10,836 matches
-
titlul științific de Doctor în Științe Militare, specialitatea conducere și automatizarea conducerii trupelor, cu teza de doctorat "Fundamentarea complexă a procesului decizional privind folosirea în luptă a forțelor de lovire ale Marinei Militare". A fost apoi în perioada 1995-1999, comandantul Brigăzii de Cercetare și Observare Radioelectronică a Forțelor Navale. După absolvirea Cursului internațional de strategie și economie a apărării organizat la Colegiul "George C. Marshall" din Germania (1999), în același an comandorul prof. univ. dr. Gheorghe Marin este numit în funcția
Gheorghe Marin () [Corola-website/Science/304914_a_306243]
-
făcut la Arad."" Ulterior, Eugen Bădălan a fost numit în funcțiile de șef de stat major și comandant al Diviziei 67 Mecanizate (1990-1994), apoi comandant al Corpului 8 Armată (1994-1995). În perioada 18 octombrie 1995 - 12 septembrie 1997, generalul de brigadă Eugen Bădălan a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a, dislocată în garnizoana Buzău. Este apoi prim-locțiitor al șefului Statului Major al Trupelor de Uscat (1997-1998); șef al Direcției Protecție și Siguranță Militară - fosta Direcție a Contrainformațiilor
Eugen Bădălan () [Corola-website/Science/304913_a_306242]
-
cel mai tragic petrecut în urmă conflictelor politice ale anilor '70 în Italia întrucât a fost răpit în 16 martie 1978 în drum spre Parlament unde urma să inaugureze noul guvern și ucis în 9 mai 1978 de către grupul terorist Brigăzile Roșii (Brigate Rosse). A urmat liceul "Archita" din Taranto, apoi s-a înscris la Universitatea din Bari, Facultatea de Drept. A militat împreună cu Giulio Andreotti în cadrul Federației Universitare Catolice Italiane, al cărui președinte a devenit între anii 1939 și 1942
Aldo Moro () [Corola-website/Science/304928_a_306257]
-
de locotenent major (1959). A fost avansat pe rând la gradele de căpitan medic (1964), maior (1969), locotenent colonel (la excepțional, 1975), colonel (la excepțional, 1978). La data de 27 decembrie 1987 a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea). În anul 1995 primește gradul de general de divizie (cu 2 stele), fiind trecut în retragere. Ulterior, a fost înaintat în retragere la gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) la 30 noiembrie 2000
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
(n. 28 ianuarie 1893 - d. 2 decembrie 1951 Tîrgu Ocna) a fost un general de brigadă al Jandarmeriei Române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, îndeplinind în perioada 1 iunie 1943 - 25 august 1944, funcția de Director al Direcției Siguranței și Ordinii Publice. s-a născut la 28 ianuarie 1893 în localitatea Comani, plasa Drăgănești
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
erau asigurarea ordinii și liniștii publice în mediul rural (activitatea polițienească propriu-zisă), precum și prevenirea și anihilarea actelor de sabotaj, spionaj și terorism în această zonă. În data de 20 martie 1943, prin Decretul nr.765/943 este avansat general de brigadă, fiind numit director al Direcției Siguranței și Ordinii Publice, în 1 iunie 1943, funcție pe care o va deține până în data de 25 august 1944, data la care își va înainta oficial demisia. Numele gen. Constantin Tobescu este legat de
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
Fiind îmbrăcați în uniforma armatei britanice, au fost tratați ca prizonieri de război, fiind aduși în București și găzduiți într-un apartament din sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei situat în Șoseaua Ștefan cel Mare, în custodia directă a generalului de brigadă Constantin Tobescu și a maiorului Constantin C. Roșescu. Cei trei ofițeri au locuit aici până imediat după lovitura de stat din 23 august 1944, când au fost eliberați și au părăsit România cu destinația Ankara. Totodată a fost capturat un
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
a devenit colonel și timp de 4 ani, din 1948 până în 1952, a fost șeful Direcției a V-a de Anchete (Cercetări Penale) și șeful de cabinet al ministrului de interne, Teohari Georgescu. A activat și ceva mai devreme înființata Brigadă Mobilă de pe lângă Direcția Generală a Poliției, care s-a ocupat cu deportarea sașilor și șvabilor în URSS, reprimarea grupurilor înarmate antisovietice, trierea repatriaților, în care poziție, împreună cu generalul Alexandru Nicolschi, a deportat zeci de mii de persoane în colonii de
Mișu Dulgheru () [Corola-website/Science/306475_a_307804]
-
sa în care a realizat roluri de consistență uriașă. A jucat mult și variat, fiind supranumit "„actorul celor 300 de roluri”". Nu a neglijat nici domeniul literar, scriind poezie până în ultimele clipe ale vieții. În 1959 a jucat în "Desfășurarea, Brigada lui Ionuț, Valurile Dunării, Telegrame", în "Mândrie" (1960), în "Pădurea spânzuraților" (1964), film regizat de Liviu Ciulei și premiat cu premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1965; în "Războiul domnițelor" (1969) în regia lui Virgil
Ștefan Ciubotărașu () [Corola-website/Science/305822_a_307151]
-
bisericii erau foarte mulți. Țăranii strîngeau bani și făceau reparațiile necesare bisericii, îi aduceau jertve, plăteau impozite bisericii (zeciuiala). În anul 1893 în satul Parcani s-a născut Constantinov Egor Petrovici, participant la războiul civil din 1919, a luptat în brigada lui Grigorii Ivanovici Cotovschii, a luat parte la apărarea Petrogradului, la lupta împotriva diferitor bande contra revoluționarilor. Pentru eroizmul manifestat în anii războiului civil a fost decorat cu 2 Ordine “Drapelul Roșu”. În anii Marelui război pentru Apărarea Patriei s-
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
debutat în 1953, în "Nepoții gornistului", în regia lui Dinu Negreanu, avându-i alături pe platoul de filmare pe Marga Barbu și pe Liviu Ciulei. În anul 1969, a fost ales de regizorul Mircea Drăgan pentru a juca în seria "Brigada Diverse", alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu sau Puiu Călinescu. A interpretat roluri memorabile în peste 40 de producții cinematografice, printre care "Băieții noștri" (1959), " S-a furat o bombă" (1961), "Vacanță la mare" (1962), "Dragoste la zero grade
Iurie Darie () [Corola-website/Science/305908_a_307237]
-
a fost întemeiat în 1892 după punere în circulație a liniei Bălți-Slobodka. În perioada postbelică satul făcea partea din Sovietul sătesc (comună) Pohoarna, raionul Florești. În anii sovietici activa o fabrică de asfalt și beton, punct de colectare a cerealelor, brigada de câmp „Biruința” (cu sediul la Pohoarna). De asemenea, mai funționau o școală primară, club cu instalație de cinematograf, punct medical, magazin. La recensământul din 1989 la Rogojeni locuiau 491 oameni, inclusiv: 458 moldoveni, 21 ucraineni, 11 ruși și un
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
timpului. Alături de educatori și dădace, precum și de neobosita lor șefa, Ludmila Bubulici, micuții s-au aflat în siguranță, având o pregătire suficientă pentru a pași pragul școlii.Tot atunci, în anii70, în partea sudică a satului s-a construit și brigadă de tractoare care avea în subordonarea să sute de hectare de pămînt arabil, tehnica necesară și specialiști buni în acest domeniu: Burlacu Gherghe, Andritchi Mihail, Mihai Ion, Melnitchi Serghei. La începutul anilor 90 lucrurile au luat o altă întorsătură. Grădiniță
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
buni în acest domeniu: Burlacu Gherghe, Andritchi Mihail, Mihai Ion, Melnitchi Serghei. La începutul anilor 90 lucrurile au luat o altă întorsătură. Grădiniță a fost închisă și vinduta la fel si clubul sătesc , fiind în stare avariată, s-a demolat. Brigadă de tractoare a fost ,privatizata, de oameni foarte șmecheri. Tehnică agricolă a nimerit în mâinile unor ,îndrăzneți, care au uitat cu desavirsire de comunitate și de obligațiuni. La ora actuală tinerii din Marinești își petrec timpul liber la casa de
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
A coordonat apariția și depunerea mărturiilor părții evreiești în fața comisiilor de anchetă britanice, americane și ulterior ale ONU care soseau în Palestina. În timpul celui de-al doilea război mondial Moșe Șertok a încurajat înrolarea voluntară a evreilor din Palestina în Brigada combatantă evreiască - the Fighting Jewish Brigade, în cadrul armatei britanice, pentru a lua parte la efortul de război antinazist. Soldați evrei au efectuat în cadrul acesta și acțiuni militare secrete, precum mai multe parașutări pe teritoriul țărilor afiliate Axei. După terminarea războiului
Moșe Șaret () [Corola-website/Science/305277_a_306606]
-
numar de 521 învățîtori și 265 membri ai Băncii de credit. Ofensiva generală pe frontul Prutului, denumită Operațiunea München, era plănuita pentru 2 iulie. Lovitură principala urma să fie dată de experimentata Armata 11 germană, cu Corpul de Cavalerie român (Brigăzile 5 și 6 Cavalerie) și Corpul 11 german (Diviziile 76 și 239 Infanterie germane, Diviziile 1 Blindata și 6 Infanterie române) spre Moghilev Podolsky. Corpurile 30 (Divizia 198 Infanterie germană, Diviziile 8, 13 și 14 Infanterie române) și 54 germane
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Bălti și Dubosari. Armata 4 română urma să atace cu Corpul 3 (Diviziile 35 Infanterie Rezervă, 11 și 15 Infanterie) către Chișinău și cu Corpul 5 (Divizia de Gardă, Divizia de Grăniceri și Divizia 21 Infanterie) către Tighina. Corpul 11 (Brigăzile 1 și 2 Fortificații) ramanea pe poziții defensive. În Delta, Corpul 2 (Diviziile 9 și 10 Infanterie) trebuia să forțeze traversarea Dunării și să curețe litoralul pana la Limanul Nistrului. În fine, Armata 3 a primit comandă operativă a Corpului
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
2 Fortificații) ramanea pe poziții defensive. În Delta, Corpul 2 (Diviziile 9 și 10 Infanterie) trebuia să forțeze traversarea Dunării și să curețe litoralul pana la Limanul Nistrului. În fine, Armata 3 a primit comandă operativă a Corpului de Munte (Brigadă 8 Cavalerie, Brigăzile 1, 2 și 4 Munte și Divizia 7 Infanterie) și avea misiunea să ocupe nordul Bucovinei. În nord, Divizia 7 Infanterie a început atacul la ora 4:00 după o pregătire de artilerie de zece minute. Înaintarea
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
pe poziții defensive. În Delta, Corpul 2 (Diviziile 9 și 10 Infanterie) trebuia să forțeze traversarea Dunării și să curețe litoralul pana la Limanul Nistrului. În fine, Armata 3 a primit comandă operativă a Corpului de Munte (Brigadă 8 Cavalerie, Brigăzile 1, 2 și 4 Munte și Divizia 7 Infanterie) și avea misiunea să ocupe nordul Bucovinei. În nord, Divizia 7 Infanterie a început atacul la ora 4:00 după o pregătire de artilerie de zece minute. Înaintarea a fost însă
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
erau în retragere, datorită pătrunderii germane pana la Rovno, care le amenință spatele. Astfel gen. de divizie Gheorghe Avramescu, comandantul Corpului de Munte, a ordonat atacul pe tot frontul a doua zi. Pe 3 iulie Batalioane 1 și 2 ale Brigăzii 1 Munte au înaintat pana în apropierea Storojinetului, au trecut Șiretul prin apă, deoarece podul fusese dinamitat în timpul retragerii, si au distrus ariergarda sovietică aflată în oraș. În dreapta Brigăzii 1 Munte, Brigadă 4 Munte a ajuns pe Șiretul Mic impingand
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
a doua zi. Pe 3 iulie Batalioane 1 și 2 ale Brigăzii 1 Munte au înaintat pana în apropierea Storojinetului, au trecut Șiretul prin apă, deoarece podul fusese dinamitat în timpul retragerii, si au distrus ariergarda sovietică aflată în oraș. În dreapta Brigăzii 1 Munte, Brigadă 4 Munte a ajuns pe Șiretul Mic impingand înapoi ariergărzile Diviziei 60 Munte sovietice. Aripa dreapta a Armatei 3 era formată din Divizia 7 Infanterie și Brigadă 2 Munte, Brigadă 8 Cavalerie fiind în rezervă. Brigadă 2
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Pe 3 iulie Batalioane 1 și 2 ale Brigăzii 1 Munte au înaintat pana în apropierea Storojinetului, au trecut Șiretul prin apă, deoarece podul fusese dinamitat în timpul retragerii, si au distrus ariergarda sovietică aflată în oraș. În dreapta Brigăzii 1 Munte, Brigadă 4 Munte a ajuns pe Șiretul Mic impingand înapoi ariergărzile Diviziei 60 Munte sovietice. Aripa dreapta a Armatei 3 era formată din Divizia 7 Infanterie și Brigadă 2 Munte, Brigadă 8 Cavalerie fiind în rezervă. Brigadă 2 a înaintat spre
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
retragerii, si au distrus ariergarda sovietică aflată în oraș. În dreapta Brigăzii 1 Munte, Brigadă 4 Munte a ajuns pe Șiretul Mic impingand înapoi ariergărzile Diviziei 60 Munte sovietice. Aripa dreapta a Armatei 3 era formată din Divizia 7 Infanterie și Brigadă 2 Munte, Brigadă 8 Cavalerie fiind în rezervă. Brigadă 2 a înaintat spre Molnita, cu Batalionul 15/Grupul 4 Vanatori de Munte în avangardă, care a dus lupte grele pentru cucerirea Dealului Bourului, în timp ce Grupul 5 a ocupat Dealul Porcului
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
distrus ariergarda sovietică aflată în oraș. În dreapta Brigăzii 1 Munte, Brigadă 4 Munte a ajuns pe Șiretul Mic impingand înapoi ariergărzile Diviziei 60 Munte sovietice. Aripa dreapta a Armatei 3 era formată din Divizia 7 Infanterie și Brigadă 2 Munte, Brigadă 8 Cavalerie fiind în rezervă. Brigadă 2 a înaintat spre Molnita, cu Batalionul 15/Grupul 4 Vanatori de Munte în avangardă, care a dus lupte grele pentru cucerirea Dealului Bourului, în timp ce Grupul 5 a ocupat Dealul Porcului. Divizia 7 a
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
În dreapta Brigăzii 1 Munte, Brigadă 4 Munte a ajuns pe Șiretul Mic impingand înapoi ariergărzile Diviziei 60 Munte sovietice. Aripa dreapta a Armatei 3 era formată din Divizia 7 Infanterie și Brigadă 2 Munte, Brigadă 8 Cavalerie fiind în rezervă. Brigadă 2 a înaintat spre Molnita, cu Batalionul 15/Grupul 4 Vanatori de Munte în avangardă, care a dus lupte grele pentru cucerirea Dealului Bourului, în timp ce Grupul 5 a ocupat Dealul Porcului. Divizia 7 a dus lupte în zonele Fantana Albă
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]