9,740 matches
-
3, își expune teoria despre atomi, Vergiliu, în Georgice, considerațiile despre agricultură. Încă din epoca în care ariile de investigație ale gândirii umane au apărut în domenii specifice, acest tip de reflecție nu se mai exprimă decât în tratate științifice, matematice, fizice, filosofice, istorice etc., care au un mod de exprimare specific, diferit de cel al literaturii, cel narativ pur. Tipologia aristotelică, formulată în Poetica, este mult mai pertinentă. Aristotel conservă modul de enunțare drept criteriu esențial al diferențierii între forma
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu este treaba cui dorește să se supere pentru atâta lucru! Însă astăzi câți își fac semnul crucii când văd cum fug anii într-o acțiune al cărei termen convenit este o zi artificială care nu are nici măcar durata ei matematică! Luând în considerare totuși că la teatru, furia unui spaniol așezat [pe locul lui] nu se calmează decât dacă i se reprezintă în două ore tot ce se întâmplă de la Geneză la Judecata de Apoi, cred, în ceea ce mă privește
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
18 Yvan Goll, și el, în Prefața la Mathusalem, se arată dornic să alunge orice logică din dramaturgie. "Dramaturgia alogică, scrie el, are drept scop să ridiculizeze legile noastre cele de toate zilele și să demaște minciuna profundă a logicii matematice sau chiar a dialecticii. În același timp, alogica va servi pentru a arăta miile de sclipiri ale unui creier uman care gândește un lucru și spune altul și care sare de la o idee la alta fără cea mai mică aparență
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care, promovat la rangul de ordonator magic, creează "un nou limbaj fizic pe bază de semne și nu de cuvinte". El admiră "acești actori cu rochiile lor geometrice (care) par niște hieroglife însuflețite". "Metafizica gesturilor lor" de o precizie absolut matematică, îl fascinează: Totul la ei este reglat astfel, impersonal, niciun joc al mușchilor, nicio clipire din ochi care să nu pară că aparține unui fel de matematică gândită care conduce totul și prin care trece totul." Grotowski 28, în clarviziunea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cele două discipline diferă foarte mult prin metodele pe care le aplică. Demografia, știința care se ocupă de studiul populațiilor umane, presupune colectarea și analiza statistică a informațiilor despre populații. Demografia a ajuns la un nivel foarte ridicat de precizie matematică în ceea ce privește analiza datelor recensămintelor extrase din cadrul societăților mari, moderne. Antropologia demografică folosește metodele demografiei pentru a studia populația, însă se axează mai mult pe societățile mici ca dimensiune, cele studiate în mod normal de antropologi. Aceste comunități se găsesc deseori
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
În perioada ahemenidă. Această tendință propunea o nouă doctrină dualistă, În armonie cu orientările astrale ale unei religiozități În cadrul căreia Timpul-Destinxe "Timpul-Destin" era pus mai presus de oameni și zei. Este vorba, așadar, despre Întâlnirea dintre zoroastrism și cultura astrală, matematică și științifică din Babilon, În perioada respectivă (Henning, 1951, p. 49; cf. Boyce, 1982, pp. 234 sqq.), și nu despre o religie antică (Bianchi, 1958, care se bazează Însă pe o interpretare inacceptabilă a dualismului G³th³: cf. Bianchi, 1978) - pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și Între magi și „caldei”; aceasta a avut ecouri puternice În izvoarele clasice (Messina, 1930, pp. 48 sqq.; Bidez și Cumont, 1938, I, pp. 34 sqq.) și i se pot reconstitui unele trăsături esențiale, mai ales În privința doctrinelor astronomice și matematice, foarte evoluate și cu o importanță deosebită În religia astrală a Mesopotamiei mileniului I Î.Hr. Cu siguranță, acestea au stat la originea zurvanismului ca tendință și, În final, erezie a zoroastrismului (cf. „Religiile Iranului antic și Zoroastru”, subcapitolul 1
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Daunou și Lacroix (sec XVIII-XIX). Deși, după Guilbaud (1952), Hahn (1955), Black (1958), Gillispie (1972), Baker (1975), și, mai târziu, Rappaport (1981), originea Teoriei Alegerii Sociale ar putea fi identificată în studiile realizate în cadrul Academiei Franceze de Științe, prin cercetarea matematică a regulilor de decizie socială, în (1990), McLean descoperă trei lucrări medievale care pot fi încadrate în studiul matematic al regulilor de decizie socială. Primele două, Blanquerana (1282-1287) și De arte electionis (1299), aparțin lui Ramon Lull<footnote Despre Lull
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
târziu, Rappaport (1981), originea Teoriei Alegerii Sociale ar putea fi identificată în studiile realizate în cadrul Academiei Franceze de Științe, prin cercetarea matematică a regulilor de decizie socială, în (1990), McLean descoperă trei lucrări medievale care pot fi încadrate în studiul matematic al regulilor de decizie socială. Primele două, Blanquerana (1282-1287) și De arte electionis (1299), aparțin lui Ramon Lull<footnote Despre Lull, McLean nota că: „Era nativ din Palma (Mallorca) și a scris în catalană, arabă și latină. [...] La vârsta de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
singură dată în viață. De aici, introducerea votului secret ar fi descurajat vânzările de voturi și pe cele ale votului strategic. footnote>. Totuși, în cuvintele lui McLean: „Niciunul dintre cei doi (i.e. Lull și Cusanus) nu a oferit o justificare matematică sau logică pentru metoda de vot propusă. O astfel de justificare a trebuit să-i aștepte pe Condorcet și Borda” [McLean, 1990, p. 106]. Voi prezenta, de aceea, pe scurt, rezultatele obținute de Borda și Condorcet. Problema care a dus
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ceea ce îi privește pe ceilalți, motivul probabil este cel pentru care Condorcet nu a avut succes în vremea sa. Spre exemplu, De Boland descria „credința irațională în raționalitate” a lui Condorcet ca „o viziune apocaliptică și misterioasă într-un viitor matematic” [Boland în Rothschild, 2005, p. 293]. În aceeași linie, Monjardet (2005) consemna alți doi autori care au respins metoda și rezultatele lui Condorcet: Joseph Bertrand (un cunoscut matematician al vremii) care a considerat cartea (Essay) de necitit, în orice caz
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și poate fără sfârșit) căutare” [Sen, 1970a, p. 40]. În aceeași direcție, Plott (1976) nota importanța rezultatului lui Arrow: „Subiectul a debutat cu ceea ce a părut o problemă minoră legată de regula majorității (intranzitivitatea - vezi Condorcet). „Este doar o curiozitate matematică” au spus unii [Dahl și Lindblom, 1953, p. 422]. Totuși, intrigați și curioși în privința acestei mici crăpături, cercetătorii nu au dezarmat în fața posibilei irelevanțe a problemei și au început să îi acorde din ce în ce mai multă atenție. Ceea ce au descoperit, pare acum
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebui să fie preocupat de consistența valorilor pe care le susține, atunci când face asta, și de consistența teoriilor politice pe care le susține, atunci când face asta. Voi adăuga încă două motive pe care le consider importante: în primul rând, studierea matematică a regulilor de votare poate oferi o viziune asupra rezultatelor pe care un sistem de vot, fie el de tip alegeri de comitet sau alegeri de masă, le poate determina, încă înainte de a-l pune în practică. Putem, așadar, cunoaște
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în care o valorizăm, sau să determinăm care va fi puterea reală de vot a unei țări sau alteia în Consiliul European înainte de a implementa un sistem sau altul de ponderare. În fine, un alt motiv vizează mai degrabă metoda matematică a TAS: cultivarea obișnuinței pentru precizia argumentației. Capitolul 1<footnote Semnul „*” indică abordarea formală. Fiecare capitol va avea o parte în limbaj natural și una în limbaj formal. footnote> Coordonatele paradigmei 1.x.* Notații, definiții și un rezultat preliminar<footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alter ego când al unuia, când al celuilalt, Devotatul Amic. Redus la ultima schemă ideatică și tradus într-un limbaj cât mai uzual, colocviul din A fi, a face, a avea (1985) argumentează savant (ultrasofisticat, pe alocuri), în limbaj matematic, exemplificat grafic, aserțiunea că „întreaga aventură umană” se consumă între „polii verbelor fundamentale”, adică a fi și a avea. Primul e verbul „total”, primordial, „din care răsar toate numele (și toate pronumele) și toate celelalte verbe (și toate adverbele)”, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
postérité quelques essais qui n'ont pas été publiés durant să vie : Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVII-lea ( La pensée roumaine en Transylvanie au XVIIIe siècle, 1966), Zări și etape (Horizons et étapes, 1968), Experimentul și spiritul matematic (L'expérience et l'esprit mathématique, 1969), Isvoade (Notes, 1972), Ființa istorică (L'être historique, 1977), Încercări filosofice (Essais philosophiques, 1977). La critique roumaine a découvert et a fait publier récemment des volumes de correspondance qui aident leș lecteurs à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
să încerce să-și programeze cât mai mult deciziile”<footnote Pugh, D.S., Hickson, D.J., Managementul organizațiilor, Editura Codecs, București, 1994, p. 129. footnote>. Omul administrativ este beneficiarul „revoluției complete a tehnicilor decizionale” (comparabilă cu revoluția industrială) datorată dezvoltării anali zei matematice a cercetării operaționale, a procesării electronice a datelor, a tehnicilor informaționale și a simulării pe calculator. După Simon „fabrica automată a viitorului va funcționa pe baza deciziilor programate, elaborate în biroul alăturat, automatizat și el”<footnote Ibidem, p. 130. footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sociologie, p. 176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate, logice, matematice, formatizate, conceptuale orientate sau scheme conceptuale etc. Modelele managementului resurselor umane reprezintă modalități de exprimare a unor aspecte esențiale ale acestuia (alcătuire, funcționare etc.) prin dezvăluirea a ceea ce este structural specific (elementele principale și relațiile lor, relații relativ stabile). Tipologia
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
fidelității scăzute a instrumentelor de măsurare. Avînd în vedere acest fapt, trebuie privite cu precauție experimentele în cadrul cărora subiecții sînt aleși după criteriul performanțelor scăzute sau ridicate. Un exemplu ar fi un grup de elevi cu subrealizare școlară la disciplina matematică: potrivit efectului de regresie statistică, performanțele acestora ar crește chiar dacă nu s-ar aplica nici un fel de program educațional, în condițiile în care instrumentul de măsurare a achizițiilor ar fi același în etapele de pretest și posttest. -Factorii subiectivi ai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
verificării informațiilor chiar acesta este: să ne ajute să ne dăm seama de apariția acestor fenomene. 4.1.2. Prelucrarea propriu-zisă Dacă verificarea informațiilor este o operațiune mai ales calitativă, prelucrarea este una eminamente cantitativă, în care apelăm la instrumente matematice, îndeosebi la statistică și la teoria probabilităților. În ultimele decenii, explozia computerelor și a programării a condus la apariția SPSS, căreia îi dedicăm un capitol special, motiv pentru care, în acest cadru, vom dezvolta doar elementele generale ale utilizării instrumentelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care, în acest cadru, vom dezvolta doar elementele generale ale utilizării instrumentelor statistice în cercetarea educației, pentru a pune în lumină rolul acestora, principalele concepte și principiile care guvernează folosirea lor. Tot dezvoltarea tehnicii de calcul permite operațiuni de modelare matematică a fenomenelor sociale, inclusiv educative, de o amploare și o com plexitate imposibile în trecut. Desigur, nu toate cercetările noastre sînt obligate să recurgă la instrumente cantitative atît de complexe cum sînt cele statistice. Pentru unele cercetări de amploare și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cele statistice. Pentru unele cercetări de amploare și subtilitate mai reduse, sînt suficiente simple calcule aritmetice, de genul sumelor, procentelor sau proporțiilor. Însă, de la un anumit nivel de complexitate în sus, fără îndoială că nu ne putem dispensa de calculul matematic mai elaborat, de instrumentul statistic. Metodologia statistică este cea care ne oferă posibilitatea de a aborda fenomenele de masă sub raport cantitativ, ca un pas esențial, indispensabil al accederii la interpretarea calitativă a informațiilor. Prin această metodologie cîștigăm posibilitatea de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
eliminarea datelor supraabundente. Cercetătorul poate aprecia astfel măsura în care informația apărută este saturată (suficientă) în ansamblul său ori pentru fiecare clasă stabilită în prealabil. 4.Prelucrarea informațiilor existente cu privire la fiecare clasă. Este o operație cantitativă, în măsura în care recurge la statistica matematică, dar și una calitativă. Aici putem surprinde cîteva suboperații sau utilități: a)surprinderea semnificației fiecărui fapt consemnat: conduită, comportament, performanță etc.; b)eliminarea prin confruntare a informațiilor contradictorii; c)depistarea elementelor comune și a celor specifice ale comportamentelor, conduitelor, performanțelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
efectelor simple și 2. prin analiza contrastelor de interacțiune. De asemenea, în analiza efectelor simple există mai multe tehnici: a) împărțirea bazei de date (comanda Split File), b) crearea unei noi variabile, c) folosirea sintaxelor și d) utilizarea unor formule matematice. În cele ce urmează, vom analiza efectul de interacțiune prin metoda efectelor simple folosind tehnica împărțirii bazei de date (pentru cei interesați, toate aceste metode și tehnici de analiză a efectelor de interacțiune sînt discutate pe larg în Labăr, 2008
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
varianța itemilor, factorul 2 explică 16,55%, factorul 3 explică 11,64%, iar în total cei trei factori explică un total de 64,13% din varianța totală a itemilor. Eigenvalue reprezintă varianța explicată de fiecare factor din totalul varianței itemilor. Matematic, valoarea eigenvalue pentru un factor este egală cu suma pătratelor saturațiilor din acel factor (suma pătratelor corelațiilor dintre factor și variabile). Procentul de varianță explicată de un factor este egal cu valoarea eigenvalue a acelui factor împărțită la numărul total
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]