10,418 matches
-
a vizitat în sanatoriu. Redăm mai întâi fragmentul care interesează, dar vom insista întrucâtva pentru că este un moment foarte important privind modul cum se face, la noi, istorie literară, bibliografie, imagine: „Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca și unde putea. Păreții odăii erau mâzgăliți cu mucuri de țigări, de chibrituri, și numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo îi acopereau. Scanda toată ziua. Dintr-o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
caz? Cum de a fost posibil să se petreacă așa ceva după moartea celor doi frați în contul imaginii lor publice postume? Este evident că scoaterea din circuitul public a cazului Cornelia Emilian trebuia să se facă, uitarea fiind cea mai blândă pedeapsă pentru ea. Numai că dobânda la această uitare necesară este... imaginea lui Eminescu bolnav de sifilis, sărman, sărac, cu înclinări de cerșetor... Această imagine n-a vrut să-și însoțească în uitare personajul care a forjat-o. Cauza? Această
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
demonstrații (a sa, a doctorului Ion Nica și a lui Călin L. Cernăianu), și anume textul public al lui Nicolae Pătrașcu din 1890: și la el lisesc referirile la starea autoptică a organelor interne, ceea ce duce la concluzia cea mai blândă cu putință! a unui consens. Repetăm: autopsia s-a făcut cu asistență oficială importantă și cu public, ce s-a văzut s-a raportat pe loc, s-a verificat, nu cred că ar fi fost cu putință atunci, pe loc
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
moarte (1972). Exista o onoare scriitoricească ce străbătea fiorii apropierii acesteia forțate de proletcultism, de direcțiile și canalele iminentei reviste „Flacăra” (seria 1948 1951), de ghețarii estului victorios. Când spune că în privința lui Eminescu lucrurile sunt discutabile (subliniat în text), blândul Perpessicius își face iluzii că asemenea lucruri mai pot fi discutate în zorii comunismului. De fapt, acum se întemeiază tradiția nouă ( subliniem, pentru că este o contradicție în termeni, despre tradiție se vorbește la timpul trecut, nu la viitor...) care ne
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu mă mai dor și i-am iertat pe vrăjmași. Crezul și tot ce a fost mai frumos în lupta mea mă însoțesc pururi, departe de a mă mistui în iluzii. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, e sentința neclintită Blândului Nazarinean. Aceasta am mărturisit și am încercat să transpun în faptă, după puterile mele trupești și sufletești. Sabia mea a fost cuvântul cel bun și jertfa. Acum aștept să sune ceasul și dangătul de clopot când inima-mi va tresări
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Biserica, (cu indulgență, nu toți) ocolesc cu grijă pătimirea noastră, punând mai presus preocupările cele pământești înaintea celor dumnezeiești. Ruga lor, formal și fugitivă, nu mai aprinde lumina însuflețită și simțirea ascultătorului. Nu mai aprinde tremurul de altădată din drama blândului Nazarinean, biciuit și țintuit pe cruce pentru eliberarea din moartea veșnică a omului. Banul, în zilele noastre, stăpânește interesul general. Românul, încovoiat de lipsuri, se bălăcește în propriile sale păcate și neputințe și nu percepe adâncul prăpastiei în care coboară
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
călăii care ne-au schingiuit și au ucis cele mai neprihănite vlăstare, viitorul României creștine. Până când această împotrivire de a ne apropia Neamul către înățimile cerului, către Hristos Dumnezeu? Adevărul e unul singur și nu are plural, așa cum îl rostește Blândul Nazarinean: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Vrem înțelegere, vrem dreptate, vrem legalitate. Cerem respectarea legilor pământești și dumnezeiești. Întunecate minți, treziți-vă! CÂNTECUL Dincolo de puterea cuvântului începe puterea cântecului. Cântecul nu are hotar. Cântecul, nesațiu etern, izvor nesecat de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
DRĂGOI la actul disperării. Terorizat noapte de noapte de ofițerul politic să devină informator, într-un moment de gol sufletesc se aruncă în sârmă (zonă interzisă) și este ciuruit de gloanțele securiștilor (aprilie 1951). Alt caz: Îl văd aievea pe blândul CORNELIU NIȚĂ, plin de viață, credință, curat în gând și în faptă. Perioada anilor de după 1945 l-a dus la un sfârșit tragic. Arestat ca legionar, în toamna anului 1948 (el fiind fugar), a fost dus la Securitatea Bacău de unde
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
-se halogenurile corespunzătoare. Reacția metalelor alcaline are loc la temperatură obișnuită, pe când reacția metalelor alcalino-pământoase are loc la ușoară încălzire. Reacția se produce mai energic cu fluorul decât cu clorul și bromul, iar cu iodul are loc în condiții mai blânde: 2K + Cl2 = 2KCl 2. toate metalele de tip s se combină cu oxigenul, formând în funcție de natura metalului și condițiile de lucru, compuși diferiți ca: oxizi, peroxizi. Metalele alcaline se combină ușor cu oxigenul din aerul uscat dând oxizi, din acest
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
forță - rezistam cât puteam și pe urmă strigam furioasă: Termină o dată!" El devenea ca gheața și aceasta-i strica toată dispoziția. Apoi am încercat metoda pozitivă, spunându-i lucruri de genul: "Tare bine ar fi să mă masezi puțin mai blând" sau "Minunat! Acum fă puțin mai jos și mai la dreapta... Superb!" Nu numai că mă simțeam bine pentru că obțineam ceea ce voiam, dar Ultima ta nuvelă este de-a dreptul ridicolă. Ți-au trebuit cinci ani ca să dai acest examen
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Creativii au fost descriși ca: afectați, agresivi, exigenți, dependenți, dominanți, viguroși, nerăbdători, cu spirit de inițiativă, sinceri, sarcastici, influențabili, pe când persoanele cu valori mai mari la testele de inteligență, dar mai slabi la cele de creativitate, au fost descriși ca: blânzi, optimiști, plăcuți, liniștiți, altruiști. Inteligența asigură rezolvarea de probleme prin respectarea regulilor gândirii logice, pe când creativitatea face acest lucru folosind gândirea laterală. Logica intelectuală implică crearea unor atitudini cognitive conformiste, de acceptare necondiționată a cunoștințelor certe și definitive care guvernează
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mai intense, toate fiind nefavorabile creativității. Iată unele dintre acestea: Fuga. Persoana nefiind în stare să facă față frustrării încearcă să scape de ea, temporal sau definitiv, prin fuga din calea ei. Exemple de fugă de frustrare, de la formele mai blânde până la cele grave: glume care să ducă la devierea de la subiect, visul, neparticiparea, alcoolul, demisia, părăsirea localității, somniferele, drogurile. Forma cea mai gravă este sinuciderea. Agresivitatea. Individul devine agresiv la adresa persoanei sau instituției care a cauzat frustrarea. Exemple de agresivitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
glume care să ducă la devierea de la subiect, visul, neparticiparea, alcoolul, demisia, părăsirea localității, somniferele, drogurile. Forma cea mai gravă este sinuciderea. Agresivitatea. Individul devine agresiv la adresa persoanei sau instituției care a cauzat frustrarea. Exemple de agresivitate, de la formele mai blânde până la cele grave: ironia, bătaia de joc, calomnia, scrisori anonime, denunțuri la autorități, loviri fizice. Forma cea mai gravă este provocarea morții celuilalt. Transferul. Dacă individul frustrat nu poate acționa direct asupra persoanei sau grupului care i-a determinat frustrarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din Multcălătoare / Preatrecătoare (1981), din nou întunecat, e înghețat, împietrit, veșted („regatul de iască al Mumei”), iar lamentoul sună mai violent în prima parte, pentru ca într-un ciclu de „12 melancolii” să recadă pe linia melodică a unei plângeri mai blânde, „vocea” eului liric unindu-se cu vocea naturii. În Anotimpuri (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din București) întoarcerea la copilărie și la lumea satului (casa natală, părinții, natura) aduce un suflu proaspăt, mai ales la nivelul limbajului, întors acum spre graiul
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
ei) monștri fabuloși”; „aruncă munți stâncoși în foc”; „aruncă copaci cu tot cu rădăcini și blocuri de fier fierbinte”; ploaia, tenebrele, fulgerul completează tabloul și figurează ca semnele cele mai caracteristice ale întregii scene. Meritele anterioare ale lui Śăkyamuni și dispoziția sa blândă, prietenoasă (maitrī ), ridică în jurul lui o zonă de protecție făcându-l de neatins. Armele lui Măra cad la picioarele lui și nu-i fac nici un rău. La un moment dat, Cel Rău îi spune: „Ești vlăguit de-atâta post și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
încă în inimile adepților și mai au încă multe de spus. Important este să fim pregătiți și să vrem să le ascultăm. ÎNCHEIERE Buddha s-a dovedit a fi un om remarcabil, un desăvârșit model de calm și de măreție blândă, de nemărginită afecțiune pentru tot ce respiră și de milă pentru tot ce suferă, un model de libertate morală și de eliberare de orice prejudecată. Viața sa spiritualizată, eliberată de dependențele de senzorialitate, de interesele ființării în lume, de dependențele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
am stat singur În celulă, În celula În care fusese un condamnat la moarte și executat, Țucă3, fost ofițer, care evadase de la mină de la Baia Sprie. Și, În aceste nouă luni de la Oradea, cum s-au purtat cu dumneavoastră? Tot blânzi s-au purtat. N-a fost o anchetă dură, dar a fost o anchetă otrăvită, drogată. Am ajuns la concluzia asta mult mai târziu, când am ajuns din nou În Aiud, că, deși trecuseră două-trei luni, am fost tot tulburat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spre București... Am stat două zile la Văcărești, trei zile la Jilava și de acolo ne-au dus la Închisoarea de execuție pentru elevi, Târgșor, lângă Ploiești... Dar am avut totuși norocu’ că Închisoarea Târgșor a fost o Închisoare mai blândă. Era socotită Închisoare de minori... De fapt, era Împărțită În două: minorii și foștii polițiști, care erau În curtea alăturată. Da’ și polițiștii, și noi aveam libertate În curte... De ce? Acolo fusese o mănăstire sau ce fusese și nu erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
3, da’ nu mai știu cum Îi spunea. Acolo a fost cea mai bună secție În care ne-am trezit noi. La Luciu-Georgeni (sic!) a fost centru’. De ce spuneți că era cea mai bună? Prin ce se deosebea? Era mai blândă, oameni mai conștienți, mai educați... era cea mai blândă. Acolo jucau studenții volei duminica Într-o poiană, acolo-șa În fața coloniei... venea lumea, consăteni, și noi, și ne uitam... Acolo În colonie era patru dormitoare și aveam voie să ne ducem
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a fost cea mai bună secție În care ne-am trezit noi. La Luciu-Georgeni (sic!) a fost centru’. De ce spuneți că era cea mai bună? Prin ce se deosebea? Era mai blândă, oameni mai conștienți, mai educați... era cea mai blândă. Acolo jucau studenții volei duminica Într-o poiană, acolo-șa În fața coloniei... venea lumea, consăteni, și noi, și ne uitam... Acolo În colonie era patru dormitoare și aveam voie să ne ducem unu’ la altu’, da’ În alte părți n-aveai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să poată vreodată, sub nici un pretext, vreuna din rudele mele sau ale soției mele a avea vreun rolul armatei în timpul evenimentelor de la 11/23 februarie 1866, dar acest pasaj nu a apărut în presă („Dl. Kogălniceanu adresă apoi câteva cuvinte blânde armatei, susținând că nu armata l-a dat jos pe Cuza, căci nu se cheamă armată câțiva indivizi obscuri, străini de inima națiunii. Aceste cuvinte stoarse lacrimi din ochii tuturor ofițerilor ce-l auzeau, mai ales din ochii d-lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oacheș și slab, se afla lângă mine. Cum mă scol încep să vociferez! Nu-mi mai amintesc ce am spus, dar știu că am perorat în contra guvernului, a bandelor și a asasinilor. Omul a încercat să mă liniștească cu vorbe blânde, apoi, fiindcă sângele îmi curgea pe pardesiul meu gris-fer, m-a dus într-o cârciumă din str. Căldărari. Acolo o femeie mi-a spălat rana, a căreia urmă o am și astăzi, și mi-a presă rat făină în creștet
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bietul Ionică bea regulat sticla cu apă, se supunea torturii, dar sărutatul nu venea niciodată. La birt îl întrebau: Pe cine iubești tu, Ionică? - Pe coana Anicuța. / - Dar ea te iubește? / - Mă iubește. Bietul epileptic - căci Ionică era epileptic - era blând, bun, vorbea întotdeauna blajin și întotdeauna vesel și surâzător. Într-o vară bietul Ionică n-a mai venit la birt; necăjita lui viață se stinsese. Cuvintele franțuzești pe care le debita la sfârșitul fiecărui concert le învățase de la cocoana Anicuța
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unul din studenții mei reușiți, alături de Mircea Dinutz, mi-a povestit un lucru ce merită scris: toți cei peste douăzeci de bărbați numiți să participe la funeraliile inspectorului C. Gheorghiu, ca ultime gărzi, s-au „efasat” (ca să folosesc un termen blînd), sub motive care de care mai caraghioase. A mai fost apoi un incident cu pavoazarea taxiului. O dramă deturnată în caricatură! Cît era viu, îl lingușeau, nu-l criticau nici la marginea județului (nu cumva să audă); acum, în mod
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mama (eram copil pe-atunci), Gința, vecina noastră de la nord, femeie cu „gură rea”, a blestemat-o „să se spînzure ca Drambuleasa”. Așadar, Drambuleasa, nume adînc înscris în mintea mea, era o Zănoagă! *Asociez ideea de Dumnezeu cu această lumină blîndă a zilei de sfîrșit de iulie și cu calmul ei atotstăpînitor. * M-am plimbat, în amurg, singur, pe drumul de După Grădini. De-acolo am privit spre Oadeci și am remarcat cît de convulsionat e pămîntul satului meu: mereu dealuri și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]