10,651 matches
-
artist, care putea rămâne un om bogat de pe urma unei neașteptate epoci de succes, a murit sărac și a fost îngropat cu talerul. Cele dintâi succese ale armatei române produc o mare însuflețire în București. De cum au trecut regimentele române Dunărea, fuga oștirilor rusești fu oprită. Baia în Dunăre le fu cruțată. Armata română în cap cu prințul Carol merg către Plevna și iau parte la asediul Plevnei, iar marele general turc Osman-pașa este încercuit și asediat! Ion Brătianu desfășoară o activitate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rămase pînă la închidere. Cînd a început să trosnească clădirea și să zăngăne geamurile, n-am realizat ce se întîmplă. Cei din prima parte a sălii au zbughit-o, instinctiv, spre ieșire. Rămas singur, am luat-o și eu la fugă. În timp ce eram pe la mijloc, s-a întrerupt lumina și am auzit căzînd niște fișiere. Afară, în parc, lîngă un arbore, se strînseseră 8-9 inși, bărbați și femei, nici unul cunoscut, adică toți cei care mai erau la acea oră tîrzie în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
La ora asta, unii și-au făcut „norma”. Luîndu-mă singur la refec, îmi ieșea un portret nu prea măgulitor: sînt tabietliu, mă mocoșesc cu bărbieritul și spălatul, după asta îmi îngrijesc un pic și sufletul, nu iau micul dejun în fugă, iar cînd, după cafea și nelipsitul „ceai tare”, ajung la „masa de lucru”, înainte de a reciti puținul ce mi-a ieșit de sub condei în ziua precedentă, mă simt ispitit să răsfoiesc o revistă sau o carte. Șirul acesta de „mici
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
altfel, că filmul poate fi considerat și un studiu asupra lașității. Dacă am reținut bine, de cele mai multe ori, Falconetti își atacă adversarii sărind de sus asupra lor asemenea unei păsări de pradă sau a unei feline sălbatice. Evită, uneori prin fugă, confruntările directe, „în cîmp deschis”. Întrunite în aceeași persoană, spiritul malefic și lașitatea sînt foarte periculoase. O dovedește scena finală. Crezut mort, Falconetti are o ultimă zvîrcolire de răutate împușcîndu-l din spate, deci la modul laș, pe Rudy Jordache. E
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
au că alterează sufletul și-l degradează: vorbesc din literatură, una de imaginație! *„Stai pe loc! Stai pe loc!”, i-a strigat Viorica lui Costică fiului ei care venea acasă împreună cu logodnica. A închis poarta și s-a repezit în fugă la vale spre cei doi. Nedumerit, băiatul a întrebat-o: „Ce s-a întîmplat, mamă?” „S-a întîmplat - a răspuns ea înțepată - că dumneaei (și a arătat spre viitoarea noră) nu știe că geanta are două torți. Am venit să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și decor. Ce frumoasă-i părerea dv. de a ne vedea cu toții În casa noastră cu masă mare de grădină, sub cireș, dar amar au mai bătut vremurile și ne-a vântuit În toate colțurile lumii și ne vedem pe fugă, care cum poate, toți nu ne-am mai Întâlnit de șase ani, după plecarea soției. Tudorel cu ai lui la Amsterdam, Smaragda și Remus la Craiova, eu la București, Ruxandra În Japonia. Când poate veni unul, celălalt n-are timp
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scris Înainte spre a lega și a feri de omisiuni. Tu mă Înțelegi, sunt sigur. și acum să trec la lucrarea ta. Mi-a părut f. rău că nu am avut ocazia să o văd mai bine căci, așa În fugă și mi-am dat seamă că ai făcut un lucru foarte serios 307. Mi-am propus să mai răsfoiesc odată dosarele mele să vedem dacă nu-ți mai găsesc ceva de seamă pentru lucrarea ta. De exemplu din activitatea Învățătorilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ce pot face? Obiceiul este greu să-l ignorez. Vă Îmbrățișez cu tot dragul, M. V. Pienescu 36 C.P. Buc., 28/XII.75 Un an bun cu sănătate și spor la lucrurile frumoase, ca lucrarea pe care am văzut-o, În fugă, la Varatic. Când mai vii prin București? La mulți ani! M. V. Pienescu 308 Iată un exemplu despre modul cum se poate demobiliza un donator, care la rându-i poate spune și altora cum a fost tratat! Este și neglijență, și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Gh. Rădășanu (un fiu al Învățătorului, azi decedat) - al masivului volum de Jocuri populare bucovinene, editat În 1981, sub egida 817 a dat niciodată; de ce, nu știu. Se vede că n-oi fi vorbit bine. Eu plec de acasă pe fugă. Am plecat duminică 28 la Iași, am stat luni la șc. Nor. „V. Lupu” unde am Învățat, că s-au Împlinit 64 de ani de când am absolvit școala. și din 56 absolvenți În 1906 am fost numai eu din seria
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
municipiu. Atunci am Îndrăznit să-i cer pentru „Galerie”, un volum de studii de romanistică, apărut la Universitatea din Freiburg, În cadrul catedrei sale. 826 RUSU, Liviu 344 1 Iași, 13.VII.1977 Dragă Domnule Dimitriu Iertați-mă! Vă scriu din fugă, fiind mereu pe drumuri. Plec spre Tg. Neamț. Vă trimit fotografiile, aș vrea să vă placă; mi-i dor de dv. și de-abia aștept să ne vedem. Vă urez sănătate și zile frumoase. Transmiteți aceleași urări și colegei dv.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o verificare a lucrărilor de U.A.P. Am scris lui Ion Irimescu, artist al poporului. Aici nu au mașină, dar mi s-a spus de Tov. Chircă, de la Casa de Creație, că vin ei, cu mașina. Aș fi tras o fugă, dar nu voiam să lipsesc, tocmai când vin ei. Dacă Îl cunoști pe directorul Chircă, poate vorbești cu el, este un om afabil. Cu cele mai bune gânduri, sărutări de mâini mamei și soției. Prietenie, Teodor Tatos 17 Fălticeni, 3
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Eugen, Atunci când am fost În Suceava, am stat mai mult de vorbă cu Vigh, În expoziția lor. Apoi am fost la Tov. I. Paranici, la „Zori Noi” și la Prof. Loghin, așa că am Întârziat prea mult, am mâncat ceva pe fugă și voiam să vă văd, Înainte de a pleca Înapoi (...). Te rog, dacă fotografiezi ceva, sunt și eu amator să dau, cât dai și mata. După cât văd, noi rar putem să stăm mai mult de vorbă. Te rog să culegi impresii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care o primesc primii 10 din cei de la Ateneul Român. Am amănunte pe care le păstrez până ne vom vedea. La mulți ani buni, pictorul Teodor Tatos 43 C.P. Fălticeni, 6 apr. 1976 Dragă domnule Eugen, Cu greu, după o fugă lungă, am putut găsi un nr. din „România literară”, ultimul număr din 1 aprilie 1975. Este vorba de expoz. de la 883 „Teatrul Național” și sunt citat și eu acolo; este și Bența 446 În un amplu articol, de către un cronicar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Gheorghe) 1972. Conferința mea despre „Actualitatea principiilor pedagogice ale lui Goethe” va avea loc În mai 1972. Subiectul s-a aprobat, ziua nu s-a fixat Însă. Vă aștept cu nerăbdare la Buftea, unde sper, că nu veniți chiar „pe fugă”. Găzduiți la d-na Păpușanu? Bine faceți, căci de la ea mai aflați multe despre Folticenii de altădată. Așa dar, Vă aștept și Vă zic la revedere pe curând. V. Tempeanu Omagiile mele doamnei matale și complimente de la ai mei inclusiv
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
voi pregăti tot ce mai pot găsi din revistele și cărțile tatii și corespondența sau fotografii cu Moș Ghiță Kirileanu. Cu anticipate mulțumiri și cu cele mai alese sentimente de stimă, Despina Teodorescu acum În jur de 90 de ani. Fuga lui Creangă pe plută, povestită de Moș ștefan, are un farmec deosebit. 1004 6 București, 30 mai 1975 Mult stimate domnule Dimitriu, Pentru Început, vă mulțumesc din tot sufletul că mi-ați trimis - și așa de repede - albumul cu mănăstirile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Fondul memorial-documentar „S.Fl. Marian”. 1030 amărui În urma vizitei tale clujene din cauza grabei tale (de la un tren la altul) și a „colocviului” cu Teohar Mihădaș, În care niciunul n-a oferit ce-ar fi putut, fiind obosiți și pe fugă. Dară , dară , ne vom răzbuna pe viitor și când te mai prind prin Cluj, te sechestrez pur și simplu. Apropò, cum se mai simte soția? Cred cu convingere că până la urmă medicina va Învinge! și sănătatea se va reinstala plenar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tentativa amintită. Calvarul și teroarea vieții mele încep însă odată cu majoratul și, în același timp, cu renașterea dorinței mele de a pleca în libertate și de a scăpa de asuprirea din țara noastră. Începusem să mă pregătesc pentru a doua fugă și, ca orice om calculat, am strâns câteva mărci procurate cu mari riscuri la negru de la turiștii ce veneau prin Brașov. M-au găsit însă cu aceasta, pentru că informatorii, cărora eu le spun turnătorii Miliției, au ochii foarte deschiși și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prostia urcate în jilț. Suntem sătui de corupție. Toți se roagă Ceaușeștilor prin petiții, scrisori, rapoarte de nedreptăți, de abuzuri, prin emisiunile dvs. se roagă disperați ca unor Cristoși care doar ei le mai pot aduce izbăvirea unui pașaport de fugă, de emigrare. Constituția țării o invocă de pomană, ea nu mai este o lege de bază, ci o lege să o vază dușmanii din afară. Nu avem un Zaharov, după plecarea micului Soljenițîn, Paul Goma, care să-i adune pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
șantaj, este nefolositoare și periculoasă. Și așa tineretul nu are alt gând decât să se expatrieze. Sunt de acord că nu dvs. sunteți principalii vinovați, ci sistemul, dar pentru ce să fiți dvs. legați de acest fenomen al emigrării, al fugii de țară, de datoria de a lupta în țară. O emisiune de acest fel este utilă dacă se ocupă realmente de lupta pentru drepturile sociale din țară, în timp ce fuga, emigrarea este o supapă ușoară, o lașitate. Și așa, acești cetățeni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ce să fiți dvs. legați de acest fenomen al emigrării, al fugii de țară, de datoria de a lupta în țară. O emisiune de acest fel este utilă dacă se ocupă realmente de lupta pentru drepturile sociale din țară, în timp ce fuga, emigrarea este o supapă ușoară, o lașitate. Și așa, acești cetățeni utilizează tot felul de mijloace pentru a scăpa după formula lasă-mă să fug și nu veți mai auzi de mine. Păi, nu așa este bine. Poporul nostru trebuie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
riscă integritatea corporală, așa cum s-a întâmplat la Spitalul Brâncovenesc, pentru a decide dacă-l dărâmă sau nu. Scăpat din mașina blindată, tovarășul Corbu s-a trezit în fața instinctelor sale și, auzind cum miorlăie o pisică, a rupt-o la fugă, după ea. Pisica vulgaris sau pisica spitalicensis neștiind ce grad de colonel de Securitate are tovarășul Corbu, s-a înfoiat, l-a stupit (vezi celebrul blestem arghezian stupi-l-ar mâțele) și l-a și zgâriat. Tovarășul Corbu s-a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
poate numi liniștit situație-limită. Lipsa de perspectivă pe care domnul Ceaușescu și regimul său o oferă românului i-a determinat pe foarte mulți din generația amintită, și nu numai pe ei, să apuce calea exilului. Înțelepciunea populară a decretat că fuga este rușinoasă, dar sănătoasă atunci când orice alt mijloc de supraviețuire sau de salvare nu mai este posibil. Dar, fuga și înstrăinarea în acest caz nu au numai semnificația rezolvării unei stări personale, ci, dimpotrivă, ele se definesc ca un gest
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
determinat pe foarte mulți din generația amintită, și nu numai pe ei, să apuce calea exilului. Înțelepciunea populară a decretat că fuga este rușinoasă, dar sănătoasă atunci când orice alt mijloc de supraviețuire sau de salvare nu mai este posibil. Dar, fuga și înstrăinarea în acest caz nu au numai semnificația rezolvării unei stări personale, ci, dimpotrivă, ele se definesc ca un gest de protest împotriva unei orânduiri care a promis marea cu sarea, dar care nu a realizat nici măcar speranțele propriilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bâjbâite pagini. Și nu o dată, de la cei cu care ne-am Înfrățit tocmai din cauza acelorași copilăroase obsesii literare. O spunea, În 1967, și prietenul meu: „Îngânăm fiecare, altfel poate, aceeași tânguire. E semnul congenital al apartenenței noastre, cântecul singurătății, al fugii de singurătate, de noi Înșine, forma angajării și totodată modul În care fugim de responsabilitățile vieții, este religia și abjurarea noastră - rațiunea noastră de a exista”. Paharele erau pline, dar nu le ridicasem Încă, atunci când vorbitorul Începuse a se ocupa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dezbatere pe care o provocasem. * În România dinainte de 1989, prietenia noastră fusese confuză, o potențialitate deviată, mai curând, În enclava unui grup de prieteni și prieteni ai unor prieteni. Amintiri, nu puține, existau, Însă, și erau persistente. Ne revăzusem, În fugă, la Berlin În 1987 și ne-am reîntâlnit, apoi, În 1990, În America. „Înțeleg că ar trebui să-ți mulțumesc pentru venirea mea aici”, mi-a spus Gabriela, la telefon, după sosire. Mulțumirile nu-și aveau rost, nici nu eram
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]