51,240 matches
-
Se pot produce ultrasunete și cu ajutorul efectului magnetostrictiv, care constă în deformarea corpurilor feromagnetice (fier, nichel, cobalt) sub acțiunea unui câmp magnetic. Generatorul magnetostrictiv este avantajos pentru producerea ultrasunetelor de frecvență joasă (de la 20— 60 kHz) si energii considerabile. Datorită frecvenței mari și a energiei mari pe care o transportă, ultrasunetele produc o serie de efecte fizico-chimice dintre care menționăm : distrugerea stărilor de echilibru labil, încălzirea mediul pe care-1 străbat, formarea de sisteme disperse (suspensii și emulsii), coagulări, influențarea potențialelor electrochimice
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
azot) etc. Această varietate de efecte permite utilizarea ultrasunetelor într-o mulțime de aplicații practice. Ultrasunetele produc încălzirea și redistribuirea substanței din celulele vii fapt folosit în terapeutică (încălzirea anumitor țesuturi și masaje adânci), precum și la conservarea alimentelor (ultrasunetele de frecvență și intensitate adecvată distrug microorganismele). O altă aplicație a ultrasunetelor este legata de măsurarea adâncimii mărilor. În esență, procedeul este același ca si ÎB cazul folosirii sunetelor obișnuite, prezentând însă avantajul fasciculelor dirijate. De asemenea, se pot produce semnale foarte
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
fi mai profund sau mai acut. Înălțimea sunetului permite clasificarea notelor muzicale în note muzicale joase sau note muzicale înalte. Și aceasta pentru că înălțimea sunetului se referă la caracterul senzației sonore. De remarcat faptul că între înălțimea unui sunet și frecvența lui există o anumită legătură, dar nu se poate afirma că există o perfectă corespondență între ele. De exemplu, unui sunet cu frecvența de 16 Hz îi corespunde cea mai joasă înălțime detectabilă ca sunet de o ureche medie, iar
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
înălțimea sunetului se referă la caracterul senzației sonore. De remarcat faptul că între înălțimea unui sunet și frecvența lui există o anumită legătură, dar nu se poate afirma că există o perfectă corespondență între ele. De exemplu, unui sunet cu frecvența de 16 Hz îi corespunde cea mai joasă înălțime detectabilă ca sunet de o ureche medie, iar unui sunet cu frecventa de 20 000 Hz îi corespunde cea mai mare înălțime percepută ca sunet de o ureche medie. Două sau
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
îi corespunde cea mai mare înălțime percepută ca sunet de o ureche medie. Două sau mai multe sunete care au aceeași înălțime sunt la unison. Înălțimea sunetului este subiectivă și, din acest motiv nu poate fi măsurată cu vreun instrument. Frecvența sunetului este o mărime fizică obiectivă și de aceea poate fi măsurata. Frecvența sunetului se poate defini prin relația simplă ν = n/t, ceea ce reprezintă numărul de vibrații sonore în unitatea de timp. În cazul unui sunet pur (simplu) având
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Două sau mai multe sunete care au aceeași înălțime sunt la unison. Înălțimea sunetului este subiectivă și, din acest motiv nu poate fi măsurată cu vreun instrument. Frecvența sunetului este o mărime fizică obiectivă și de aceea poate fi măsurata. Frecvența sunetului se poate defini prin relația simplă ν = n/t, ceea ce reprezintă numărul de vibrații sonore în unitatea de timp. În cazul unui sunet pur (simplu) având intensitate constantă, înălțimea acestuia crește o dată cu creșterea frecvenței, însă pentru un sunet pur
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
de aceea poate fi măsurata. Frecvența sunetului se poate defini prin relația simplă ν = n/t, ceea ce reprezintă numărul de vibrații sonore în unitatea de timp. În cazul unui sunet pur (simplu) având intensitate constantă, înălțimea acestuia crește o dată cu creșterea frecvenței, însă pentru un sunet pur, cu frecvență constantă, înălțimea acestuia scade când intensitatea lui sonoră crește. b) Propagarea și efectele sunetelor sunt caracterizate prin mărimea fizică numită intensitate a sunetelor sau intensitate sonoră. Sunetele se propagă în spațiu și acest
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
se poate defini prin relația simplă ν = n/t, ceea ce reprezintă numărul de vibrații sonore în unitatea de timp. În cazul unui sunet pur (simplu) având intensitate constantă, înălțimea acestuia crește o dată cu creșterea frecvenței, însă pentru un sunet pur, cu frecvență constantă, înălțimea acestuia scade când intensitatea lui sonoră crește. b) Propagarea și efectele sunetelor sunt caracterizate prin mărimea fizică numită intensitate a sunetelor sau intensitate sonoră. Sunetele se propagă în spațiu și acest spațiu este denumit câmp sonor. Intensitatea sonoră
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
definiție echivalentă este următoarea : intensitatea sonoră într-un punct din câmpul sonor reprezintă puterea sonoră raportată la unitatea de arie aflată în acel punct, perpendiculară pe direcția de propagare a sunetului. Această expresie ne arată că intensitatea sunetului depinde de frecvența proprie ν0 a acestuia și anume pentru aceeași amplitudine A, intensitatea crește odată cu creșterea frecvenței proprii. ν0 se scoate din relația ω0= k m Dar intensitatea sonoră mai depinde de viteza sunetului v și de densitatea mediului prin care se
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
raportată la unitatea de arie aflată în acel punct, perpendiculară pe direcția de propagare a sunetului. Această expresie ne arată că intensitatea sunetului depinde de frecvența proprie ν0 a acestuia și anume pentru aceeași amplitudine A, intensitatea crește odată cu creșterea frecvenței proprii. ν0 se scoate din relația ω0= k m Dar intensitatea sonoră mai depinde de viteza sunetului v și de densitatea mediului prin care se propagă. În concluzie, intensitatea sonoră depinde de două categorii de mărimi și anume: mărimi ce
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
de mărimi și anume: mărimi ce caracterizează vibrația, ν0 și A și mărimi ce caracterizează mediul ρ și v. Intensitatea sonoră se exprimă în W/m2. c) Timbrul este o altă calitate a sunetelor. El diferențiază sunete cu intensități și frecvențe egale emise de instrumente diferite. Această diferențiere se datorează intensității și frecvenței armonicelor care însoțesc sunetul fundamental. Reamintim că sunetul cu frecventa cea mai joasă emis de un corp reprezintă sunetul fundamental și este însoțit de o serie de sunete
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
mărimi ce caracterizează mediul ρ și v. Intensitatea sonoră se exprimă în W/m2. c) Timbrul este o altă calitate a sunetelor. El diferențiază sunete cu intensități și frecvențe egale emise de instrumente diferite. Această diferențiere se datorează intensității și frecvenței armonicelor care însoțesc sunetul fundamental. Reamintim că sunetul cu frecventa cea mai joasă emis de un corp reprezintă sunetul fundamental și este însoțit de o serie de sunete superioare (armonice). Aceste sunete superioare determină timbrul sunetului emis de un instrument
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
muzicale O oscilație periodică, adică un sunet muzical, se poate descompune într-o serie de oscilații sinusoidale sau tonuri muzicale (serie Fourier) : Deoarece urechea omenească nu este sensibilă la defazajele oscilațiilor componente (G. S. Ohm), spectrul sunetului (amplitudinile An în funcție de frecvență) este suficient pentru a caracteriza sunetul, adică două sunete cu același spectru dau aceeași senzație auditivă. Timbrul sunetului este determinat de prezența și intensitatea armonicelor. b. Zgomote Zgomotele sunt sunete aperiodice, cu amplitudine variabilă neregulat. Ele nu mai au un
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
corzile puse în vibrație prin frecare ian naștere unde transversale și numai acestea sunt folosite în muzică. Am făcut această precizare pentru că într-o coardă frecată în lungul ei iau naștere unde longitudinale, care nu simt folosite în muzică, deoarece frecvența lor este mai mare decât a undelor transversale. Undele transversale din corzile vibrante nu sunt sinusoidale, dar indiferent de legea după care au loc vibrațiile lor, acestea pot fi descompuse într-o serie de termeni sinusoidali folosind seria Fourier. Din
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
vibrante nu sunt sinusoidale, dar indiferent de legea după care au loc vibrațiile lor, acestea pot fi descompuse într-o serie de termeni sinusoidali folosind seria Fourier. Din toți termenii aceștia coarda vibrantă alege și amplifică, prin rezonanță termenul corespunzător frecvenței proprii de vibrație. Pe corzi ia naștere o undă staționară cu noduri la extremități. Așa fiind, lungimea l a corzii este egală cu λ/2. Vom. avea deci, în cazul frecvenței fundamentale a corzii vibrante, relația: Toate instrumentele muzicale cu
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
coarda vibrantă alege și amplifică, prin rezonanță termenul corespunzător frecvenței proprii de vibrație. Pe corzi ia naștere o undă staționară cu noduri la extremități. Așa fiind, lungimea l a corzii este egală cu λ/2. Vom. avea deci, în cazul frecvenței fundamentale a corzii vibrante, relația: Toate instrumentele muzicale cu corzi sunt mai întâi acordate și apoi se cântă cu ele. Acordarea acestora se face prin modificarea tensiunii T; creșterea tensiunii determină creșterea frecvenței și, ca urmare, creșterea înălțimii sunetului emis
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
λ/2. Vom. avea deci, în cazul frecvenței fundamentale a corzii vibrante, relația: Toate instrumentele muzicale cu corzi sunt mai întâi acordate și apoi se cântă cu ele. Acordarea acestora se face prin modificarea tensiunii T; creșterea tensiunii determină creșterea frecvenței și, ca urmare, creșterea înălțimii sunetului emis și invers, iar o scădere a tensiunii corzii face să scadă frecvența și deci înălțimea sunetului emis de coarda vibrantă. Dar frecvența, este invers proporțională cu lungimea corzii. Un exemplu în acest sens
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
mai întâi acordate și apoi se cântă cu ele. Acordarea acestora se face prin modificarea tensiunii T; creșterea tensiunii determină creșterea frecvenței și, ca urmare, creșterea înălțimii sunetului emis și invers, iar o scădere a tensiunii corzii face să scadă frecvența și deci înălțimea sunetului emis de coarda vibrantă. Dar frecvența, este invers proporțională cu lungimea corzii. Un exemplu în acest sens ni-l oferă pianul, violoncelul sau contrabasul. La violoncel sau contrabas corzile sunt mult mai lungi decât la vioară
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
acestora se face prin modificarea tensiunii T; creșterea tensiunii determină creșterea frecvenței și, ca urmare, creșterea înălțimii sunetului emis și invers, iar o scădere a tensiunii corzii face să scadă frecvența și deci înălțimea sunetului emis de coarda vibrantă. Dar frecvența, este invers proporțională cu lungimea corzii. Un exemplu în acest sens ni-l oferă pianul, violoncelul sau contrabasul. La violoncel sau contrabas corzile sunt mult mai lungi decât la vioară, iar corzile ale viorii. Pentru a se obține variația înălțimii
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
pe tastiera acestora (vioară, mandolină, chitară, balalaică, violoncel etc.) variind astfel lungimea porțiunii 15 de coardă care vibrează. De regulă, corzile bașilor pianului se înfășoară cu sârmă. În acest fel se mărește masa unității de lungime obținându-se astfel o frecvență joasă, necesară, fără a fi nevoie să se lungească prea mult coarda (ceea ce ar însemna o creștere a dimensiunilor instrumentului). Lungimea corzii vibrante poate fi exprimată în funcție de lungimea de undă a undelor staționare corespunzătoare sunetului fundamental și armonicelor, astfel în
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
ar însemna o creștere a dimensiunilor instrumentului). Lungimea corzii vibrante poate fi exprimată în funcție de lungimea de undă a undelor staționare corespunzătoare sunetului fundamental și armonicelor, astfel în care n ia valori din șirul numerelor naturale (1, 2, 3, 4, 5 ...). Frecvențele corespunzătoare acestor lungimi de undă sunt: Se poate spune că într-o coardă vibrantă, a cărei lungime este l, pot forma unde staționare numai acele oscilații care au lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Frecvențele corespunzătoare acestor lungimi de undă sunt: Se poate spune că într-o coardă vibrantă, a cărei lungime este l, pot forma unde staționare numai acele oscilații care au lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Se poate spune că într-o coardă vibrantă, a cărei lungime este l, pot forma unde staționare numai acele oscilații care au lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
forma unde staționare numai acele oscilații care au lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf adică frecvența sunetului fundamental, pentru n = 2 se obține a doua armonică pentru n
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
au lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf adică frecvența sunetului fundamental, pentru n = 2 se obține a doua armonică pentru n = 3 — a treia armonică ș.a.m.d.
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]