a căror stare emoțională este modelată de mijloacele de comunicare netipărite. Daca ne referim la țara noastră, oricine a remarcat că după 1990 televiziunea pur și simplu a explodat dar, din păcate, în afara măsurării gradului de audiență a posturilor de televiziune care, în principal, sunt puse în slujba intereselor comerciale, puține cercetări s-au făcut pentru a surprinde mutațiile care s-au produs în concepțiile, atitudinile și comportamentele membrilor societății românești ca urmare a proliferării mijlocului numărul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ei tind să se bazeze pe actori sociali reputați care au recunoașterea publicului. 3. Timpul când se produc evenimentele. Știrile sunt publicate în mod regulat la anumite ore. Pentru ca știrile despre mișcarea socială să fie difuzate la ore de maximă audiență sau să apară în edițiile imediate ale ziarelor, liderii mișcării trebuie să planifice acțiunile ținând cont de aceste aspecte. 4. Rețele de știri. Mulți reporteri au o anumită rutină, un domeniu preferat al știrilor pe care le acoperă. O invitație
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
exagerat); 2. reprezintă probleme sau consecințe importante (actorii au putere, evenimentele au impact mare); 3. spectaculozitate (acțiunile sunt incitante, evenimentele sunt neobișnuite, prezintă interes mare pentru public); 4. rezonanță, reverberație (actorii, acțiunile, evenimentele ilustrate ori semnalate au mare trecere la audiență). Având mai mult sau mai puțin câte ceva din fiecare caracteristică precizată, greva generală a profesorilor a atras imediat atenția presei. Așa se explică prioritatea pe care jurnaliștii au acordat-o actorilor politici și liderilor sindicali de-a lungul desfășurării grevei
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
politice, credem că mai avem mult de așteptat până să putem vorbi de o clasă politică precum "gazonul englezesc" și pe meleagurile mioritice. Oricum, mass-media a avut din nou o foarte bună sursă de a umple paginile și a atrage audiența cu relatări pe marginea disputei. De fapt, întreaga presă nu a făcut altceva decât să se concentreze pe o nouă oportunitate oferită de greva generală a profesorilor pentru care, în general, contextul și ingredientul principal a fost factorul politic, cu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
că concentrarea lor asupra desfășurării grevei profesorilor a trecut în plan secund în perioada grevei de la metroul bucureștean. Acest lucru nu face decât să susțină ideea apetitului producătorilor media și jurnaliștilor pentru subiecte noi și fierbinți, cu impact mare asupra audienței. Politica și reforma învățământului. Demisia ministrului Miclea Toate încercările de reformare a sistemului de învățământ de până acum au fost urmarea unor decizii politice. Avem însă de a face cu un paradox deoarece constatăm că în vreme ce politicienii aflați la guvernare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
au început și fierberile sindicale ale profesorilor. [CASE#10 ZIARE:Adevărul Variable:DOCUMENT Paragraphs:18 Sentence:1] Logica acestui scurt mesaj poate fi următoarea: producerea unui EVENIMENT (demisia) reprezintă un SUBIECT de interes pentru MEDIA, care devine MESAJ POLITIZAT pentru AUDIENȚĂ și declanșează REACȚIA opiniei publice, în mod deosebit a celor afectați nemijlocit, PROFESORII. În plus, "tam-tam-ul mediatic" caracteristic modului în care mass-media comunică opiniei publice multe din mesajele sale, a avut o influență semnificativă în audiență. "Surle și tobe" însoțesc
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
devine MESAJ POLITIZAT pentru AUDIENȚĂ și declanșează REACȚIA opiniei publice, în mod deosebit a celor afectați nemijlocit, PROFESORII. În plus, "tam-tam-ul mediatic" caracteristic modului în care mass-media comunică opiniei publice multe din mesajele sale, a avut o influență semnificativă în audiență. "Surle și tobe" însoțesc o mulțime de evenimente din societatea românească, cu deosebire cele din viața politică, așa că putem vorbi, în egală măsură, și de un tam-tam politic. Această hărmălaie emergentă din presa scrisă și / sau audio vizuală, amorsată permanent
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
românească, cu deosebire cele din viața politică, așa că putem vorbi, în egală măsură, și de un tam-tam politic. Această hărmălaie emergentă din presa scrisă și / sau audio vizuală, amorsată permanent de agitata viață politică din spațiul mioritic, are și o audiență mare amatoare de tam-tam care, la rândul ei, ridică rating-ul. Așa se închide cercul. Percepții, reprezentări și atitudini față de media Ne-am propus să identificăm percepțiile, reprezentările și atitudinile principalilor actori ai grevei față de rolul jucat de media în cadrul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în vigoare, dispozițiile și hotărârile ierarhice; * centre de informare, biblioteci, periodice, reviste de specialitate etc. Susținerea ideilor Căile convingerii și credibilității Lista ce urmează conține cinci modalități de a ne întări capacitatea de convingere și de a dobândi credibilitate în fața audienței. 1. Exemple sunt situații special alese pentru a reprezenta sau oferi date factuale. Exemplele bune trebuie să fie adecvate situației, scurte și să rețină atenția. Destul de des sunt prezentate în grupuri de câte două sau trei pentru a realiza impactul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pe computer. Ce urmează să facem? Fixarea nivelului de abordare și listarea ideilor principale Nivelul la care plasăm redactarea mesajului pe care îl avem ca reper de la început până la sfârșit nu este altul decât scopul propus, adică ceea ce vrem ca audiența să facă după ce a receptat comunicarea. După ce ne-am fixat nivelul (scopul), scriem până epuizăm ideile despre subiectul în cauză. Când nu suntem destul de siguri că am încheiat lista, luăm fiecare idee în parte și o judecăm prin prisma scopului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
am încheiat lista, luăm fiecare idee în parte și o judecăm prin prisma scopului și a nevoilor cititorilor sau ascultătorilor. Renunțăm la ideile care nu au legătură directă cu scopul sau nu corespund capacității de înțelegere și de acceptare a audienței. Merită să ținem minte că problema cu care se confruntă majoritatea oamenilor care scriu este aceea că au prea mult material și nu prea puțin. Indiferent dacă încercăm un sentiment de frustrare prin eliminarea unor idei, rămân absolut necesare analiza
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]