9,983 matches
-
Constituțională a statuat în jurisprudență că nu intră în competența sa de control interpretarea legii de către autoritățile judecătorești și nici modul de aplicare a legii. De asemenea, neconcordanța dintre legile în vigoare în aceeași materie nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare în timp a acestora. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 2 din titlul X al Legii nr. 247/2005 , prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție, Curtea apreciază că textul de lege criticat, referitor la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223445_a_224774]
-
celelalte instanțe judecătorești, precum și celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin mai multe decizii, s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor de lege criticate, raportate la dispozițiile constituționale invocate. Astfel, în ceea ce privește pretinsa nerespectare a prezumției de nevinovăție, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233891_a_235220]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014). În Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, Curtea Constituțională a constatat că: "Asupra constituționalității dispozițiilor art. 146 din Codul penal din 1969, Curtea s-a mai pronunțat prin raportare la aceleași prevederi din Constituție, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare, de exemplu, prin Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2006 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
1) din Constituție, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării». Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992 , verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru modificarea limitei valorice prevăzute la art. 146 din Codul penal." Cu același prilej
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
nici principiului conform căruia justiția e unică, imparțială și egală pentru toți. În Decizia nr. 133 din 13 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014, Curtea Constituțională a constatat că: "Asupra constituționalității dispozițiilor art. 146 teza întâi din Codul penal din 1969, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin raportare la aceleași prevederi din Constituție, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare, de exemplu, prin Decizia nr. 50 din 26
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
1) din Constituție, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării». Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992 , verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru modificarea limitei valorice prevăzute la art. 146 din Codul penal." În același sens
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
și art. 39 alin. (1) din Legea nr. 248/2005 , intervenită ulterior sesizării Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate având acest obiect a devenit inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se pronunță numai asupra constituționalității legilor și ordonanțelor în vigoare, nu și asupra celor abrogate. II. Excepția de neconstituționalitate a art. 38 lit. b) din Legea nr. 248/2005 nu îndeplinește cerința de admisibilitate prevăzută tot la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232103_a_233432]
-
și asupra celor abrogate. II. Excepția de neconstituționalitate a art. 38 lit. b) din Legea nr. 248/2005 nu îndeplinește cerința de admisibilitate prevăzută tot la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , referitoare la exercitarea controlului de constituționalitate asupra prevederilor legale care au legătură cu soluționarea cauzei. În acest sens, Curtea observă că, în speța de față, temeiul de drept al acțiunii introduse de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte nu l-a reprezentat art. 38 lit. b) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232103_a_233432]
-
constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 16, 17 și art. 19 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și cu motivări similare, Curtea respingând de fiecare dată critica referitoare la încălcarea dreptului părților la un proces echitabil. În acest sens este, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213014_a_214343]
-
la art. 137 din lege, iar, pe de altă parte, că persoanele asupra cărora se instituie astfel de măsuri pot exercita căile legale de atac. De asemenea, se menționează că aceleași dispoziții de lege au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași norme și principii fundamentale, iar prin Decizia nr. 25 din 27 ianuarie 2004 Curtea Constituțională a respins excepția ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea nr. 54 din 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169680_a_171009]
-
în ajungerea în încetare de plăți". Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 139 din Legea nr. 64/1995 sunt constituționale. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate față de prevederile art. 16 alin. (2) din Constituție, se arată că "reglementarea dedusă controlului de constituționalitate se aplică tuturor debitorilor aflați în stare de insolvență, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare". În legătură cu pretinsa contrarietate a textului de lege criticat față de exigențele dreptului la un proces echitabil, se menționează că "măsurile asigurătorii dispuse de judecătorul-sindic, din oficiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169680_a_171009]
-
art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție nu sunt întemeiate. De altfel, prin Decizia nr. 25 din 27 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 8 martie 2004, Curtea Constituțională a mai examinat constituționalitatea art. 126 din Legea nr. 64/1995 , devenit art. 139 după republicarea acesteia, prin raportare la aceleași norme fundamentale ca și în prezenta cauză, stabilind că acestea nu sunt încălcate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169680_a_171009]
-
Legii nr. 247/2005 conține prevederi privind modificarea art. 8 din Legea nr. 10/2001 . Critica de neconstituționalitate privește art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , astfel încât Curtea constată că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 217 din 28 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 18 martie 2008, prin Decizia nr. 614 din 15 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214393_a_215722]
-
alcătuit din patru camere. Procesul legislativ era divizat în Consiliul de Stat (50 de membri numiți și direct de primul consul și care elaborau proiecte de legi), Consiliul Legislativ (care adopta și respingea proiecte de legi) și Senatul (care verifică constituționalitatea legilor și modificarea constituției). Consultarea electorală s-a realizat printr-un sistem cenzitar. Cetățenii care se bucurau de mai multe drepturi civice alegeau trei tipuri de liste-la nivel comunal, la departament și la nivel național. Napoleon, prin reformele sale, a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și pe cea de cutumă. Legislația este însă slabă și fragmentată, iar curțile de justiție funcționează în doar 12 din cele 140 de municipalități. Curtea Supremă îndeplinește funcția de tribunal de apel, iar Curtea Constituțională are puterea de a analiza constituționalitatea legilor țării. Războiul civil de 27 de ani a devastat instituțiile politice și economice ale țării. ONU estimează că 1,8 milioane de oameni sunt deplasați în interiorul țării, însă în general sunt 4 milioane de oameni afectați de război. Condițiile
Angola () [Corola-website/Science/298070_a_299399]
-
abuzurilor și petiții (octombrie 1999 - noiembrie 2000). El a elaborat un număr mare de amendamente la toate proiectele de lege ce au fost dezbătute pe fond la Comisia juridică a Senatului și intervenții la majoritatea problemelor controversate de drept și constituționalitate, precum și 24 de amendamente la Constituția României, revizuită. Printre inițiativele legislative ale sale menționăm următoarele: Legea Consiliului Legislativ; Legea avocatului (1995); Legea consilierului juridic; Legea Curții Constituționale (1992); Legea Avocatului Poporului; - pachetul de legi privind siguranța națională (4), ordinea și
Ion Predescu () [Corola-website/Science/305291_a_306620]
-
din 180 de delegați și se întrunește de trei ori pe an. Principala atribuție a sa este de a emite legi, dar rareori a blocat sau schimbat vreo lege. Puterea judecătorească este subordonată Ministerului de Justiție. Curtea Supremă poate revizui constituționalitatea unei legi, la cererea președintelui. "Articol principal: Împărțirea administrativă a Camerunului" Camerunul e împărțit în 10 provincii: "Articol principal: Geografia Camerunului" Localizare: Africa de Vest, cu deschidere la Golful Biafra, între Guineea ecuatorială și Nigeria Coordonate geografice: 6° N 12° E Suprafața: Total
Camerun () [Corola-website/Science/298083_a_299412]
-
Acordul a intrat în vigoare la data ratificării de către Adunarea Federală, 21 martie, dar a fost plicat în practică temporar de la data semnării. Pe 18 martie la Curtea Constituțională a Rusiei a parvenit o cerere de la președintele Rusiei cu privire la verificarea constituționalității acordului de alipire a Crimeei la Federația Rusă. Cererea a fost primită spre examinare fără audiții publice și pe 19 martie Curtea Constituțională a declarat că acordul este în concordanță cu constituția. În aceeași zi Vladimir Puțin a remis acordul
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
secțiunea 4 a legii școlarizării din 1942, pe care Curtea a considerat-o neconstituțională. Din cauza articolului 34.3.3° al constituției, validitatea constituțională a legii privind ofensele aduse statului nu mai poate fi contestată în nicio instanță, întrucât decizia privind constituționalitatea ei a fost luată de Curtea Supremă. Mandatul prezidențial al lui Hyde s-a încheiat la 25 iunie 1945, iar el, ajuns la vârsta de 85 de ani, nu a mai candidat pentru un nou mandat. Din cauza sănătății precare, nu
Douglas Hyde () [Corola-website/Science/322495_a_323824]
-
asupra respectului față de acestea nu mai este posibilă”. Din cauza acestor interdicții, membrii de stânga a comitetului au respins raportul. Organizațiile LGBT din Franța, susținând că interdicția căsătoriei între persoane de același sex încalcă constituția, au cerut Consiliului Constituțional să examineze constituționalitatea acestor căsătorii și să analizeze articolele Codului Civil. Pe 28 ianuarie 2011 Consiliul a decis că ilegalitatea căsătoriilor între persoane de același sex nu încălca constituția, declarând că această chestiune era de decizia parlamentului. Adunarea Națională a votat asupra proiectului
Căsătorii între persoane de același sex în Franța () [Corola-website/Science/299303_a_300632]
-
asume "statutul de protector" în cazul maghiarilor din Transilvania. Referitor la decizia ÎCCJ, în data de 29 februarie 2016 Viktor Orban a susținut în fața diplomaților că „România duce o «campanie politică» împotriva liderilor minorității maghiare de pe teritoriul său, sub pretextul constituționalității, legalității și luptei împotriva corupției” și că „Ungaria «va trebui să ridice această problemă într-un mod corespunzător»". La 3 martie 2016, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a decis să-i retragă Ordinul „Steaua României” lui Laszlo Tokes. László
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
pierde drepturile de a utiliza portul New Orleans, dar în perspectivă se contura o altă problemă majoră, și anume aceea de a ajunge să depindă de Franța, de Spania sau de amândouă. În ciuda obiecțiilor de toate orientările ridicate de problema constituționalității achiziționării, președintele Thomas Jefferson a decis că mai sigur mijloc de a asigura accesul pe termen lung la fluviul Mississippi ar fi cumpărarea orașului New Orleans și a porțiunilor din Louisiana de la est de Mississippi. Jefferson i-a delegat personal
Achiziția Louisianei () [Corola-website/Science/307587_a_308916]
-
diferite reviste. Este numit profesor de limba turcă la Școala de Agricultură și Veterinari de la Halkali și la Școala de Machiniști ??? de la Ciftlik. În timpul celei de a doua perioade constituționale, M. Akif era director adjunct al Afacerilor Veterinare. După declararea constituționalității, M. Akif împreună cu 11 prieteni devin membri ai Partidului „Uniune și Progres”. La depunerea jurământului, M. Akif obiectează față de prevederea „mă voi supune regulilor fără nicio reținere” și înlocuiește stipularea „fără nicio reținere” cu formula „numai pentru lucruri corecte și
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
sa, pentru a se asigura că ordonanțele de urgență ale Guvernului prin care se modifică legea organică a referendumului. Modificarea unor legi organice nu se poate face în România prin ordonanțe ale Guvernului, dar cum doar avocatul poporului putea contesta constituționalitatea acestor ordonanțe, Guvernul le-a publicat în regim de urgență la Monitorul Oficial. Conform ordonanței, referendumul de demitere a președintelui urma să fie validat indiferent de numărul de alegători prezenți la vot. Președintele a fost acuzat, în replică la disputa
Criza politică din România, 2012 () [Corola-website/Science/326997_a_328326]
-
instaurare, menținere și exercitare a puterii, este ramura principală în sistemul de drept. Aceasta impune ca toate celelalte norme juridice, aparținând altor ramuri de drept să fie conforme cu prevederile constituționale, obiectiv care se realizează în mod practic prin controlul constituționalității legilor, care, în România, se asigură de Curtea Constituțională.
Drept constituțional () [Corola-website/Science/302733_a_304062]