KorAP: Find »[drukola/base=biografie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...378 379 380 ...382 >

9,532 matches

Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525

lui Iorga decît aceea prezentată de lucrările apărute pînă acum în limba engleză. Regretatul Vlad Georgescu (după ce a citit cîteva capitole ale acestui studiu) a fost destul de amabil, spunînd că este prima lucrare "veridică" despre viața lui Iorga, respingînd iritat biografiile lui Iorga apărute în România comunistă, pe care le considera drept propagandă. Autorul nu vrea să meargă atît de departe cu aprecierile. A acoperi viața, opera și activitățile lui Iorga este imposibil. El ar vrea să repete un avertisment exprimat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
1985, într-o după-amiază însorită, mă aflam în mașina mea în drum spre Garmisch-Partenkirchen, însoțit de cea de a treia doamnă Boeru, ca să mă întîlnesc cu Traian Boeru. Eram copleșit de un sentiment straniu: după atîția ani de trudă la biografia lui Iorga, aveam cum să-l întîlnesc pe asasinul lui. Conducînd pe autostradă, mașina în care ne aflam se pierdea într-o mare de vilegiaturiști, toți îndreptîndu-se spre sud. Erau alte vremuri, într-o Germanie nouă reprezentînd o generație nouă

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
Strobe Talbot, Ar the Highest Level, Little Brown, 1993, passim 5 O viață de om..., vol. III, p. 65 6 Ștefan Ștefănescu, Nicolae Iorga, "Studii și articole de istorie", LIX, București, 1991, p. 108 ----------------------------------------------------------------------- NICHOLAS M. NAGY-TALAVERA N. Iorga o biografie 2 1

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286

din mai 1940 privind guvernarea prin decret pe durata stării de urgență, executivul britanic avea dreptul să comande orice oricui În interesul național, să controleze proprietatea și să folosească orice Întreprindere industrială după cum găsea de cuviință pentru binele țării. În biografia lui Clement Attlee, liderul laburist britanic de după război, Kenneth Harris remarcă: „Planificarea națională și proprietatea de stat, care păreau să reprezinte În 1945-1951 aplicarea principiilor socialiste de către un guvern laburist, erau În realitate moștenirea unui stat ce fusese organizat pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
când a fost Îndepărtat din postul de primar al orașului Köln) și, din nou, În ultimele luni ale războiului, când a fost Întemnițat pentru scurtă vreme ca opozant al regimului. Aliații vestici nu i-ar fi sponsorizat ascensiunea politică dacă biografia sa n-ar fi conținut aceste evenimente. Liderul socialist Kurt Schumacher, În schimb, fusese dintru Început un antinazist ferm. Au rămas faimoase cuvintele cu care, În Reichstag, la 23 februarie 1923, el a catalogat național-socialismul drept „un apel permanent la

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
care a apucat al doilea război mondial ca adult (se născuse În 1916), avea motive speciale să perpetueze această distincție iezuită. Fost funcționar În regimul de la Vichy, Mitterrand și-a clădit ulterior cariera politică minimalizând compromisurile și ambiguitățile din propria biografie sau proiectând acele ambiguități asupra Întregii țări. El evita cu grijă să se refere la regimul pétainist În ocazii publice; deși nu se ferea să menționeze Holocaustul În general (la Ierusalim În 1982, În Franța cu ocazia comemorării a 50

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805

Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (e secretar de redacție din 2000), „Cercetări sociale”, „Sociologie românească”, „Caiete silvane” (Zalău), „România literară”, „Făclia” (Cluj-Napoca), „Sălajul”, „Piața literară”, „Datina” (Constanța) ș.a. În stil eseistic, chiar de popularizare, folosind însă cu rigoare izvoarele, V. alcătuiește câteva biografii ale unor personalități. Începutul îl face cu o contribuție privitoare la rolul lui Onisifor Ghibu în reorganizarea învățământului românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea. Demersurilor acestuia în domeniul educației și al instrucției le atribuie o substanță iluministă

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

Dans son ouvrage, Pe urmele lui Lucian Blaga (Suivre leș pas de Lucian Blaga), Mircea Vaida réalise " une monographie de l'existence du poète et du philosophe "793, considérant que la biographie de Blaga est intimement liée à son œuvre : " Biografia gravitează în jurul simbolului vetrei. Drumurile iradiază din acest focar, spre a reveni la el. Relația vatră-drum e analizată atât în spațiul real, geografico-istoric, cât și în cel poetic, al ficțiunii creatoare. În acest sens, biografia și opera se completează reciproc

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
intimement liée à son œuvre : " Biografia gravitează în jurul simbolului vetrei. Drumurile iradiază din acest focar, spre a reveni la el. Relația vatră-drum e analizată atât în spațiul real, geografico-istoric, cât și în cel poetic, al ficțiunii creatoare. În acest sens, biografia și opera se completează reciproc. "794 Voilà donc deux espaces-symboles, le foyer et le chemin, qui deviendront leitmotivs dans la création de Blaga et qui portent en eux de riches connotations culturelles. Mircea Vaida continue l'analyse de ces deux

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
reciproc. "794 Voilà donc deux espaces-symboles, le foyer et le chemin, qui deviendront leitmotivs dans la création de Blaga et qui portent en eux de riches connotations culturelles. Mircea Vaida continue l'analyse de ces deux topoï : " În opera și biografia lui Lucian Blaga, vatra și drumul sunt două dimensiuni lăuntrice ale unui temperament fundamental teluric. Prin alte cuvinte, Lucian Blaga e legat de vatra prin acele fire invizibile, care îl reîntorc, oriunde s-ar afla, în punctul unic, satul natal

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
voie d'accès au fond obscur de l'être "912. C'est aussi le moment où Blaga " introduit pour la première fois l'idée d'une biographie mythologique du moi, qui tente de sonder șes propres origines " : dans le poème Biografie (Biographie), " Blaga donne [...] au mythe de șa naissance le statut d'un événement aux proportions cosmiques, car le moi est une des monades, un des centres de l'univers. "913 3. 3. 5. La cumpăna apelor/Au partage des eaux

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
L'activité culturelle de Virgil Ierunca comprend également des traductions. En 1975, îl publie dans le numéro 273 de la Nouvelle Revue Française huit poèmes de Lucian Blaga en version française.1098 Îl s'agit des poèmes Către cititori (Aux lecteurs), Biografie (Biographie), Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), Bunătate toamnă (Bonté automne), Perspectiva (Perspective), Epilog (Épilogue), Încheiere (Conclusion). Leș poèmes traduits șont précédés par une brève présentation de la biographie et de l

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
par le " son de l'angélus ". Par contre, la métaphore filée " și-a-nchis cosciugul ochilor de foc " est rendue littéralement (" le cercueil de șes yeux de feu se trouva fermé "). Binecuvânt pâinea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtună. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) Bénis soient le pain et la lune. Le jour, l'orage dirige mă vie, mă fortune. (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 175) Le travail interprétatif de la traductrice est évident : afin de garder le jeu des rimes, elle déverbalise le deuxième

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
2010 : 130) Leș ponts se tairont. Des cloches leș élans tomberont. (Signes) (Miclău, 1978 : 305) [...] am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii,îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua că o povară. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) [...] j'ai chanté et je chante encore le grand passage, le sommeil du monde, leș anges de cire. D'une épaule à l'autre je passe mon étoile comme un fardeau, sans moț dire. (Biographie) (Miclău, 1978

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
par leur côté inédit. À titre d'exemple, nous avons inséré dans le tableau ci-dessous quelques fragments qui contiennent des allitérations, accompagnés par un petit commentaire concernant la signifiance de la figure : De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) De vent et de prouesses rêvées mes yeux se remplissent. (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) Mes yeux șont pleins de vents et de hauts faits rêvés. (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) Le vers source joue sur la répétition de la

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
perte du jeu phonique (" effleurer " ; " papillonner "). Dans leurs versions, la poéticité du texte est gardée par compensation. Un effet sonore proche de l'intraduisible est contenu par leș vers suivants : Străin zâmbind, vrăjit suind / în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) Surpris je m'y réalise/ souriant étrangement dans mon ascension. (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) Souriant étranger, remontant charmé,/ émerveillé, en son milieu je me réalise fécond. (Biographie) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 175) L'étranger au sourire qui monte ensorcelé

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
taină " par " mystère " : Eu am crescut hrănit de taină lumii [...]. (Dar munții unde-s ?) (Blaga, 2010 : 32) J'ai été nourri par le mystère du monde [...]. (Et leș montagnes où sont-elles ?) (Miclău, 1978 : 155) fac schimb de taine cu strămoșii (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) j'échange des mystères avec leș ancêtres (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) je fais un échange de mystères avec leș ancêtres (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) Sporim nesfârșirea C-un cântec, c-o taină. (Cântăreți bolnavi) (Blaga, 2010 : 170

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
nous, " le grand passage ". Îl s'agit, en effet, de la solution adoptée en général par leș traducteurs qui n'ont pas voulu s'éloigner de la métaphore d'origine : Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere [...]. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) Avec leș paroles éteintes dans la bouche j'ai chanté et je chante encore le grand passage [...]. (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) Avec des mots assourdis j'ai chanté, je chante encore le grand passage [...]. (Biographie) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
1978 : 251) ; " mi-am pecetluit cu ceară casă " " j'ai scellé à la cire mă maison " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " j'ai scellé en cire mă maison " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " îngerii de ceară " " leș anges de cire " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " Stuparul ceresc peste/ciuturi se-ndoaie/în mierea fântânilor/barbă și-o-nmoaie. " " L'apiculteur céleste/sur leș seaux se penche, dans le miel des fontaines/mouille să barbe blanche. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Blaga : " poveștile uitate ale sângelui " " leș contes oubliés du sang " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " des mythes oubliés que le sang a retenus " (Signes) (Stolojan, 1992 : 53) ; " poveștile sângelui uitat de mult " " leș contes du sang oublié dans le temps " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " le trop-plein de ce récit du sang " (Biographie) (Ierunca, 1975 : 3) ; " le sang avec șes récits depuis longtemps oubliés " (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) ; " de la basmul sângelui spus " " cette légende du sang " (Încheiere/ Fin) (Miclău, 1978 : 363) ; " cette

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
se retrouve parfois à la voix pronominale, șont fréquents dans leș poèmes de Blaga : " mă ispitesc singur să cred/că lumea e o cantare " " dans l'ombre mă propre tentation me porte à croire/que le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " je m'incite à croire/que le monde est un chant. " (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57). Le verbe " a (se) ispiti " a une connotation mystique. " Undeva se trage la sorți cămașă învinsului. " " Quelque part on tire au

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
1978 : 219) ; " sânii materiei " " leș seins de la matière " (Lucrătorul/L'ouvrier) (Miclău, 1978 : 301) ; " adiere de om " " brise humaine " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " senteur humaine " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " lumea e o cantare " " le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " păduri de somn " " forêts de sommeil " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " forêts de sommeil " (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) ; " păreri de valuri " " des illusions de vagues " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " coperișele

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
somn " " forêts de sommeil " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " forêts de sommeil " (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) ; " păreri de valuri " " des illusions de vagues " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " coperișele iadului " " leș toits de l'enfer " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " din văzduhul boltitelor tale amiezi " " dans l'air de țes midis envoûtés " (Pasărea sfântă/L'oiseau saint) (Miclău, 1978 : 323) ; " du haut de țes midis voûtés " (L'oiseau sacré) (Stolojan, 1992 : 65) ; " ceasul verde al pădurii

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
leș roues/dans leș moulins célestes. " (Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison) (Miclău, 1978 : 297) ; " Ziua trăiesc împrăștiat cu furtună. " " Le jour avec la tempête dissipé je vis. " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " În sângele oilor noaptea pădurii e vis lung și greu. Dans le sang des moutons la nuit de la forêt est rêve long et lourd. " (În munți/Dans leș montagnes) (Miclău, 1978 : 327) ; " Cenușă îngerilor arși în

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
pour le verbe " a se prelinge " (" suinter ") est " se déverser ". L'écart sémantique crée par le choix lexical de la traductrice est évident. " Câteodată spun vorbe câri nu mă cuprind [...]. " " Parfois je dis des paroles où je ne peux pas entrer [...] " (Biografie/Biographie) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 175) ; " Quelquefois je dis des paroles qui ne me couvrent pas [...]. " (Ierunca, 1975 : 3). Veturia Drăgănescu-Vericeanu choisit la méthode littérale, produisant une version maladroite. La traduction réussie de Virgil Ierunca est le résultat de son interprétation. " Eu

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]