13,290 matches
-
Revenindu-i deodată toată energia; cu energie crescândă). Zoe Își asumă rolul de victimă a iubirii și a bărbatului pe care l-a iubit, asociază amorului consumat ilicit ideea de sacrificiu, urmărește să Înduioșeze, să convingă. E un Întreg arsenal emoțional persuasiv menit nu să verifice autenticitatea ori intensitatea sentimentelor bărbatului față de ea, ci să-l determine pe acesta să-i fie alături În alegerea făcută. Rolul lui Tipătescu e ingrat: trebuie să se supună judecății femeii, alegerilor ei. Și nu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
expresia revoltei bărbatului inferior social, gelos și frustrat. Veta intuiește gândurile lui sau, posibil, se scuză preluând acuzele lui Chiriac și joacă ultima carte. Discursul ei are putere persuasivă, dar nu Într-atât Încât Chiriac să nu recurgă la șantaj emoțional: „CHIRIAC: Dar dacă eu oi muri? Se repede și ia spanga de la pușcă.) Vezi dumneata spanga asta? VETA (se repede la el și vrea să i-o smucească): Chiriac! CHIRIAC (luptându-se cu ea): Fugi! lasă- mă!... (Se luptă.)” etc.
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spanga de la pușcă.) Vezi dumneata spanga asta? VETA (se repede la el și vrea să i-o smucească): Chiriac! CHIRIAC (luptându-se cu ea): Fugi! lasă- mă!... (Se luptă.)” etc. etc. Agresivitatea reprezintă pentru amantul Chiriac o modalitate de manipulare emoțională. El intuiește că, În relația amoroasă În care este angajat, femeia oferă mai mult decât primește, dar vrea și mai mult: certitudini, garanții ale fidelității unei femei măritate. Arma lui de seducție rămâne bravada. Chiriac iubește spectacolul cotidian, desuet, În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
marginile mahalalei În care viețuiește Zița) reprezintă o Împlinire. Mița Baston, din D-ale carnavalului, se autodefinește tot Într-un moment de criză sentimentală. Înșelată În dragoste (și, la rândul ei, Înșală), ea nu recurge la metode obișnuite de manipulare emoțională. Amenință și vrea să se răzbune desfigurându-și amantul; cumpără vitriol, Îi ia urmele ca un detectiv, caută momentul prielnic și trece la fapte, după ce prima Încercare - limitată doar la cuvânt - eșuase: „MIȚA: Vezi tu sticluța asta? (Scoate din buzunar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
presimți = a prevedea. Nu e clarviziune sau superstiție, ci luciditatea femeii care, aderentă la realitate și cu experiență de viață, Înțelege că ar putea pierde totul. Și pentru ea totul Înseamnă situație socială, dar mai Înseamnă și siguranță, stabilitate, protecție emoțională, putere. „am poftă să-i tragem un chef” Mița Baston, căreia Îi e atribuită dorința de a chefui, trăiește - ca toate personajele caragialiene - după un cod sui generis, al poftei: pofta de a iubi, de a călători, de a domina
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
gravitațional sau presiunea oxigenului din atmosferă. Prin intermediul hipotalamusului se echilibrează și solicitarea psihică răspunzătoare în cazul excesului de perturbări în sfera psihică. Tot pe această cale acționează asupra organismului undele magnetice, radiațiile ionizante, conexiunile corticovegetative. Studii experimentale demonstrează că starea emoțională este secundară perturbațiilor vegetative. “Odată declanșate, reacțiile emoționale sunt greu stăpânite, iar voința le influențează mai puțin” (P. Groza). Modalitățile de afirmare a medicinii naturiste sunt multiple - neuroendocrine, topice, psihice, care, spre deosebire de farmacologia modernă; pe lângă multe argumente clinice și experimentale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
se echilibrează și solicitarea psihică răspunzătoare în cazul excesului de perturbări în sfera psihică. Tot pe această cale acționează asupra organismului undele magnetice, radiațiile ionizante, conexiunile corticovegetative. Studii experimentale demonstrează că starea emoțională este secundară perturbațiilor vegetative. “Odată declanșate, reacțiile emoționale sunt greu stăpânite, iar voința le influențează mai puțin” (P. Groza). Modalitățile de afirmare a medicinii naturiste sunt multiple - neuroendocrine, topice, psihice, care, spre deosebire de farmacologia modernă; pe lângă multe argumente clinice și experimentale, ea este validată de proba aspră a timpului
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
real cu lumea exterioară, afirmă C.D. Cernei. Peisajele, în forma masivelor plantate, a compozițiilor limitate fitopeisagistice, a ansamblurilor arhitecturale, arboricole sau floricole, înfrumusețează mediul de viață, prin mijloace artificiale. Estetica mediului este una din coordonatele principale ale calității vieții, factorul emoțional este inseparabil de condiția umană. Mediul social care se constituie într-o stațiune balneoclimaterică își are particularitățile sale, cu tot caracterul eterogen și temporar al sanatorizaților. Oameni din variate locuri de muncă, diferiți ca pregătire culturală, tineri și vârstnici, formează
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
hamacuri și fotolii. Cu privire la factorii spațiali, sunt observații că peisajele limitate la o adâncime de până la 200 m, când sunt bine văzute detaliile, activează procesele psihice. Distanțarea unui peisaj în limitele 200 - 400 m, cu estomparea multor detalii, creează stări emoționale moderat active. Distanțarea la aproximativ 1.000 m face contururile lineare și mai puțin clare, iar lumina-umbra și coloritul pot aduce o notă calmantă. Distanțarea și mai accentuată face să predomine tonul albastru al depărtărilor, determinând o influență sedativă. Helioterapia
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de ultim nivel); îngrijirile tip hospice constau în servicii paliative la nivel instituțional și/sau la domiciliu și sunt servicii specializate acordate de furnizori de servicii de sănătate supraspecializați, cu competență sau atestat în vederea alinării suferinței fizice, acordarea suportului social, emoțional sau spiritual. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE Educația pentru sănătate are rol major în nursing și constituie principala responsabilitate a asistentului medical și prin acest mod este realizată prevenția primordială, primară, secundară și terțiară. Pe plan mondial OMS are ca obiectiv „Sănătate
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
Observații asupra stării de sănătate actuale a pacientului (pe aparate și sisteme) : ...................................................... Obiceiuri: Igienice :.......................... Odihnă / somn :............................ Alimentație / dietă:............................ Statusul activității fizice:.......................... Eliminare fecală :............................ Eliminare urinară:...................... Deprinderi pentru menținerea stării de sănătate (controale periodice):........... Program de activitate zilnică:.............................. Status mental și emoțional:...................... Religie :..................... Dificultăți de învățare / educație :....................... Sursa informațiilor :..................... Semnătura asistentului medical :................ 3. Analiza și interpretarea datelor Definiție: reprezintă examinarea critică și responsabilă a informațiilor obținute, pentru identificarea și ierarhizarea necesităților de îngrijire prezente (actuale) sau potențiale, posibile. Problemă de îngrijire = orice
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
tip izometric în particular. La activarea hipotalamohipofizară, contribuie și hipoglicemia de efort, presiunea arterială a gazelor sanguine și reducerea pH-ului. În timp ce sistemul simpaticoadrenal participă la asigurarea surselor energetice rapid utilizabile și intervine în activarea nervos-centrală a reacțiilor comportamentale și emoționale asociate diverselor tipuri de efort, complexul hipotalamo-hipofizocortico-suprarenal, împreună cu hormonii tiroidieni și gonadali, asigură substratul energetic necesar eforturilor prelungite și intense, mărind rezistența nespecifică la hipoxie și stres, în general. La rândul lor vasopresina și aldosteronul contribuie prin ajustările volemice la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pentru a realiza reparațiile necesare. Două dintre acestea erau implicarea de urgență a guvernului în desfășurarea unor activități economice productive 723 și realizarea unei cât mai mari descentralizări. Problema centralizării, considerată excesivă în timpul domniei lui Cuza, stârnea în continuare reacții emoționale. Zvonul potrivit căruia în Iași exista din nou o stare de nemulțumire la adresa autorităților centrale și solicitările venite de aici, prin care se cereau lucruri considerate de unii lideri drept bizare 724, agitau și mai mult viața politică. Cele mai multe din
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
știe că senzația de durere este un proces complex, inițiat de terminațiile nervoase libere și receptori specializați. Aceste “semnale” dureroase sunt transportate pe căi nervoase spre sistemul nervos central (talamus, hipotalamus, scoarța cerebrală). Hipotalamusul deține un rol cheie În ceea ce privește aspectele emoționale ale percepției dureroase. Se știe de asemenea că durerea “somatică” diferă de cea “viscerală”. Durerea somatică (obținută prin stimularea receptorilor de la nivelul pielii - ex: Înțepătura) este mult mai bine localizată și sursa durerii poate fi mai ușor identificată (reprezentarea durerii
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
un fenomen complex care cuprinde o componentă somatică, o componentă vegetativă și o componentă psihică. Definiția IASP (Asociația Internațională pentru Studiul Durerii) caută să cuprindă toate aceste aspecte (cu Încărcătura subiectivă inerentă) și anume: “Durerea este o experiență senzorială și emoțională dezagreabilă, dată de o leziune tisulară veritabilă sau potențială sau de o descriere cu termeni ce se referă la o asemenea leziune”. Rolul medicului anestezist este de a diminua până la a anihila reacțiile afective produse de durere, fapt realizabil În cadrul
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
să stabilească o relație cu pacientul, o strategie anestezico-terapeutică preoperatorie, să obțină un consimțământ clar, În scris, pentru aceasta. Consultația trebuie să fie detaliată iar concluziile consemnate În foaia de observație, specificându-se riscul anestezic. Perioada preoperatorie este o Încercare emoțională dificilă pentru numeroși pacienți care se tem, firesc, de intervenția chirurgicală și de anestezie. Anestezistul este cel care poate reduce această teamă și chiar poate câștiga Încrederea pacientului, dacă În termeni simpli, pentru “neinițiați,” explică acestuia ce se va petrece
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
acoperit de flori, ghidajul jandarmilor devine din ce în ce mai sever. Înainte de a urca scările ce duc la raclă, mai aud doar o voce bărbătească care ne spune „pe două rânduri, pe două rânduri, înaintăm frumos, nu ne oprim, așa”. În vâr tejul emoțional, colorat și olfactiv în care am intrat, apuc să văd o pelerină care încearcă să depună pe raclă o bucată mare de pânză albă. Pânza, moștenitoarea acelui lințoliu din in, denumit brandeum, cu care se acopereau în Antichitatea Târzie relicvele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în general bancnote de un leu sau monede de cincizeci de bani, pe care bărbatul le primea cu o anumită aviditate și „naturalețe”, aș putea spune, mulțumind scurt din cap, fără a se opri însă din cântat, conștient de efectul emoțional asociat melodiei. Ascultându-l la rândul meu, îmi aduc aminte cu exactitate că în octombrie 2009, la Iași, începuse să interpreteze Hristos a înviat, spre marea mirare a celor din jur. În această etapă pregătitoare a rândului, cei prezenți intră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe furiș lacrimile cu dosul palmei. Nu mai am chef de nimic, mă așez pe o bancă din parc și contemplu tăcut, cu un nod în gât, agitația pelerinilor din zonă. Manualele de antropologie spun că trebuie să practici neutralitatea emoțională în astfel de situații. Iarăși, ce caut eu de fapt aici ? Pelerin, în rândul de așteptare. Decid să intru în rând, este ora 13.00, după estimările mele, voi avea cam patru ore de așteptare în față, înainte de ajunge la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la urma urmei, nu este complet lipsit de adevăr. Lângă clopotnița construită de Constantin Brâncoveanu staționează mai multe grupuri de pelerini. Sunt calmi, liniștiți, mănâncă - cu alte cuvinte, se vede că „au trecut pe la moaște”, fiind în stare de detentă emoțională și fizică. Grupul de femei din Iași, apropiate de tiparul pelerinului clasic : vârsta medie de 65 de ani, îmbrăcate sărăcăcios, cu haine second-hand, dar rezistente, călduroase, se vede că au căpătat experiență în timp. Una dintre femei poartă cu ea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
teolog, iar altul sociolog, i-am întrebat ce a vrut de fapt să spună agentul de pază. Ce era de fapt un „moldovean” în contextul acela special ? Răspunsurile au fost : moldoveni = oameni săraci, cu puțină educație, superstițioși, viață dezordonată, religie emoțională, pasionali, leneși, au nevoie de sfinți pentru a crede. Pentru mine, a fost doar o dovadă vie a stigmatului pelerin, vechi de secole. și mereu la fel de greu de experimentat pe propria piele. Note finale, prinse la cald, din carnetul de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sociale legate de pelerinaje, ci mai degrabă cu privire la valența de cod simbolic a sacrului, care a dus la o revenire în forță a religiei în spațiul public. * Pelerinii de la Prislop vor să experimenteze „altfel” contactul cu sacrul : mai direct, mai emoțional, mai sensibil. Vor o schimbare de ritm în viața lor, înțeleg că este nevoie și de sacrificiu personal în practica religioasă. Au nevoie de o religie palpabilă, ușor de înțeles. * Participarea la „pelerinajul” de la Prislop (nu știu dacă termenul este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rețineri : „Fotografiați, domnule, fotografiați ! Uite de asta vine toată lumea aceasta aici, pentru că se fac minuni, dar nimeni nu vrea să înțeleagă asta !”. Mă blochez, nu mai știu cum să reacționez, cred că am intrat iarăși într-un soi de „vrie emoțională”, atunci când devin un simplu pelerin avid de emoție și de sacru ; aici se oprește de fapt capacitatea de interpretare a unui fenomen religios și începe miracolul credinței. Un singur pelerin de acest gen, cu cârjele sale ieftine din lemn de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
venit cu un grup de credincioși din parohia sa, special pentru pelerinaj. (Mai târziu s-a dovedit că presupunerea mea este exactă, se urcau într-un microbuz înmatriculat în Dâmbovița.) Cunosc bine acea stare specială de „bine” spiritual, de descărcare emoțională pe care o resimt oamenii după ce au atins sacrul în forma cea mai pură. Cum stăteam noi amândoi așa, unul lângă celălalt, uriașul preot observă că notez ceva grăbit într-un carnet. Mă întreabă din priviri ce fac. Eu nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
scoteau din bagaje, cu gesturi grăbite, veșminte ale celor apropiați pentru a le atinge efectiv de geamul de protecție al icoanei sau de cadrul acesteia. Alții schițează gesturi circulare, ca și cum ar fi colectat lacrimile de altădată. Nimic însă din excesele emoționale pe care le-am putut vedea la pelerinajele cu moaște, semn că obiectul în sine al devoțiunii populare își pune amprenta și asupra felului de închinare. Nu am putut rămâne prea mult timp în interior, după circa 10 minute sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]