10,287 matches
-
flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă. În cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea și valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate; ... b) produse capturate din fauna sălbatică, cu excepția celor realizate din activitatea de pescuit comercial supuse impunerii potrivit prevederilor cap. II «Venituri din activități independente. ... ---------------- Alin. (1) al art. 72 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 168 din 29 mai
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a următoarelor: - produse culese din flora sălbatică, altele decât cele supuse impunerii în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (2) din Codul fiscal; - produse capturate din fauna sălbatică, altele decât cele care generează venituri din activități independente. 149^11. Nu au obligații de declarare și nu datorează impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului III din Codul fiscal: a) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică ce
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Africa de Nord, unde schimbările climatice din timpul Erei glaciare au condus la extincții repetate, prin faptul că ecosistemele au devenit tot mai restrânse lângă apele Mării Mediterane. Acest pod al Orientului Mijlociu este de o importanță deosebită în distribuția florei și faunei "Lumii vechi", inclusiv răspândirea umanității. Faptul că această arie a luat naștere în toiul divergențelor tectonice dintre plăcile Africană și Arabică, iar convergența plăcilor Arabică cu cea Eurasiatică a făcut această regiune foarte diversificată — de la munți înalți acoperiți de zăpezi
Cornul abundenței () [Corola-website/Science/318381_a_319710]
-
printre țăranii din partea locului, de la care, fiind o fire ageră și iscoditoare, sorbea vorbele înțelepte, participând la munca lor neprecupețită, pătrunzându-se de cumsecădenia, ospitalitatea, integritatea lor, savurând pitorescul inconfundabil al naturii, frumusețea și necuprinsul holdelor, bogăția florei și a faunei plaiului natal. Toate acestea i s-au întipărit adânc în suflet, servindu-i drept permanentă sursă de inspirație în opera sa de o viață. Scriitoarea face parte din generația lui Ion Druță, a Ariadnei Șalari, a Verei Malev, a lui
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]
-
Zonă”", regiunea interzisă din jurul centralei nucleare din Cernobîl, Ucraina, centrală la care s-a produs devastatorul accident nuclear în 1986. Ulterior primului accident, noi explozii s-au produs crescând contaminarea radioactivă și determinând atât apariția de mutanți în flora și fauna regiunii cât și perturbarea unor fenomene fizice în „Zonă”. Personajul principal, "„Tatuatul”", este trimis să investigheze anomalii petrecute în „Zonă”. Ca în majoritatea FPS-urilor, jucătorul controlează o „mână” care ține arma, îndeplinind misiuni, ucigând inamici și colaborând cu personajele
S.T.A.L.K.E.R.: Shadow of Chernobyl () [Corola-website/Science/320471_a_321800]
-
continental și oceanic. Temperatura medie anuală este de 6,1 grade Celsius, în luna iulie de 17,1 grade Celsius. Precipitațiile variază între 490-850mm. Se întâlnesc păduri mixte, fiind un amestec de păduri de conifere, foioase, artice si de stepă. Fauna include 68 de specii de mamifere (iepurele, vulpea, elanul, lupul, ciuta, mistrețul etc), 203 specii de păsări, 7 specii de reptile, 13 specii de amfibieni și 60 de specii de pești (babușca, ghiborțul, plătica, bibanul etc). Coordonate Geografice: Suprafață: "total
Geografia Lituaniei () [Corola-website/Science/323897_a_325226]
-
plante nitrofile, printre care și bulbucii de munte ("Trolius europaeus"); specie de plantă (ocrotită prin lege) protejată la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Arii protejate din Apuseni -Platoul carstic Padiș, "edusoft.ro".
Platoul carstic Padiș () [Corola-website/Science/323920_a_325249]
-
Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 0,40 hectare. Rezervația naturală reprezintă un punct fosilifer ce adăpostește un depozit însemnat cu faună marină (din prima perioadă a erei mezozoice), constituit din vertebrate (pești, reptile) și mai multe specii fosile de nevertebrate cu importanță paleontologică deosebită.
Gruiul Pietrii () [Corola-website/Science/323930_a_325259]
-
peisajului și florei ce vegetează pe pășuni și fânețe. La nivelul ierburilor vegetează câteva rarități floristice protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: omag galben ("Aconitum anthora"), garoafă de munte ("Dianthus tenuifolius"), ghințură punctată ("Gentiana punctata") sau bulbuc de munte ("Trollius europaeus"). Aici este întâlnită o specie rară a pajiștilor alpine, cunoscută de localnici sub denumirea populară de
Vârful Cârligați () [Corola-website/Science/323932_a_325261]
-
a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Natural Bucegi. Aria protejată reprezintă un peisaj alpin cu abrupturi stâncoase, pășuni (vegetație alpină variată) și păduri; asociații floristice specifice etajului subalpin și alpin inferior și alpin superior și o faună variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaților Meridionali. „” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte< dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte< dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: capră neagră ("Rupicapra rupicapra", în zona alpină superioară), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
suprafață de 16,30 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură. În arealul rezervației, în partea nordică a acesteia se află o formațiune (abrupt stâncos atribuit Jurasicului, numit "Colții Corbului Mare") geologică calcaroasă de culoare alb-cenușie, ce are la bază depozite importante de grohotișuri
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
oxycoccos"). La nivelul ierburilor vegetează o gamă diversă de plante caracteristice turbăriilor; printre care: curechi de munte ("Ligularia sibirica") - specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), omag vânăt ("Aconitum toxicum"), arnică ("Arnica montana"), ruginare ("Andromeda polifolia"), brădișor (cu specii de: "Lycopodium selago" și "Huperzia selago") sau pedicuță ("Lycopodium clavatum"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
intenționat în ape înghețate și nisipuri mișcătoare pentru a demonstra diverse tehnici de supraviețuire în astfel de cazuri. Telespectatorul este delectat cu diverse întâmplări și istorii despre aventurieri (uneori uciși) în lupta lor cu sălbăticia, alături de informații și detalii privind fauna și flora regiunii. Episoadele incipiente ale emisiunii au fost criticate pentru faptul că induceau în eroare telespectatorul, creând senzația ca Bear Grylls este singur, neasistat. Discovery Channel și Channel 4 au venit în întâmpinarea criticilor și a adus clarificări subliniind
Bear Grylls () [Corola-website/Science/319432_a_320761]
-
Stierlin (Elveția), Embrik Ștrand (Norvegia), M. Marshall (Anglia), J.M. de la Fuente (Spania) și O. Retovski (Rusia). A fost membru corespondent al Societății Entomologice din Ungaria. Lucrarea să de căpătai este "Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zum Jahr 1911" („Fauna gândacilor din Transilvania pe baza cercetărilor efectuate până în anul 1911”) (Sibiu, 1912). Aici a descris 4763 de specii de gândaci cu locul unde au fost găsiți. Nici până în ziua noastră nu a mai fost efectuată o altă clasificare asemănătoare.. Colecția
Karl Petri () [Corola-website/Science/319476_a_320805]
-
apă către Tisa. În zilele noastre primește ape prin intermediul canalelor Palić-Ludaš și Bega. În zona lacului se pot întâlni 214 specii de păsări dintre care 140 sunt rare. Majoritatea speciilor sunt migratoare. Caracteristică arealului este Panurus biarmicus, din familia Passeriformes. Fauna de uscat cuprinde 20 de reprezetanți printre care și "Lutra lutra" (vidra europeană), specie amenințată.
Lacul Ludaš () [Corola-website/Science/319874_a_321203]
-
pentru relieful și formațiunile interioare, care reprezintă o atracție turistică deosebită, atât pentru vizitatori, cât și pentru speologi. Peșteră V5 poate fi vizitată de echipe de speologi experimentați și necesită echipament de expolrare complet: costume impermeabile, cizme, corzi, coborâtoare, blocatoare... Fauna este relativ bogată, incomplet studiată. A fost identificat coleopterul Pholeuon (s. str.) knirschi cetatensis.
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
Postăvarul (arie naturală) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în partea sud-estică a Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Brașov. Aria naturală este situată în partea sudică a județului Brașov (pe teritoriul nordic al orașului Predeal, sud-vestic al municipiului Săcele
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
pe o suprafață de 1.303 hectare între râul Timiș, Valea Cheii și stațiunea turistică Poiana Brașov. Arealul a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, terenuri cultivate) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Masivului
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei speciile floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice (protejate la nivel internațional, endemice sau aflate pe lista roșie); printre care: coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
serotina"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"). Fauna sitului este una bogată și variată; la baza desemnării acestuia aflându-se mai multe specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
una bogată și variată; la baza desemnării acestuia aflându-se mai multe specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice protejate semnalate în sit: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), veveriță roșcată ("Sciurus
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă. În cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea și valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate; ... b) produse capturate din fauna sălbatică, cu excepția celor realizate din activitatea de pescuit comercial supuse impunerii potrivit prevederilor cap. II «Venituri din activități independente. ... ---------------- Alin. (1) al art. 72 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 168 din 29 mai
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a următoarelor: - produse culese din flora sălbatică, altele decât cele supuse impunerii în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (2) din Codul fiscal; - produse capturate din fauna sălbatică, altele decât cele care generează venituri din activități independente. 149^11. Nu au obligații de declarare și nu datorează impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului III din Codul fiscal: a) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică ce
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]