10,034 matches
-
etc. Neoliticul și Aneoliticul (5500 - 2700 / 2500 î.Hr.): Deasupra cartierului Malu al orașului Onești, pe malul drept al râului Cașin, au fost descoperite resturi de cultură materială a unei așezări din perioada neoliticului. Menționăm printre acestea, fragmente de vase din pastă amestecată cu pleavă, bogat ornamentate cu motive pictate în spirală, care aparțin fazei B a culturii Cucuteni. Din același loc provin câteva vârfuri de săgeți din silex, de formă triunghiulară, cu baza concavă și bucăți de lipitură arsă cu urme
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
În partea de vest a orașului, la punctul numit „Varnița”, situat pe terasa medie a Trotușului, au fost semnalate rămășițele unei așezări din epoca bronzului. Aceste resturi constau mai ales din ceramica specifică culturii Monteoru. Vasele sunt făcute dintr-o pastă cenușie amestecată cu cioburi pisate. Fragmentele de vase sunt în cea mai mare parte de culoare cenușie închisă. Motivele ornamentale constau din linii oblice sau orizontale, incizate pe corpul vasului; uneori inciziile sunt dispuse în benzi de două, trei linii
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
punctul „Strâmba” s-au identificat resturile unei așezări din latenul geto-dacic. S-au descoperit fragmentele ceramice de tradiție geto-dacică, care au culoare cărămizie, decorate cu brâu alb, lucrate de mână și o altă categorie de ceramică, de culoare cenușie, din pastă fină, lucrată la roată. La Viișoara de găsește o așezare din perioada geto-dacică, situată pe malul stâng al pârâului Văratic. Au putut fi observate fragmente de ceramică, râșnițe, urmele a trei bordeie. Tot aici s-au găsit monede antice grecești
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
focul pe inserat pentru a îndepărta duhurile rele. De Florii, se merge la biserică cu matisoare care apoi se sfințesc și se aduc în casă. Se pun la icoana, pentru a păzi casă de cumpene. După post și rugăciune, de Paste, borșenii merg cu pasca la sfințit, iar de dimineață până la prânz copiii până la 12 ani umblă în tez, primind ouă roșii în trăistuța. Dacă se întâmplă să se strecoare copii mai mari, li se oferă că pedeapsa, pentru a râde
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
din 01.04.1901, se formează plasa Țăndărei cu reședința la Țăndărei și având arondate 12 comune, administrata de un revizor comunal.Din 23.04.1905, Țăndăreiul va prelua și comunele fostei plasi Iazul. Era administrată de inspectorul comunal C.Pasta, licențiat în drept. În anul 1906, autoritatea locală era reprezentată de primarul Gh.Dobrescu, ajutorul de primar C.Lintis și consilierii Gh.Istate, H.R.Munteanu, I.Toma, V.Constanda, G.B.Șerban și Preda Hagianu. La sfârșitul secolului al XIX-lea
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
profesor de istorie la Liceul Teoretic Vișina, au făcut cercetări de teren în bazinul superior al Neajlovului, descoperind : - pe terasa dreaptă a râului Neajlov, a fost identificată o așezare, unde s-au găsit fragmente de oală cu pereții groși, din pasta cărămizie, lucrate la roată ; - din extremitatea de NV a perimetrului locuibil al satului a fost recuperata o monedă imperiala romană, emisă de Traian ; - în punctul ‘‘Heleșteu’’ a fost identificat un cimitir medieval ; - la ‘‘Satul Vechi’’ s-au găsit : fragmente ceramice
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
acest hotar și să lase „în pace gârla Rătundului”. Nu se poate preciza dacă porunca domneasca se referă la o mai veche pricina de hotar sau la o încercare obișnuită de a pescui în gârlele stăpânite de mănăstire și a paste vitele pe grindurile din baltă. Gârla Rătundului este menționată într-o hartă a Băltii Bratesului întocmită la 4 aprilie 1835. A fost la sud-est de satul Tătarca, unde era Grindul Rotund. În împrejurări care au rămas necunoscute satul va fi
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
de sat la circa 100 m sud-vest de Ferma Zootehnică, așezare cu ceramică din sec. IV e.n. - “Chiscul Sărăcuței. La circa 600 m sud de pârâul Pocreaca, în grădina locuitorului Leancă Ioan, așezare din sec. XI - XII, cu ceramică din pastă aspră, cu scoică pisată, decorată cu pieptenele, de tip Răducăneni.” În epoca neolitică (5500 - 2500 î.e.n.) la triburile din interiorul arcului carpatic și la cele din est de munți lucrările de apărare completau protecția naturală oferită de pantele înălțimilor sau
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
Situația s-a schimbat o dată ce acesta a devenit mult mai disponibil, și datorită popularității crescute a bucătariei asiatice. Dacă ghimbirul proaspăt este fiert, iuțeala sa crește, iar aroma scade. Thailandezii folosesc ghimbir dat prin răzătoare, alături de alte condimente, la prepararea pastelor de curry. Indonezienii utilizează frecvent paste condimentate pe bază de ghimbir proaspăt și ardei iuți proaspeți, cu care marinează carnea înainte de a o găti. Ghimbirul prăjit are un gust diferit, iuțeala sa domolindu-se. Merge foarte bine prăjit alături de usturoi
Ghimbir () [Corola-website/Science/301561_a_302890]
-
a devenit mult mai disponibil, și datorită popularității crescute a bucătariei asiatice. Dacă ghimbirul proaspăt este fiert, iuțeala sa crește, iar aroma scade. Thailandezii folosesc ghimbir dat prin răzătoare, alături de alte condimente, la prepararea pastelor de curry. Indonezienii utilizează frecvent paste condimentate pe bază de ghimbir proaspăt și ardei iuți proaspeți, cu care marinează carnea înainte de a o găti. Ghimbirul prăjit are un gust diferit, iuțeala sa domolindu-se. Merge foarte bine prăjit alături de usturoi, sau ceapă. Indienii folosesc adesea această
Ghimbir () [Corola-website/Science/301561_a_302890]
-
masă, până atunci se foloseau numai la prepararea bulionului. Obișnuit erau consumate varza, fasolea, cartofii, castraveții, sfecla roșie, etc. Fructele consumate obișnuit erau merele, perele, cireșile (vișinile foarte rar), iar prunele erau folosite frecvent pentru dulceață,“solvoiz” un fel de pastă și în special la prepararea țuicii de prune, mai slabă de 15-20 grade, din care se putea consuma cantitativ mai mult, iarna mai ales fiartă. Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
floculare sunt unice pentru acuarele și pot fi exploatate de artiști, însă tendința comercială este spre culori fără textură, omogene. Culorile se prezintă sub formă uscată în godete (mici vase de porțelan sau, mai recent, de plastic) sau de consistența pastei de dinți în tuburi. Compoziția acuarelelor este aceeași, atât în godete, cât și în tuburi. Ca urmare este posibilă umplerea godetelor, mai scumpe, cu material din tuburi, acesta prin uscare se va întări. Dacă se dorește o întărire rapidă, pasta
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
pastei de dinți în tuburi. Compoziția acuarelelor este aceeași, atât în godete, cât și în tuburi. Ca urmare este posibilă umplerea godetelor, mai scumpe, cu material din tuburi, acesta prin uscare se va întări. Dacă se dorește o întărire rapidă, pasta se va introduce în straturi succesive. "Creioanele acuarelă" seamănă cu creioanele colorate, însă minele lor se dizolvă în apă. Se folosesc la desenarea detaliilor fine pe hârtia uscată, detalii care ulterior pot fi întinse cu o pensulă udă, sau se
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
practică la Valea Neagră din anii 70.Exemplare ceramice aparținând acestui centru mai pot fi văzute la Muzeele din Beiuș și Oradea sau în colecții particulare.Ceramica de Valea Neagră era individualizată,față de celelalte centre din zonă,prin preferința pentru pasta mai groasă și mai ales prin verdele închis utilizat la smălțuirea "olurilor,cănților și a blidelor"precum și a decorului zimțat al buzelor blidelor. Un alt meșteșug prezent în acest sat a fost prelucrarea artistică a lemnului în confecționarea crucilor de
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
grecească de mari dimensiuni (Î=71cm) transformată în urnă funerară. Amfora era culcată pe o latură cu gura îndreptată spre est, fundul la vest și conținea cenușă și oase cremate, care au fost împrăștiate după descoperire. Amfora este modelată din pastă fină gălbuie-cărămizie, cu angobă gălbuie. Are ștampile dreptunghiulare (L=2,5cm, l=1,4cm) pe toarte, prost imprimat și prost lizibile. Piese similare s-au descoperit la Pietroiul. Nicolae Harțuche apreciază că „din punct de vedere al formei, este probabil
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
2,5cm, l=1,4cm) pe toarte, prost imprimat și prost lizibile. Piese similare s-au descoperit la Pietroiul. Nicolae Harțuche apreciază că „din punct de vedere al formei, este probabil de tipul Sinope” , în timp ce Valeriu Sîrbu consideră că „după pastă și formă provine din Rhodos”. Urme de cenușă se aflau și în jurul amforei, aici s-a mai descoperit o fusaiolă de lut în formă de rondelă. La distanța de 2 m mai spre vest (de primul mormânt) s-a descoperit
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
cremate) și cenușă. În același an tot în această zonă, săpându-se un alt șanț, s-au mai descoperit două vase de factură grecească, care probabil constituie inventarul funerar al unui al treilea mormânt. Cele două vase sunt modelate din pastă foarte fină de culoare gălbuie și cărămizie. Unul are forma de askos, cu corp elipsoidal (în formă de ploscă), cu gât scurt, gura în formă de pâlnie. Toartele sunt scurte, ovale în secțiune și au o canelură longitudinală. Pe partea
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
se află dealul numit „Dâmbul Lăcuțului”. De pe vârful acestui deal au fost culese câteva fragmente ceramice și bucăți de chirpici. Fragmentele ceramice, lucrate cu mâna și ornamentate cu brâu alveolar și un fragment de fructieră lucrat la roată dintr-o pastă fină cenușie, nisipoasă, aparțin civilizației dacice clasice (sec. III-IV d. Hr). În “Campania 2000” a Muzeului de Istorie și Artă din Zalău s-au găsit, în vatra veche a satului, pe șes, fragmente ceramice care țin de o locuire. Cercetătorii
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
și valea râului Bârlad s-au descoperit urme de locuire din aceleași perioade istorice. În vatra satului, la nord și vest de școală, de o parte și de alta a pârâului, s-au descoperit resturi de vase care, după felul pastei, forme și decor aparțin secolelor V-VI d.H., iar unele secolului al XVI-lea. Din punct de vedere geologic, teritoriul satului se desfășoară pe depozite calcaroase și argilo-nisipoase de vârsta Sarmațianului mijlociu (spre baza dealurilor) și Sarmațianului superior-Neoțianului (spre culmea
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. Cu toate că data întemeierii satelor arondate comunei nu se știe cu exactitate, prima atestare documentară a satului Tișăuți datează din 14 august 1432, când "„Ilie Voievod
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
Dar vremurile n-au lăsat nealterate tradiția. Satul LIPOVENI, ca multe alte sate din România, îmbătrânit din cauza tinerilor plecați de lângă casa pentru un trai mai bun, se umple de viață la principale sărbători religioase din an, de Crăciun și de Paste. Rușii de riț vechi au fost prigoniți când și-au aparat credință, iar acum îi poți găsi uniți în jurul bisericii, locul în care-și regăsesc mereu originile. Schisma ortodoxă de la mijlocul secolului al XVII-lea a scindat Rusia țarista în
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
și apare pentru prima dată într-o tipăritura din 1555 a editorului venețian Ludovico Dolce. Poemul a fost scris de Dante în timpul exilului sau între 1304 și 1321, acțiunea este situată de autor în primăvara anului 1300, în săptămâna dinainte de Paste, cănd Dante înteprinde călătoria în „lumea de dincolo”. Este anul sfânt („"Îl Grande Giubileo”") instituit de Papă Bonifaciu al VIII-lea, socotit jumătatea duratei previzibile a lumii. "Divină Comedie" povestește călătoria lui Dante în cele trei lumi ale "vieții de
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
primăvara anului 1966 în comuna Suatu a fost descoperit în grădina casei nr. 348 un tezaur format din 1303 monede de argint, aflate într-un vas de lut care s-a păstrat parțial. Vasul este lucrat cu roată, dintr-o pastă fină, puternic arsă. Pereții lui sunt subțiri de 0,5 cm, neornamentați și în ruptură prezintă două straturi de culoare roșie deschisă, cel interior de culoare cenușie. În interior vasul este acoperit cu un strat subțire de glazura de două
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
modul cum au fost depuse resturile incinerării s-au constatat următoarele tipuri de morminte: În cele mai multe cazuri s-au folosit drept urne vase de uz comun, întregi sau fragmentare îndeosebi oale de factură romană, cu și fără toarte, lucrate din pastă fină roșie sau din pastă cenușie-brună, zgrumțuroasă, precum și oale de factură dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
resturile incinerării s-au constatat următoarele tipuri de morminte: În cele mai multe cazuri s-au folosit drept urne vase de uz comun, întregi sau fragmentare îndeosebi oale de factură romană, cu și fără toarte, lucrate din pastă fină roșie sau din pastă cenușie-brună, zgrumțuroasă, precum și oale de factură dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]