9,535 matches
-
În afară de Uniunea Sovietică, România a fost singura națiune din Europa de Est care avea un crematoriu operațional înainte de al Doilea Război Mondial, deși a fost construit unul în Debrecen, Ungaria, în 1932, care însă nu a fost deschis până în 1951. În perioada interbelică, Societatea Cenușa a fost administrată privat și a construit din fonduri proprii și cu sprijinul Primăriei Capitalei crematoriul, început în 1925. Crematoriului Cenușa, având la bază un proiect al arhitectului român Duiliu Marcu, a fost inaugurat la 25 ianuarie 1928
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
Jaques Vergotti (n. 23 martie 1915, Sighireanu, Județul Ialomița (interbelic) - d. 16 decembrie, 1999, Bridgeport, Connecticut, SUA) a fost un căpitan de jandarmi care a îndeplinit funcția de ofițer de ordonanță al regelui Mihai I al României și care apoi, cu gradul de maior, în calitate de prefect al palatului, l-a
Jacques Vergotti () [Corola-website/Science/337602_a_338931]
-
Însă primele vehicule feroviare românești echipate cu motoare Diesel au fost automotoarele produse de "Malaxa" începând cu 1934. În anul 1938, firma "Sulzer AG-Winterthur" realizează pentru CFR, ca prototip de încercare, o locomotivă Diesel cu cuplaj electric, care în perioada interbelică a fost una dintre cele mai puternice locomotive de acest tip din lume. Era constituită din două unități cuplate, fiecare având o putere de 2.200 CP. Echipamentul electric și partea mecanică au fost livrate de către firmele: "Brown", "Boveri & C-
Locomotiva 060-DA () [Corola-website/Science/337673_a_339002]
-
a fost imediată. Noi am publicat rezultatele și am avut surpriza că nu au fost cenzurate, nici din revistele de profil, nici din manuale”. Ceaușescu interzice sociologia ”Sociologia românească avea o tradiție și un renume pe plan mondial, din perioada interbelică, atunci când se vorbea de Școala de la București, sub conducerea lui Dimitrie Gusti. Comuniștii au interzis sociologia, în 1947. În perioada de deschidere a anilor 60, Facultatea a fost reînființată, la Universitatea din București. După ce am pregătit șapte promoții, și ne-
Sociologia, aniversare importantă. Momentul în care comunismul ia o pauză, acum 50 de ani by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101042_a_102334]
-
să aibă de-a face cu muncitorii. Câțiva ani mai tarziu situația se schimbă și presa din România începe să acorde spații restrânse sărbătorii de 1 Mai. ZIUA MUNCII, 1 Mai - o zi tolerată ca zi de repaus în perioada interbelică 1 MAI. Adevărul de vineri, 30 aprilie 1920, publică pe pagina 4 o știre despre "Serbarea zilei de 1 Mai", în care se spune că mai mulți delegați ai partidului socialist vor pleca în provincie pentru a lua cuvântul de
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
ale unității și ale României, aflate în depozitele din Extremul Orient rus. După reintrarea României în război, odată cu remobilizarea Corpului Voluntarilor au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în perioada interbelică a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și gradele militare și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele României
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de impresia autorilor provocată de cele trăite pe front), chiar din timpul desfășurării acțiunilor (într-o mică măsură însă). Lucrările apărute după Primul Război Mondial au beneficiat de un grad mai mare de obiectivitate, însă s-au rezumat în perioada interbelică - cu puține excepții, doar la memorialistica unor foști voluntari sau a unora dintre cei care au fost implicați în organizarea acestora. În România comunistă fenomenul voluntariatului român în Marele Război - cu predilecție a celui din Rusia anilor 1917-1920, a fost
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de piatră în stil baroc, care împodobea inițial una din cele două clădiri în stil baroc de pe același amplasament și care se află acum este amplasat într-unul din colțurile sale. După mai mulți ani de utilizare nepotrivită în perioada interbelică și în timpul regimului comunist, casa a fost închisă în ianuarie 2002 și redeschisă după o restaurare amplă în noiembrie 2003. Casa Madonei Negre se află pe locul unde exista anterior o clădire în stil baroc, casa cavalerilor de Granov, care
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
de către cavalerii teutoni în 1252 pentru a înființa castelul "Memelburg" și orașul Memel — numit oficial Klaipėda în 1923-39, când teritoriul Memel a fost separat de Germania, și, din nou după 1945, când a devenit parte a RSS Lituaniană. Ca frontieră interbelică nouă a fost ales râul care se varsă în laguna Curlandei lângă Rusnė (în ). Partea de 120 km din Germania a fost numite "die Memel" de către Germani, în timp ce partea superioară situată în Lituania a fost cunoscută sub numele de Râul
Laguna Curlandei () [Corola-website/Science/336232_a_337561]
-
Klíma cu marile forțe istorice care au modelat Europa la mijlocul secolului al XX-lea. Odată cu eliberarea țării, forțele politice comuniste cehe au început să crească, iar tirania nazistă a fost înlocuită cu controlul sovietic asupra experimentului democratic ceh din perioada interbelică. Klíma a devenit membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Mai târziu, speranțele din copilărie când citea basme în care binele triumfa asupra răului au devenit o conștientizare adultă că de multe ori „nu forțele binelui și răului se luptă între
Ivan Klíma () [Corola-website/Science/336268_a_337597]
-
(4 aprilie 1882 - 7 noiembrie 1953) a fost un pictor ceh, lider al avangardei artistice din Praga în perioada interbelică și unul dintre cei mai cunoscuți artiști cubiști. Filla s-a născut în Chropyne, Moravia, și și-a petrecut copilăria în Brno, dar mai târziu s-a mutat la Praga. Începând din 1903, el a studiat la Academia de Arte
Emil Filla () [Corola-website/Science/336262_a_337591]
-
a publicat, de asemenea, albume de caricaturi și cărți pentru copii. "Turnul Babel", care a apărut în 1940 și a ajuns la o a treia ediție din 1946, descrie în mod plăcut o panoramă a lumii literare, la sfârșitul perioadei interbelice. Comentariul și ilustrațiile provin dintr-un autor care a frecventat cafenele literare, un umorist cu tendințe lirice și evocatoare.
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către sinucidere. Chiar dacă nu se ridică la valoarea romanului " Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" (1930) de Camil Petrescu, "Întunecare" rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor. Romanul a fost ecranizat ulterior de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim ce a avut premiera la 9 iunie 1986. Provenit
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
împrumutat după titlul capodoperei lui Lev Tolstoi, sugerează coordonatele sale: destinul individului și a colectivității în zilele războiului și ale păcii postbelice. Acest roman deschide cronica românească a secolului al XX-lea, prezentând evenimentul care a stat la originea societății interbelice descrise de Cezar Petrescu, adică Primul Război Mondial (1914-1918). Evoluția societății românești este descrisă în contextul războiului ce a determinat schimbări de mentalitate ale persoanelor ce au traversat acea perioadă. „Aș fi dispus să afirm că per-sonajul principal din «În-tu-ne-care
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
sociali precum Dan al lui Alexandru Vlahuță sau Andrei Rizescu al lui Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, participarea sa la război provocându-i o radicalizare intelectuală ce stă la baza unei revolte sociale greu de imaginat în atmosfera încă patriarhală a României interbelice. Cicatricea purtată de personaj este o marcă vizibilă a unui dezechilibru indus de război în societatea românească, declanșând energii reprimate mult timp către producerea unei schimbări morale necesare. Comșa încearcă să iasă din mediocritatea confortului burghez, tânjind către o rânduială
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
a fost corpul legislativ al Iugoslaviei. În perioada interbelică în Regatul Iugoslaviei a fost cunoscut că Adunarea Națională ("Narodna skupština"), în vreme ce în Republică Socialistă Federativa Iugoslavia purta numele de Adunarea Federală ("Savezna skupština/Савезна скупштина"). A fost corpul legislativ oficial al statului iugoslav, care a existat între 1918 și
Parlamentul Iugoslaviei () [Corola-website/Science/336543_a_337872]
-
primul rând componența etnică era o sursă de conflict, regiunea fiind locuită mai ales de ruteni, în rândurile căruia era puternică agitația pentru dreptul de autodeterminare. O altă sursă de conflict era politica oficială a statului maghiar, care în epoca interbelică a continuat o politică externă revizionistă, a cărui scop era restabilirea integrală sau parțială a Ungariei Mare. Politica revizionistă a Regatului Maghiar a dus la rezultate mai întâi în față de statul cehoslovac. Când liderul Germaniei naziste, Adolf Hitler, în cadrul acordului
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
în 147 trenuri. După o stopare temporară a deportărilor, alți 76.000 de evrei au fost trimiși în marșurile morții spre Austria, deoarece căile ferate spre Polonia și camerele de gazare nu mai funcționau odată cu apropierea armatei roșii. În perioada interbelică, o treime din populația Oradei era formată din evrei. În 31 Martie 1944 forțe SS au pătruns în Nagyvárad, au intrat în spitalul Evreiesc din oraș, si au extorsionat de la șeful comunității Evreiești Sándor Leitner livrarea de diverse bunuri. Pe
Éva Heyman () [Corola-website/Science/336622_a_337951]
-
șase numere. În 1941 au apărut 12 numere, pe data de 15 a fiecărei luni. A urmat o altă perioadă de întrerupere în publicarea revistei, apărând doar 26 de numere între 1942 și 1945. Revista a revenit la apariția bilunară interbelică în 1945. În 1961, "La Nature" și-a schimbat numele în "La Nature Science Progrès" (titlu tradus vag "Revista Nature: Progrese în știință"), apoi, în 1963, în "Science Progrès La Nature" ("Progrese în știință: Revista Nature") înainte de a deveni "Science
La Nature () [Corola-website/Science/336664_a_337993]
-
componența României Mari, zemstva și-a încetat activitatea, clădirea devenind spațiu exclusiv muzeal până în 1932. Din 1932 până în 1938, complexul de clădiri a fost preluat de facultatea de agronomie a Universității din Iași. Ultima clădire a fost construită în perioada interbelică, amplasată perpendicular străzii Sfatul Țării, cu arhitectura în spirit neoromânesc. Este o clădire ridicată într-un parter, cu fațada laterală, are o compoziție simetrică, alcătuită din trei grupe de ferestre îngemănate. Sunt în arc în plin cintru, conturate de arhivolte
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
Sunt în arc în plin cintru, conturate de arhivolte, cu impostul sub forma unei coloane robuste, sub streașină o friză dintr-o bordură în zigzag. Complexul de clădiri, format începând cu mijlocul secolului al XIX-lea și terminând cu perioada interbelică, ocupa o jumătate din cartier, 60x30 stânjeni, mărginit din patru părți de străzile M. Cibotari, A. Șciusev, M. Kogălniceanu și Sfatul Țării. Blocul central este alcătuit din două aripi laterale și un corp central, construit de-a lungul liniei roșii
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
în 1918, la sfârșitul primului război mondial. Acolo erau înmormântați soldații căzuți pe câmpul de luptă, iar în anii următori și veteranii războiului. Soldații înmormântați erau de diferite naționalități: moldoveni/români, ruși, cehi, polonezi, francezi, austrieci, maghiari etc. În perioada interbelică, pe teritoriul cimitirului a fost ridicată o capelă în memoria legiunii cehe. Cimitirul purta denumirea „cimitirul eroilor” până la intrarea Basarabiei în URSS, când a fost redenumit în Krasnodonskii. În anii 1927-1938, cimitirul a fost amenajat de către Așezământul Național „Regina Maria
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
predare în limba română), se refugiază cu mama și bunica în România. Licențiat în 1916 al Școlii Superioare de Arhitectură din București, pleacă pe front pentru doi ani, unde este detașat la serviciul construcțiilor militare, divizia geniu. Realizează, în perioada interbelică, o mulțime de proiecte (180 de proiecte dintre care 130 au fost realizate) - locuințe individuale, blocuri de raport, arhitectura religioasă, stadion, arhitectura funerară, spital, muzeu, han etc. Gheorghe Simotta a fost elev al cunoscutului arhitect Ion Mincu și s-a
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
profesorului Simotta, dar și un număr impresionant și foarte util de imagini ale realizărilor arihtectului Simotta, fotografii, file din carnetul de schițe și reproduceri după numeroasele acuarele. Gheorghe Simotta este trecut că unul din arhitecții reprezentând modernismul român din perioada interbelică și în cartea (în engleză) În perioada 20 februarie - 13 martie, în spațiul Universității "Ion Mincu", Uniunea Arhitecților din România a organizat o expozitie dedicată profesorului și arhitectului Gheorghe Simotta prezentând unele dintre cele mai importante lucrări din vastă lui
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
XIX-lea", 1974; "Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II, 1968), "Metododologia istoriei și criticii literare" (1969), "Studii de literatură universală și comparată" (1971), "Reviste progresiste românești interbelice" (1972), "Literatura română contemporană. I. Poezia" (1980), "Mihai Eminescu. Centenar" (1984), "Atitudini și polemici în presa literară interbelică" (1984). A debutat publicistic în 1959 cu un articol publicat în "Studii și cercetări de istorie literară și folclor". Studiile sale de
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]