15,863 matches
-
Naționale, declară la rândul său că oamenii din toate țările sunt frați. Însă această universalitate nu este creatoare de drept, căci de fapt ea nu-i cuprinde și pe aristocrați sau pe „complicii” lor, care sunt trimiși la eșafod. „Inamicii Patriei” nu sunt frați. În același an, noul primar al Parisului, Jean-Nicolas Pache, este primul care pune să se graveze deviza pe frontonul edificiilor publice ale capitalei, exemplul său fiind urmat de autoritățile departamentale, care Îi invită pe locuitori să-și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
angajamente, fără tradiții, fără obișnuințe, ca niște unități aritmetice perfect separabile, perfect independente” (Taine, 1885). Jean-Jacques Rousseau are totuși grijă să nu abandoneze ă cel puțin În scrierile sale ă referința familială. Pentru aceasta, recurge la alegoria patriotică. Ideea de patrie, referință la vechea țară a străbunilor, Îi permite să pecetluiască uniunea cetățenilor printr-o valoare afectivă la fel de importantă ca și rațiunea. Căci rațiunea nu esteatotputernică: oamenii nu sunt zei! Există și legi ale inimii, principalul resort al autorității. Este așadar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
printr-o valoare afectivă la fel de importantă ca și rațiunea. Căci rațiunea nu esteatotputernică: oamenii nu sunt zei! Există și legi ale inimii, principalul resort al autorității. Este așadar esențial ca fiecare să audă vocea bunelor sale sentimente. Imaginea duioasă a patriei, despre care filosoful ne spune că este mama blândă a cetățenilor, că Îi iubește pe toți, trebuie să fie prezentă În mintea tuturor cetățenilor, pentru ca ei să Învețe „să se iubească precum frații și să nu vrea niciodată altceva decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îi iubește pe toți, trebuie să fie prezentă În mintea tuturor cetățenilor, pentru ca ei să Învețe „să se iubească precum frații și să nu vrea niciodată altceva decât vrea societatea”, astfel Încât să devină, la momentul potrivit, „apărători și părinți ai patriei ai cărei fii au fost atâta vreme” (Discurs asupra economiei politice, 1755). Metafora patriotică vine așadar să edulcoreze conceptul sec al contractului social și să-i ofere substanță. Ca și oamenii, Patria are preferințele sale. Cum s-o iubească cetățenii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
devină, la momentul potrivit, „apărători și părinți ai patriei ai cărei fii au fost atâta vreme” (Discurs asupra economiei politice, 1755). Metafora patriotică vine așadar să edulcoreze conceptul sec al contractului social și să-i ofere substanță. Ca și oamenii, Patria are preferințele sale. Cum s-o iubească cetățenii, notează el, și cum să se iubească pe ei Înșiși, dacă „ea nu este pentru ei decât ce este și pentru străini și dacă nu le acordă decât ceea ce nu poate refuza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dacă „ea nu este pentru ei decât ce este și pentru străini și dacă nu le acordă decât ceea ce nu poate refuza nimănui”? (op. cit.). Un concept politic? Să fie atunci fraternitatea o relație rezervată exclusiv cetățenilor unei națiuni, fiilor unei patrii, fără să se poată extinde și la alții? Originea antică a cetățeniei ne face să ne gândim la o legătură socială limitată Întotdeauna la o comunitate politică determinată. Acest lucru era necesar pentru supraviețuirea cetăților. Proximitatea lor teritorială le făcea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
RIFKIN Jeremy (1996), La Fin du travail, trad. fr., Paris, La Découverte (prima ediție americană: 1995). TAINE Hippolyte (1885), Les Origines de la France contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Aquitaine. Dynamiques institutionnelles, Bordeaux, Maison des Sciences de l’Homme d’Aquitaine. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), BILINGVISM, Contracultură, Diferență (dreptul la Î), IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (dreptul Î) Loc de apartenențătc "Loc de apartenenȚĂ" Un loc, În calitatea sa de „patrie imaginară”, este Înainte de toate o entitate imaterială, invizibilă. El influențează În mod misterios comportamentele individuale, colective și toate manifestările materiale ale unui ținut dat (peisaj, habitat, arhitectură, cunoștințe și tehnici, unelte etc.). Din acest punct de vedere, este un patrimoniu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de l’homme, Paris, Seuil, pp. 491-507. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. Φ Culturalism, Cultură, Diferență (dreptul la Î), DIVERSITATE, ETNICITATE, Etnocentrism, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, PREJUDECATĂ, RASISM Patrietc "Patrie" Φ FRATERNITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Patrimoniu culturaltc "Patrimoniu cultural" Provenită din etimonul latin patrimonium, vocabula „patrimoniu” caracterizează ceva bun, interesant, esențial pentru fiecare și, În aceeași măsură, pentru colectivitate. Combinată rând pe rând cu calificative precum ecologic, fosil, gastronomic, genetic, geologic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întoarcere se exprimă de-a lungul Întregii istorii evreiești prin strigătul tradițional de speranță „La anul la Ierusalim”, strigăt religios de Încheiere, În fiecare an, a sărbătorii Seder, dar și strigăt de libertate și, treptat, dorință de a avea o patrie terestră. Prima jumătate a secolului al XIX-lea marchează totuși o ruptură parțială, atât prin Îndepărtarea unui anumit număr de evrei emancipați de iudaism și de tradițiile religioase, cât și prin transformarea, Începând cu anii ’50 ai secolului următor, a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o sursă de reflecție fecundă „asupra nedreptăților ș...ț și legitimității unei repuneri În discuție a raporturilor sociale, asupra raporturilor cu celălalt și a comensurabilului, asupra chestiunii «străinului» (inclusiv a celui «fără»: fără domiciliu stabil, fără acte În regulă, fără patrie), care Îi este corelativă” (ibidem, p. 97)? Astfel, solidaritatea, Înțeleasă ca forță de propunere, ne Îmbogățește concepția asupra cetățeniei și refuză să reducă politica la exercitarea unei simple competențe tehnice. Dimpotrivă, vede În ea o interogație asupra formelor legitime de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
elitist în tratarea problemei frumuseții. Dacă un val de cochetărie ar cuprinde România datorită cărții ei, atunci cred că ar trebui să fim cu toții bucuroși. Nici nu vă imaginați ce mare, radicală întorsătură ar marca acest fenomen pentru biata noastră patrie! În continuarea acestor valori estetice, Mihaela Rădulescu promovează și niște valori morale pe care, iarăși, știe bine să le mânuiască, deși, cu o mică observație. Mihaela Rădulescu este surprinzător de conservatoare! Vorbește mereu despre „femei măritate“, slăbește de frica pierderii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
de cowboy și glume la activ: „Ce, care va să zică noi n-avem lucruri frumoase de văzut? De ce adică să mergeți voi la sârbi!?“. La sârbi, din nou ora 10 Ăsunt cu o oră în urmă). În sfârșit, am ieșit din frumoasa patrie romumă, ieșire la sârbi, ieșire din timp. Taxi până la Novi Sad. Taximetristul vorbește românește. Îl cheamă Ivan și e nativ din Sarajevo. La 16 ani a plecat cu familia, ca refugiat de război, luând drumul Banatului sârbesc. Vojvodina, oază de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
După cum ți-am spus am fost la un seminar organizat de către Ministerul x. Cele două tipe responsabile cu organizarea evenimentului erau consiliere din centrală, iar noi, restul, în număr de 17, angajați ai Ministerului, dar desfășurându-ne activitatea în județele Patriei. Ministerul a asigurat, chipurile, și masa de prânz pentru două zile și o cafea pentru celebrele coffee break dintre două expuneri sau secțiuni. Prânzul era organizat tot în sistem suedez, o masă pusă în mijloc cu de-ale gurii, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mereu în istorie unor tineri precum autorii acestei cărți (să mă ierte în modestia lor că le pun pe umeri o asemenea comparație), care au luptat manolic cu inerția, cu partea împovărătoare a „tradiției“, cu circumstanțele istorice pentru a civiliza patria. Diagnosticul celor doi autori e și profund, și exact. Au ochi bun - aici în patria lu’ Conu Iancu nu se poate altfel - și le pasă. Nu doar individual, ci și în calitate de cetățeni. S-a întâmplat (bun augur!) ca acesta să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
că le pun pe umeri o asemenea comparație), care au luptat manolic cu inerția, cu partea împovărătoare a „tradiției“, cu circumstanțele istorice pentru a civiliza patria. Diagnosticul celor doi autori e și profund, și exact. Au ochi bun - aici în patria lu’ Conu Iancu nu se poate altfel - și le pasă. Nu doar individual, ci și în calitate de cetățeni. S-a întâmplat (bun augur!) ca acesta să fie primul manuscris citit în „România europeană“, după formula noii limbi de lemn continentale. Românie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Chișinău, 1994; Lezioni de linguística generale, Torino, 1973 (trad. rom. Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000); Limbaj și politică, în "Revista de lingvistică și știință literară", nr. 5, 1996, p. 10-28; Latinitatea orientală, în culegerea Limba română este patria mea. Studii. Comunicări. Documente, Chișinău, 1996, pp. 15-31; Geschichte de Sprachphilosophie, Vor der Anfängen bis Rousseau, A. Francke Verlag, Tübingen und Basel, 2003 (trad. rom. Istoria limbajului. De la începuturi până la Rousseau, Humanitas, București, 2011), Omul și limbajul său. Studii de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că oamenii mari s-au infantilizat mai mult. E suficient să rămân la câteva exemple din sfera automobilului. Ceva din bucuria copilărească a trasului cu mașina s-a transferat în patima discuțiilor despre mașina cu care „te tragi“. Astfel, în patria Maybach-ului lui Gigi Becali, văd că până și intelectualii nu se dau în lături de la asemenea pasiuni. Aș putea chiar formula un scurt chestionar prin care puteți verifica dacă urmăriți cu atenție viața personalităților culturale de pe la noi. Întâi, o întrebare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
voia să spună unde se ascunde tatăl, acuzat că ar fi ajutat la uciderea lui Horia Sima. Cu pecetea acestei terori ca moștenire din copilăria românească, băiatul s-a îmbarcat, alături de părinți, pe vasul evreilor în derivă, în căutarea unei patrii de împrumut. A fost să fie Franța. În țara de adopție, Marin Karmitz și-a construit viața și, odată cu ea, un adevărat imperiu de fabricat vise și bani. Pentru că filmele sale nu aveau unde rula, Marin Karmitz și-a creat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
ziceau: Nu este, oare, Acesta fiul lui Iosif? 23. Și El le-a zis: Cu adevărat Îmi veți spune această pildă: Doctore, vindecă-te pe tine însuți! Câte am auzit că s-au făcut în Capernaum, fă și aici în patria Ta. 24. Și le-a zis: Adevărat zic vouă că niciun prooroc nu este bine primit în patria sa". Coordonatele temporale pe care Iisus le dă audienței sale, adică "anul plăcut Domnului" și ziua împlinirii Scripturii, împreună cu plasarea spațială a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
spune această pildă: Doctore, vindecă-te pe tine însuți! Câte am auzit că s-au făcut în Capernaum, fă și aici în patria Ta. 24. Și le-a zis: Adevărat zic vouă că niciun prooroc nu este bine primit în patria sa". Coordonatele temporale pe care Iisus le dă audienței sale, adică "anul plăcut Domnului" și ziua împlinirii Scripturii, împreună cu plasarea spațială a evenimentului în Nazaret, înzestrează cu trăsăturile specifice imanentului kairos-ul revelației divine prilejuite de confirmarea profeției lui Isaia. Intuim
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
revelației divine prilejuite de confirmarea profeției lui Isaia. Intuim aici afirmarea indirectă a naturii divine a lui Hristos, în complementaritate cu omul Iisus, fiul lui Iosif, dar și o prevestire a misiunii sale universale. Iisus nu este bine primit în "patria" Sa, Nazaret, dar nici în Iudeea. Împlinirea unei profeții se suprapune cu proclamarea alteia, mântuirea neamurilor, noul popor ales. Capitolul 19 din Faptele Apostolilor, care relatează despre călătoria Sfântului Pavel în Efes, reprezintă un alt exemplu unde intervenția divină se
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Frați, eroi, neam, patrie... La sfârșitul săptămânii trecute și începutul săptămânii în curs, presa noastră s-a văzut aproape obligată de situație să facă un salt în timp, în trecut, pentru a redescoperi epitetele caracteristice începutului anilor ’90, pentru a regăsi o atmosferă din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
patetică, dar atât de impresionantă în fond, spre Transnistria, nu mi-am putut stăpâni imaginația să nu încropească chipul cumva siderat al unui adolescent de 18 ani care, cu siguranță, n-a priceput mare lucru din ceea ce se întâmpla. Eroi? Patrie? Iubire de țară? Frații noștri? Cum or fi sunat în urechile lui toate aceste cuvinte atât de necontemporane? Dincolo însă de fuga aceea plină de sens, năucitoare trebuie să i se fi părut tânărului din imaginația mea discursurile celor doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
numai 15 ani, am senzația că s-a produs, în mințile noastre, o adevărată mutație: una benefică în fond, căci a rămâne blocat într-un proiect al luptei patriotice, în mileniul trei, ar fi nu numai contraproductiv, dar chiar periculos. Patria s-a mutat în economie, războaiele s-au transformat în lupte aprige pe terenul financiar, „palmele de pământ românesc“ se măsoară în zeci sau sute de euro pe metru pătrat, iar sovietele cotropitoare au fost înlocuite de mult mai modernele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]