11,537 matches
-
I, p. 189); -la; marchează cazul dativ prepozițional; este o construcție mai puțin frecventă în limba română contemporană: „A visa că adevărul sau alt lucru de prisos/ E în stare ca să schimbe în natur-un fir de păr/ Este piedica eternă ce-o punem la adevăr.” (M. Eminescu, I, p. 164), „Moartea succede vieții, viața succede la moarte.” (M. Eminescu, I, p. 36). Este mai frecventă în limbajul popular: „Dau la copii de mâncare.” -pe; marchează cazul acuzativ al genului personal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 56) Augmentarea intensității unei însușiri la un obiect se poate produce într-o perspectivă dinamică, în momente succesive: gradul de intensitate devine atunci de superioritate progresivă 5: „Din ce în ce mai singur mă-ntunec și îngheț,/Când tu te pierzi în zarea eternei dimineți.” (M. Eminescu, I, p. 114) Inferioritateatc "Inferioritatea" Gradul de intensitate inferioară semnifică manifestarea mai puțin intensă a unei însușiri la un obiect în raport cu altul sau cu el însuși într-un alt moment sau loc: „El este mai puțin optimist
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a treia variantă a superlativului, o variantă în cel mai înalt grad emfatică - superlativul excesiv 7: „(...) Ca să mediteze pune/ Urechile ce-s prea lunge și coarnele de la cerb.” (M. Eminescu, p. 31) sau superlativul absolut: „Tu vei deveni ca mine, etern, atotștiutor și cu ajutorul cărții atotputernic.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 47) Exprimarea gradelor de intensitatetc "Exprimarea gradelor de intensitate" Gradele de intensitate se exprimă prin mijloace analitice: morfeme libere și, mai rar, sintetic, prin morfeme conjuncte. Echivalența se exprimă prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intensitățiitc "cu categoria gramatical\ a intensit\]ii" Sunt invariabile în funcție de categoria gramaticală a intensității, datorită planului lor semantic: a. adjectivele categoriale: dreptunghic, hexagonal, românesc, daco-getic, alpin, montan etc. b. unele adjective calificative, incompatibile cu gradualizarea însușirii pe care o exprimă: etern, veșnic, mort, perfect, esențial, principal, desăvârșit etc. c. adjective care se caracterizează prin absolutizarea unui sens categorial în planul lor semantic; sunt termeni neologici, ocupând în limba latină, de unde provin, o anumită poziție (comparativ = gradul de intensitate superioară sau inferioară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prelungire sintactică a acuzativului-morfem al diatezei reflexive: „Că o vrea spre-a se-nțelege în sfârșit pe sine însuși” (Ibidem, p. 160); • complement indirect: „Câtă sinceră frăție adusese el cu sine.” (Ibidem, p. 53); • circumstanțial: „Și în sine împăcată stăpânea eterna pace.” (Ibidem, p. 32); • atribut: „Ochii (...) mulțumiți de ei înșii privesc c-un fel de conștiință de sine.” (M.Eminescu, Proză literară, p. 74) Este specifică pronumelui reflexiv de acuzativ mai ales și de dativ, forma neaccentuată, rămânerea în afara relațiilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici minte s-o priceapă, Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface. Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!...” (M. Eminescu) Valoarea de iterativ a imperfectului relativ este condiționată de intrarea verbului în relație sintactică cu un alt verb la imperfect, cu valoare iterativă: „...De câte ori auzeam de el, de atâtea ori îl legam cu întâmplarea mea din sara
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reporterului. Să-i chiorăie mațele de foame și el să se scobească-n dinți în fața lui Capșa, spunând c-a dejunat adineaori cu Arton.” (I.L. Caragiale) În funcție de planul semantic și structura contextului sintactic, prezentul conjunctiv poate dezvolta valoarea unui prezent etern: „E foarte greu să cerți pe un om care-și mărturisește vinovăția.” (I. Slavici) Ca timp de relație, conjunctivul prezent nu-și mai ia ca prim (și unic) termen de referință momentul comunicării, ci momentul desfășurării acțiunii verbului regent, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Recitindu-mă-napoi.” (Ibidem, I, p. 126) Adverbul atunci exprimă timpul sau condiția: „Atunci lumea-n căpățână se-nvârtea ca o morișcă.” (Ibidem, p. 140), „Fii steaua cea din cer, rece și luminoasă! ș-atunci ochii mei s-or uita etern la tine!” (M. Eminescu, Proză literară, p. 87) Adverbul altfel exprimă o caracteristică a acțiunii verbale, ca adverb calificativ: „Numai limba, numirea într-un fel a unui obiect, ce unul îl vede așa, altul altfel, îi unește în înțelegere.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e drept, am o seamă de fire cărunte.” (L. Blaga) 2. morfem de dativ, în flexiunea nominală (pronominală): „A visa că adevărul sau alt lucru de prisos E în stare ca să schimbe în natur-un fir de păr Este piedica eternă ce-o punem la adevăr.” (M. Eminescu) „În multe forme-apare a vieții crudă taină Pe toți ei îi înșală, la nime se distaină.” (M. Eminescu) Cu această funcție s-a impus și în sintagme stilistice, mărci ale odei: La Heliade
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poziția cazuală a pronumelui relativ este determinată de raportul semantic dintre termenul regent și pronume. Dacă pronumele reia termenul regent, el stă în cazul nominativ: „...Poezia e un miracol care ne scoate din efemer și ne face să ne simțim eterni.” (M. Preda, Viața..., p.230) Dacă reprezintă un alt substantiv, pronumele stă în cazul genitiv: „Dar pe drumul bătut, care ar mai fi în stare să deosebească urma cui a trecut?” (C. Hogaș, 39) Observații: Este o excepție aparentă situarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și-a pus Decât orișice păpușă / Să te facă mai presus.” (M. Eminescu, I, 100) • verbul-predicat, caracterizat printr-un adverb modal la comparativ: „Soarele mai mult lumina decât încălzea.” (G. Bogza, 67) • numele predicativ: „Lumea nu-i nici trecătoare, nici eternă decât în raport cu existența noastră.” (M. Codreanu, 194), „Crezându-te că ești mai mult decât ești nu vei înainta niciodată.” (N. Iorga, 158) • circumstanțiale: „Dar în creierii munților era să meargă mai greu decât pe loc șes.” (I.L. Caragiale, Mânjoală, 245
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenului regent concomitent cu înscrierea planului semantic global al întregii structuri într-o perspectivă specială - culturală, filozofică, etică etc.: „Ale noastre sunt flori la ureche pe lângă cele ce spune în cărți...” (I. Creangă, 16), „Lumea nu-i nici trecătoare, nici eternă decât în raport cu existența noastră.” (M. Codreanu) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Ar fi stat Făt-Frumos locului, dar scumpă-i era frăția de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă decât mireasa.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dânșii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug.” (M. Eminescu, I, 59) „Ajungând seara acasă am fost întâmpinat de ai mei...” ((I.L. Caragiale, II, 151) b. analitic: „... Măgulite toate sunt De-a fi umbra frumuseții cei eterne pe pământ.” (M. Eminescu, I, 162) c. propozițional (propoziția completivă de agent): „Poate că ofițerul a înțeles că e mai bună afacerea pentru el să se facă la noapte că doarme decât să mai meargă așa până la Semlin, hărțuit mereu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vertiginos de un scop pe care îl aveam în minte, îndepărtat, după terminarea studiilor și luarea licenței, adică să public o carte.” (M. Preda, Viața..., 263) • indirect: „N-o mai caut?... Ce să caut? E același cântec vechi, Setea liniștei eterne care-mi sună în urechi.” (M. Eminescu, I, 157) • de agent: „Imediat după aceasta i s-a publicat vacanța în vederea ocupării ei de către un titular.” (I. Iordan, Memorii, II, 117), - a circumstanțialului: „Asemănarea la față, însă, era cu atât mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o cultură este necesară, dar ea nu trebuie să îl influențeze pe autor încât să-și piardă propria identitate. Să vreau să scriu altfel nici nu pot! Orice scriitor are câteva obsesii asupra cărora revine și cuplul este o relație etern umană. Așa cum au observat unii critici, am o anume înclinație pentru personajul feminin, pentru că în această identate umană se pot desluși fațete ale misterului. De fapt, unul din eseurile publicate în volumul Subiecte teatrale este intitulat chiar „Misterul feminității”. Eu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
structurale fundamentale care păstrează proprietățile materiei divizate. 1.1.1.1. Ipoteze și teorii privind structura atomului Filozoful grec Democrit (circa 460-370 î.e.n.) a afirmat că universul este compus din spațiu gol (vid) și din atomi. Atomii erau considerați particule eterne și indivizibile, cu dimensiuni mici ce nu pot fi micșorate. Democrit considera atomii diferitelor substanțe ca fiind în esență identici, dar diferența era determinată de felul suprafeței acestora. Așa de exemplu, atomii de apă-netezi și rotunzi-pot aluneca unii pe lângă alții
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
-i cu putință să faci abstracție de componenta psihică a formulei. Cine bea Cotnari se instalează într-o descendență ilustră, devine comesean cu Ștefa n cel Ma re și are acces la starea de grație ce ți-o oferă portaltoiul eternei certitudini a calității, înfrățit cu altoiul prețuirii înaintașilor. Privit astfel, vinul de Cotnari devine aproape o ... instituție: prin prestigiul adunat de-a lungul veacurilor, prin grațioasa includere între catalizatorii actului artistic și, de ce nu, prin așezarea lui între temeiurile românești
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Dar ei sunt foarte puțin Pe lângă badea Călin: Nu știu mulți cât el pe lume; Vreți să știți - ce știe anume? Iată: știe a bea vin! LXI Dac-ar trăi și-ar bea Cotnar Horațiu - Cel înfrățit prin Ode cu eternul, - El, vin Cotnari ar cere cu nesațiu Și l-ar slăvi, uitând pe veci Falernul. în Rai de-ar fi Vasile Militaru, Iar pe pământ Horațiu cel etern, Ar zice sincer: „Eu voi bea Cotnaru Iar tu, Vasile, bea din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ar trăi și-ar bea Cotnar Horațiu - Cel înfrățit prin Ode cu eternul, - El, vin Cotnari ar cere cu nesațiu Și l-ar slăvi, uitând pe veci Falernul. în Rai de-ar fi Vasile Militaru, Iar pe pământ Horațiu cel etern, Ar zice sincer: „Eu voi bea Cotnaru Iar tu, Vasile, bea din Rai Falern! în prefața cărții, Vasile Militaru spunea în „Cuvânt lămuritor”: Am scris această carte cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Gândul ce m-a călăuzit a fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a mă înțelege. - Sunt, mărturisi cu nobleță domnul de Marenn e. - Ești deci în stare de a mă înțelege și poți să mă compătimești. - Pot! întări abatele și vru să i dea un semn de simp atie și de legătură eternă între ei, însă nu se putu clinti din locul în care se afla. Se priviră amândoi ca din depărtări, întinzân d brațel e pe deasupra mesei, găsindu-se și strângându și mâinile. - Pot să-ți povestesc - întrebă cu ochii umezi Ruset
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lume și de zei sărbătorit, Ponegrind Cotnarul care setea gâtului înfrână . Și de cum se îndosește mândrul soare după dea luri Până când sa prinde iarăși, dee Sfântul Dumnezeu, Să te zbuciumi cum se bate unda mărilor de ma luri, Setea gâtului eternă să te zbuciume mereu. De-i voi cândva s-apropii de a ta buză veșnic arsă Cupa plină - mângâierea acestei lumi fărʹ de noroc, Cu durere n piept, cu jale să vezi vinul că se varsă, Ori în apă se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Shalimar din Lahore, în nordul Indiei, create de șahul Jehan în amintirea soției sale Mumtaz Mahal (cea pentru care fusese înălțat și mărețul mausoleu Taj Mahal). Shalimar este un obsedant tribut adus frumuseții unei femei care a inspirat o iubire eternă, este exuberant, seducător și voluptos. • Jardins de Bagatelle, care și-a luat numele de la frumoasele grădini ce mărginesc pădurea Bois de Boulogne din Paris. Este o compoziție florală cu acorduri de gardenie, trandafir, iasomie, magnolie și floare de portocal. Acest
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
hipotalamusului, denumit și „centrul plăcerii”. Se poate spune că în lumea plantelor aromatice, a mirodeniilor și a parfumurilor se ascund adevărate „bombe” sexuale. Dintre parfumurile cele mai senzuale se pot încerca următoarele: • Kashaya de Kenzo. Kashaya în sanscrită înseamnă dragoste eternă, un nume predestinat acestui parfum modern oriental, o adevărată revărsare de flori de vară, mosc, ambră și lemn de santal. • Obsession de Calvin Klein, un parfum sexy, impetuos și senzual. Nota sa principală este ambra, armonios combinată cu esențele de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
multă cerneală și au umplut multe rafturi de cărți, în tentativa de a genera explicații cauzale valide asupra fenomenului. De-a lungul secolelor, matematicieni, meteorologi, sociologi, antropologi, geografi, fizicieni, politologi, filosofi, teologi și juriști au căutat o fomulă pentru pacea eternă sau cel puțin au sperat să reducă complexitatea conflictelor internaționale la o structură explicativă ordonată, dezvoltând o teorie care să ne permită să explicăm, să înțelegem și să controlăm fenomenul. Această interogație a generat însă diverse ipoteze de lucru și
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
moment, a abandonat trupul și a predat morții ceea ce era muritor, pentru a arăta că trupul este muritor prin natură, dar după aceea, a sustras morții trupul muritor pentru a demonstra propria putere divină prin care a dovedit că viața eternă promisă de el era supremă morții. 57 d. rousseau, o.c., 87. 58 2Cor 5,16. 59 Ch. von SChönborn., Die Christus‑Ikone. Eine theologische Hinführung, Ed. Novalis, Schaffhausen 1984, 75. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 35 Consecințele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]