10,211 matches
-
care generează prima undă de disconfort: poetul încurcă, nu o dată, socotelile romancierului. Simțindu-se „respins” de poezia adevărată, în versuri (volumul postum La porțile nopții dezminte vădit această „poză” de răsfăț a încăpățînării epice), Ionel Teodoreanu perseverează în conceperea unor narațiuni cu fragilități de porțelan. Ulița copilăriei apare în 1923 și aduce cu sine, între aceleași coperte, alte două povestiri: Vacanța cea mare și Cel din urmă basm, precum și o miniatură autobiografică, inscripție pe o pană de hulub, intitulată Bunicii. Bine
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
documentului -masifest social, alte și alte date și evenimente creionând într-un mod excepțional rostogolirea tăvălugului roșu cu secerea și ciocanul în mijloc peste o societate care luată prin surprindere părea învinsă de mojiciile și fărădelegile de neimaginat. Într-o narațiune fluentă și expresivă, uneori de un realism brutal, autorul Grig Gociu te transpune în miezul evenimentelor, te face părtaș la trăirile personajelor, îți scoate lacrimi sau zâmbete, dar mai presus de orice se obligă și te obligă să nu uiți
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL II, O CARTE CE CONFIRMĂ NU NAȘTEREA UNUI SCRIITOR, CI EXISTENȚA LUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349710_a_351039]
-
englezi și americani. Cu erudiție comparatista și ușurință de mișcare în complexă și polivalenta creație cervantină, Riley completează oarecum antagonismul sistemic de "fier-diamantin" înfățișat mai sus, care se desfășoară în plan existențial valoric, cu un antagonism tot sistemic, dar între narațiunea realistă (novel) și narațiunea fantezista (românce) care se desfășoară în planul reprezentării artistice. Corelația pe care o stabilește el între ferreo ("epoca detestabila pe care o trăim") și novel (reprezentarea realistă, coroziva, extremizantă în picaresca neagră a lui Mateo Alemán
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
erudiție comparatista și ușurință de mișcare în complexă și polivalenta creație cervantină, Riley completează oarecum antagonismul sistemic de "fier-diamantin" înfățișat mai sus, care se desfășoară în plan existențial valoric, cu un antagonism tot sistemic, dar între narațiunea realistă (novel) și narațiunea fantezista (românce) care se desfășoară în planul reprezentării artistice. Corelația pe care o stabilește el între ferreo ("epoca detestabila pe care o trăim") și novel (reprezentarea realistă, coroziva, extremizantă în picaresca neagră a lui Mateo Alemán) pe de o parte
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
niște amintiri de folosit într-un prezent iremediabil condamnat: "Să te retragi (...) în căutarea urmelor trecutului, a unei memorii romantice, în realitate de mult inexistentă". Conținînd și un metaroman care explicitează soluția epica adoptată, Regele Celor Două Sicilii este o narațiune utopica, o încercare de a acoperi Totul, de a configura în amănunt "realitatea indivizibila" a unei lumi care poate fi considerată nu doar pe cale de dispariție, ci ca si dispărută ( stare ce caracterizează, dealtfel, și personajele principale). Timpul narațiunii este
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]
-
o narațiune utopica, o încercare de a acoperi Totul, de a configura în amănunt "realitatea indivizibila" a unei lumi care poate fi considerată nu doar pe cale de dispariție, ci ca si dispărută ( stare ce caracterizează, dealtfel, și personajele principale). Timpul narațiunii este un prezent eternizat, uneori chiar substituit cu un viitor verbal care derulează înapoi evenimentele trecute, pînă la stadiul de simple proiecte pe cale de a se actualiza. Clipă se păstrează în efigie prin intermediul unor decupaje evenimențiale sincronice asemănătoare unei colecții
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]
-
deliciu pentru lector! - pentru a face loc descrierilor amănunțite ale obiectelor care populează sfîrșitul de secol, si aceasta pînă în punctul în care unele devin adevărate mises en abyme ale clipei pe care încearcă să o înghețe. Acest tip de narațiune împiedicată, încetinita transforma în mod voit personajele - acele fragede vlăstare ale unei respectabile familii burgheze, care imaginează vinovate jocuri erotice, împărtășesc plăceri blasfematorii sau nutresc iubiri incestuoase - le transformă în simple figuri uitate din niște fotografii îngălbenite și acoperite de
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]
-
bine strunite dansuri medievale (la rondel), cu inclinări grațioase și reluări de pași". Acelorași creații, care "amintesc izbitor aglomerațiile onirice din filmele lui Fellini (din Opt și jumătate ori Giulietta degli spiriti)" li se atribuie o orientare subiectivă în plină narațiune, un soi - am putea socoti - lirism epic, deci autoritar, gramaticalizat: Introducîndu-ne în visul sau ăca de-adevărateleaă, Dimov știe că noi nu vedem nu auzim decît ce vrea el. Astfel încît, făcîndu-ne atenți cu frecvente Uite, Iată, el știe că apelul
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
sărman șoarece de bibliotecă, temător de femei, stîngaci, sfios, naiv, inept din punct de vedere social? Adevărata întrebare, mult mai triviala și în același timp mai adevărată, mai gravă, este însă altă, și ea apare abia la sfîrșitul românului, după ce narațiunea ajunge la momentul accidentului: ce căutau soția lui, buna, fidelă, rațională Madeleine, si Bernard, devotatul său prieten, în aceeași mașină, pe un drum în afara Parisului? Aveau cei doi o aventură? Se pregăteau să o aibă? Sau era o simplă întîmplare
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
personaje feminine, Felicity, o creola din New Orleans, orfana, crescută de o bunica nebună racolata de o sectă religioasă, si Andrea, copil-femeie, orfana și ea, victima războiului din Iugoslavia, maltratata într-un lagăr de muncă din Șerbia. Coordonatele spațiale ale narațiunii sînt doar aparent mai precise decît cele temporale, de fapt circumscriu un univers vast, simbolic, concentrat în New Orleans și în Ierusalim, unde se află Andrea. Atît New Orleans, cît și Ierusalim sînt toposuri ale diversității tensionate, aici istoria e
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
moarte. Un epilog stăruie, cam didactic, asupra ideii că Toma e întruparea ultima a celorlalți eroi ai românului, prototipul, împreună cu Ileana, al perechii eterne. Român sau, cum a apreciat Călinescu, un fel de poem metafizic, cartea e, totuși, modestă că narațiune romanesca. Și, pe deasupra, aglomerată etnografic (de hărnicia documentarii), de aceea, binișor exotică. Scriitorul a voit să realizeze o performanță. A izbutit, demonstrînd chiar invenție epica. Din păcate, nu a izbîndit pe plan estetic. Dl Ion Simut pledează contrariul în densă
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
încă nu vedem/ Din carne de biserici cum se-ngrasă/ Tăuni de fier cu plisc rapace,/ Cum nebunia-n falduri se desfașă/ Iar ura-i carapace". Dacă uneori predomina simbolul, acea semimaterialitate care acordă dezastrului o înfățișare de teribilă poveste, de narațiune a unei nenorociri cosmice ("Curînd sminteli s-or depana, curînd/ Ghemul de sînge ne va țese/ Cu patimă celui preadulce./ Vom fi covor adînc plîngînd/ Sub copita curvei crăiese./ Va ieși Scaraoțchi să-nfulece/ Din miezul soarelui, flămînd./ Vînt păgînesc
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
această așa-zisă nouă paradigmă culturală este redusă doar la extensia, incredibilă ce-i drept, a divertismentului în cultura de masă și mass-media. În rest, formulări evazive: „Deși postmodernismul depune mărturie tocmai pentru imposibilitatea revoluției, epuizarea politică și eșecul marilor narațiuni, în același timp el avansează în mod ironic necesitatea inovației constante și a unor schimbări regulate de paradigmă” (p. 23) Schimbări regulate de paradigmă în cadrul lui, al postmodernismului, sau în direcții distincte cu implicații total diferite? Mihaela Constantinescu simplifică nepermis
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
lucrurile, iar schematismul lejer pe care-l practică lasă impresia că ignoră cu bună știință clarificarea celor mai elementare opoziții (care ar fi trebui să existe) postmodernism vs. post / postmodernism: „Dacă lumea postmodernă este una a realităților multiple, a micilor narațiuni, a nonliniarității, lumea post postmodernă este lumea divertismentului generalizat”. {i asta-i tot! De acord, dar nu înțeleg criteriile de diferențiere! De ce n-ar fi „micile narațiuni” (și) divertisment? Noul concept „ne ajută să numim transformarea culturală determinată de expansiunea
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
vs. post / postmodernism: „Dacă lumea postmodernă este una a realităților multiple, a micilor narațiuni, a nonliniarității, lumea post postmodernă este lumea divertismentului generalizat”. {i asta-i tot! De acord, dar nu înțeleg criteriile de diferențiere! De ce n-ar fi „micile narațiuni” (și) divertisment? Noul concept „ne ajută să numim transformarea culturală determinată de expansiunea cantitativă a diversității și fragmentării, precum și de accesul ludicului în prim planul existenței”(p. 49) Ce-ar fi atît de nou aici și care să nu fie
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
Călinescu unul inversat: descoperind-o, el inventează tradiția în același fel în care un scriitor își "inventează" predecesorii (dar și în același mod în care postmoderniștii vorbesc despre inventarea națiunilor - iar Istoria... lui Călinescu poate fi considerată o astfel de narațiune fondatoare - nu a unei națiuni, ci a unei literaturi). în stilul foarte concis al autorului ei, G. Călinescu și "complexele" literaturii române e, în sine, o carte foarte generoasă - nu doar prin ceea ce oferă ca analiză a concepției călinesciene despre
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
pistele de cercetare pe care le deschide acum, în epoca studiilor culturale, ale postcolonialismului și globalizării. O altă carte de teorie și critică literară, publicată de aceeași editură Paralela 45, este cea semnată de Carmen Mușat, Strategiile subversiunii: Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, la origine o teză de doctorat dedicată analizei postmodernismului și postmoderniștilor români în accepția lor de acum clasică - Școala de la Tîrgoviște și optzeciștii, dar și unei foarte pertinente sinteze de teorie a postmodernismului (inclusiv în relație
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
într-un proiect îndrăzneț, o formulă care aduce între aceleași coperți cele două limbi ale prozei românești actuale: scrisul dur, de influență existențialistă (colorat vag optzecist) și stilul mai relaxat, cu pliuri și jocuri narative al postmodernismului (colorat vag nouăzecist). Narațiunea aceasta este un miriapod dintr-o specie cu zece mii de picioare, trăiește în locuri întunecoase și se hrănește cu resturi de realitate căzute de la năpîrlirea timpului". Ruptura, în textura romanului, apare între prezentul fără ieșire, în care personajul este redus
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
încît poate nici nu este vorba de evoluția unui personaj, ci de o coincidență de prenume sau poate copilul și adolescentul Nuțucu este o proiecție a adultului. Dar la urma-urmei stabilirea identității precise a personajului nici nu este o prioritate. Narațiunea �are capacitatea să își schimbe înfățișarea, mimează perfect realitatea și astfel își poate prinde prada", �povestea lui zboară [...] discontinuu, cu opriri, stații, precauții și argumente". Partea a doua a romanului, copilăria și adolescența la țară este un roman de formare
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
cinematografică, se deconspiră în plin război rece cînd protagonistul se consideră angrenat într-o operațiune secretă de spargere a codurilor inamicului. Cu un Russell Crowe degajînd obscura energie a unei genialități native, dar și vulnerabilitatea înduioșătoare a unui spirit maladiv, narațiunea avansează de la anii de facultate - unde complexul de inferioritate socială e contracarat prin frondă juvenilă - la perioada maturității - cînd statutul de profesor și chiar mariajul îi sînt puse la grea încercare de crize de incoerență verbală sau inconștiență comportamentală. Este
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
simplu din punct de vedere narativ și marcat de context în planul superficial al limbajului (personajele se adresează cu "tovarășe", se evocă un mediu muncitoresc), cuprinde o respingere totală, etică, mizantropică, sarcastică, a "lumii noi". Ambele romane utilizează strategic convenția narațiunii la persoana I, manipulează filtrul narativ al personajului-narator și al altor personaje, care sînt puse să enunțe diverse idei. În Cel mai iubit..., apare frecvent mecanismul prudent al concesiei: negocierea obiecției, admiterea unor trăsături pozitive pentru a putea introduce o
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
care, în 1990, propusese un program de restructurare morală a armatei) nici unul dintre burtoșii cu stele pe umăr n-au fost dați afară. Dimpotrivă, într-un torent demențial, a plouat peste noi cu generali făcuți 'la kilometru', ca-n faimoasa narațiune a lui Caragiale. Care mai de care, Iliescu și Constantinescu, și iarăși Iliescu, au avansat la gradul suprem tot soiul de purtători de uniforme a căror competență se măsoară în slugărnicia față de șef și în fidelitatea față de politrucul care le
La umăr arm' (ageddon)! (Pamflet de Anul Nou) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15601_a_16926]
-
opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare și a unui stil, adecvate contextului și în conformitate cu normele de redactare. III. CONȚINUTURI A. Lectura.Teoria literară. Textul ● Autorul Eul liric și naratorul. ● Structura operei literare. Modurile de expunere. Narațiunea (autorul, naratorul; narațiunea la persoana a IlI-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare și a unui stil, adecvate contextului și în conformitate cu normele de redactare. III. CONȚINUTURI A. Lectura.Teoria literară. Textul ● Autorul Eul liric și naratorul. ● Structura operei literare. Modurile de expunere. Narațiunea (autorul, naratorul; narațiunea la persoana a IlI-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
III. CONȚINUTURI A. Lectura.Teoria literară. Textul ● Autorul Eul liric și naratorul. ● Structura operei literare. Modurile de expunere. Narațiunea (autorul, naratorul; narațiunea la persoana a IlI-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]