9,778 matches
-
formula „am dat”, „am vândut” cutăruia „toată partea noastră dintr-un vad, de moară ce avem pre apa Bârladului” nu trebuie înțeles un loc fără moară în momentul respectiv, ci cu moară în funcțiune, căci nu locul în sine sau moara fac, în asemenea situație, obiectul daniei ori vânzării, ci venitul din vadul morii, o parte din el cât i se cuvine celui care transferă acest drept de stăpânire. Or, ar fi absurd să realizăm că poate rezulta venit dintr-un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moară ce avem pre apa Bârladului” nu trebuie înțeles un loc fără moară în momentul respectiv, ci cu moară în funcțiune, căci nu locul în sine sau moara fac, în asemenea situație, obiectul daniei ori vânzării, ci venitul din vadul morii, o parte din el cât i se cuvine celui care transferă acest drept de stăpânire. Or, ar fi absurd să realizăm că poate rezulta venit dintr-un loc de moară fără existența instalației de măcinat, singura ce atrage luarea vămii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea situație, obiectul daniei ori vânzării, ci venitul din vadul morii, o parte din el cât i se cuvine celui care transferă acest drept de stăpânire. Or, ar fi absurd să realizăm că poate rezulta venit dintr-un loc de moară fără existența instalației de măcinat, singura ce atrage luarea vămii, numită uium, aducătoare de venit. Iată un exemplu tipic, zicem noi, în această privință. Când în 1686 ianuarie 20, o familie din satul Boziești, compusă din „Anița, ce-au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satul Boziești, compusă din „Anița, ce-au fost a Dimei, fata Rusandei, nepoata lui Deli Gheorghe” cu feciorii ei, face zapis lui Ion Racoviță prin care scrie, „am dat și am dăruit toată partea noastră dintr-un vad de moară ce avem pre apa Bârladului la târgu la Tecuci, care vad avem noi de la strămoșul nostru di la Deli Gheorghi”, ei nu dau numai vadul propriu-zis, ci venitul ce rezulta și li se cuvenea din măcinișul pentru care se lua
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la târgu la Tecuci, care vad avem noi de la strămoșul nostru di la Deli Gheorghi”, ei nu dau numai vadul propriu-zis, ci venitul ce rezulta și li se cuvenea din măcinișul pentru care se lua vama corespunzătoare. Revenind la problematica morilor umbrăreștene, prima informație clară și indubitabilă despre existența unei mori în funcțiune o găsim în cartea domnească dată de Vasile Lupu pe 4 aprilie 1645, prin care înstăpânește pe Iorga vistiernic cu o parte de sat, numit „Bozieștii de Sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nostru di la Deli Gheorghi”, ei nu dau numai vadul propriu-zis, ci venitul ce rezulta și li se cuvenea din măcinișul pentru care se lua vama corespunzătoare. Revenind la problematica morilor umbrăreștene, prima informație clară și indubitabilă despre existența unei mori în funcțiune o găsim în cartea domnească dată de Vasile Lupu pe 4 aprilie 1645, prin care înstăpânește pe Iorga vistiernic cu o parte de sat, numit „Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mori în funcțiune o găsim în cartea domnească dată de Vasile Lupu pe 4 aprilie 1645, prin care înstăpânește pe Iorga vistiernic cu o parte de sat, numit „Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de sat, numit „Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca semne de hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca semne de hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să fie precum din vechi au ținut, din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă pănă în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să fie precum din vechi au ținut, din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă pănă în Sirețelul muntenesc”. Prin urmare, moara era din vechi semn hotarnic, deci exista și se afla pe Bârloviță, la est de Siret. O altă moară era pe Dimaci, fapt ce rezultă tot din actul respectiv, când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să fie precum din vechi au ținut, din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă pănă în Sirețelul muntenesc”. Prin urmare, moara era din vechi semn hotarnic, deci exista și se afla pe Bârloviță, la est de Siret. O altă moară era pe Dimaci, fapt ce rezultă tot din actul respectiv, când scrie să se continuie hotarul pe lîngă „Sasul de Jos
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să fie precum din vechi au ținut, din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă pănă în Sirețelul muntenesc”. Prin urmare, moara era din vechi semn hotarnic, deci exista și se afla pe Bârloviță, la est de Siret. O altă moară era pe Dimaci, fapt ce rezultă tot din actul respectiv, când scrie să se continuie hotarul pe lîngă „Sasul de Jos și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii, păn’ la moara lui Opre din Dimaci”. Rezultă clar din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârloviță, la est de Siret. O altă moară era pe Dimaci, fapt ce rezultă tot din actul respectiv, când scrie să se continuie hotarul pe lîngă „Sasul de Jos și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii, păn’ la moara lui Opre din Dimaci”. Rezultă clar din textele citate că una din mori era pe Bârlovița, iar cealaltă pe Dimaci, prima situându-se pe teritoriul actual al Umbrăreștilor, în timp ce a doua se afla la hotarul de vest al așezării și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rezultă tot din actul respectiv, când scrie să se continuie hotarul pe lîngă „Sasul de Jos și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii, păn’ la moara lui Opre din Dimaci”. Rezultă clar din textele citate că una din mori era pe Bârlovița, iar cealaltă pe Dimaci, prima situându-se pe teritoriul actual al Umbrăreștilor, în timp ce a doua se afla la hotarul de vest al așezării și moșiei respetive. Locul morii de pe Bârlovița s-a păstrat îm amintirea locuitorilor cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dimaci”. Rezultă clar din textele citate că una din mori era pe Bârlovița, iar cealaltă pe Dimaci, prima situându-se pe teritoriul actual al Umbrăreștilor, în timp ce a doua se afla la hotarul de vest al așezării și moșiei respetive. Locul morii de pe Bârlovița s-a păstrat îm amintirea locuitorilor cu numele „moara lui Cioașcă”, dar și în Cartea de hotărnicie a moșiilor Iveștii și Torceștii din 1892, atât în text cât și pe harta întocmită găsim menționată „groapa lui Cioașcă”. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe Bârlovița, iar cealaltă pe Dimaci, prima situându-se pe teritoriul actual al Umbrăreștilor, în timp ce a doua se afla la hotarul de vest al așezării și moșiei respetive. Locul morii de pe Bârlovița s-a păstrat îm amintirea locuitorilor cu numele „moara lui Cioașcă”, dar și în Cartea de hotărnicie a moșiilor Iveștii și Torceștii din 1892, atât în text cât și pe harta întocmită găsim menționată „groapa lui Cioașcă”. În documente vechi aflate în fondul mănăstirii Adam, punctul acesta, „moara lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numele „moara lui Cioașcă”, dar și în Cartea de hotărnicie a moșiilor Iveștii și Torceștii din 1892, atât în text cât și pe harta întocmită găsim menționată „groapa lui Cioașcă”. În documente vechi aflate în fondul mănăstirii Adam, punctul acesta, „moara lui Cioașcă”, este localizat greșit pe „hotarul muntenesc unde se numește moara lui Cioașcă”, urmare a interpretării greșite a textului din 1639 și a faptului că moara și amintirea ei dispăruseră; or, oamenii chemați la hotărnicii ulterioare, fiind de la vest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iveștii și Torceștii din 1892, atât în text cât și pe harta întocmită găsim menționată „groapa lui Cioașcă”. În documente vechi aflate în fondul mănăstirii Adam, punctul acesta, „moara lui Cioașcă”, este localizat greșit pe „hotarul muntenesc unde se numește moara lui Cioașcă”, urmare a interpretării greșite a textului din 1639 și a faptului că moara și amintirea ei dispăruseră; or, oamenii chemați la hotărnicii ulterioare, fiind de la vest de Siret, nu cunoșteau așa cum trebuie reperele hotar. Păstrarea numelui și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
groapa lui Cioașcă”. În documente vechi aflate în fondul mănăstirii Adam, punctul acesta, „moara lui Cioașcă”, este localizat greșit pe „hotarul muntenesc unde se numește moara lui Cioașcă”, urmare a interpretării greșite a textului din 1639 și a faptului că moara și amintirea ei dispăruseră; or, oamenii chemați la hotărnicii ulterioare, fiind de la vest de Siret, nu cunoșteau așa cum trebuie reperele hotar. Păstrarea numelui și a locului unde a fost moara în memoria umbrăreștenilor ne demonstrează că această moară și proprietarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interpretării greșite a textului din 1639 și a faptului că moara și amintirea ei dispăruseră; or, oamenii chemați la hotărnicii ulterioare, fiind de la vest de Siret, nu cunoșteau așa cum trebuie reperele hotar. Păstrarea numelui și a locului unde a fost moara în memoria umbrăreștenilor ne demonstrează că această moară și proprietarul sau constructorul ei se aflau pe teritoriul de astăzi al comunei noastre. Locul a fost văzut și de autorul acestor rânduri, prin anii '70, și consta într-o groapă cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la existența unor „exemple că documentele noastre sunt adeseori lipsite de exactitate în indicațiuni genealogice”, poate fi considerată valabilă și pentru alte situații. De altfel, într-un document hotarnic din 1828 se spune că între Dimăceni și Dumbrăvița era cândva „moara lui Crăciun Cioașcă”, iar în momentul când se face hotarnica, oamenii aduși mărturisesc că „moara lui Cioașcă au fost din vechi, dar acum (1828) nu să cunoaști nici locul, nici Sirețălul n-are apă”, în timp ce locul aceleiași mori de pe Bârlovița
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
poate fi considerată valabilă și pentru alte situații. De altfel, într-un document hotarnic din 1828 se spune că între Dimăceni și Dumbrăvița era cândva „moara lui Crăciun Cioașcă”, iar în momentul când se face hotarnica, oamenii aduși mărturisesc că „moara lui Cioașcă au fost din vechi, dar acum (1828) nu să cunoaști nici locul, nici Sirețălul n-are apă”, în timp ce locul aceleiași mori de pe Bârlovița s-a păstrat atât în amintirea localnicilor, cât și documentar, în cartea de hotărnicie pomenită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era cândva „moara lui Crăciun Cioașcă”, iar în momentul când se face hotarnica, oamenii aduși mărturisesc că „moara lui Cioașcă au fost din vechi, dar acum (1828) nu să cunoaști nici locul, nici Sirețălul n-are apă”, în timp ce locul aceleiași mori de pe Bârlovița s-a păstrat atât în amintirea localnicilor, cât și documentar, în cartea de hotărnicie pomenită mai sus. Nu știm, pentru că actul este lipsit de precizie, dacă în anul 1664, când sătenii din Umbrărești fac danie hatmanului Neculai Racoviță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a păstrat atât în amintirea localnicilor, cât și documentar, în cartea de hotărnicie pomenită mai sus. Nu știm, pentru că actul este lipsit de precizie, dacă în anul 1664, când sătenii din Umbrărești fac danie hatmanului Neculai Racoviță un „vad de moară”, se afla și instalația corespunzătoare acolo. După cum an văzut însă, din actele Conăcheștilor și altele anterioare lor, Umbrăreștii sunt menționați adeseori cu mori în apa Bârladului. Cu toate că, în scrisorile de învoială și de împărțire, între moștenitorii logofătului Manolache Costache din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]