9,648 matches
-
cep�nd din acel moment, el a devenit punctul focal al vie? îi culturale ? i politice a Rom�niei, pozi? ie pe care o va men? ine p�n? la tragică lui moarte. NOTE �NCEPE LUPTA S�ntem o ? ar? de ?? răni. Trebuie s? ne muncim p? m�ntul (? i gospod? rîile) că ?? răni. M. Eminescu ... A intra �n via? a civic? nu trebuie s? devin? un mijloc de ob? inere a unor avantaje sau a celebrit?? îi, ci (mai cur�nd) de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi culturale ? i politice a Rom�niei, pozi? ie pe care o va men? ine p�n? la tragică lui moarte. NOTE �NCEPE LUPTA S�ntem o ? ar? de ?? răni. Trebuie s? ne muncim p? m�ntul (? i gospod? rîile) că ?? răni. M. Eminescu ... A intra �n via? a civic? nu trebuie s? devin? un mijloc de ob? inere a unor avantaje sau a celebrit?? îi, ci (mai cur�nd) de �ndeplinire a unei datorii formidabile ? i esen? iale fă?? de ? ara (oricui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
peste trupul �ns�ngerat al na? iunii�9. Dar situa? ia din a? a?numită �Rom�nie liber? � l? să mult de dorit. Populă? ia �Rom�niei libere� era alc? tuit? �ntr? o propor? ie de mult mai mult de 86�% din ?? răni. E greu s? g?sim cuvinte care s? poat? descrie mizeria vie? îi lor10, dar Congresul Partidului Socialist Rom�n ne poate oferi o oarecare idee �n acest sens. La acest al cincilea Congres (�n prim? vară lui 1898), Dobrogeanu? Gherea consideră drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pot afla �n primejdie�. El propunea o educare civic? ? i politic? treptat? a ?? r? nimii, singura cale de evitare a unei explozii s�ngeroase ? i inutile. Ion N? dejde a fost de acord cu analiza lui Dobrogeanu? Gherea, amintindu?? i cum ?? rănii dispera? i ? i �nfometa? i se apropiau de el la Ia? i ? i �n alte locuri �n c? utarea salv? rîi, �că ? i cum eram Dumnezeu�. Lucrul acesta �l �nsp? im�ntase pe N? dejde. �Nu po? i discuta ra? ional cu asemenea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ional. Sute de mii de evrei, cea mai mare parte a lor concentra? i �n Moldova, au pus st? p�nire pe oră? e, sate, p? m�nt ? i gr? dini. Că de? în? tori ai p? m�nturilor, �i tratau pe ?? răni că pe ni? te scalvi. �mpotriva acestei situa? îi s? a declan? at r? școală din 1907. Evreii nu vorbeau rom�ne? te, ci nem? e?te, se �mbr? cau altfel ? i aveau o ur? ne�mp? cat? pentru gentili
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau f? cute cu discre? ie, ajung�nd rareori s? fie cunoscute public. Accepta rar onorarii pentru conferin? ele pe care le ? inea; merg�nd cu mă? ina (a? ezat l�ng? ? oferul s? u), se oferea s?? i duc? pe ?? rănii �nt�lni? i pe drum cu automobilul. �n 1907, c�nd a fost ales deputat de Ia? i, a donat oră? ului 3�000 din c? r? ile lui pentru fondarea unei biblioteci publice. Era abordabil ? i st? tea bucuros de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
El s? a folosit de fondurile Ministerului �nv??? m�ntului că s? �nfiin? eze un ziar literar intitulat �Albina�, care se adresa �nv??? torilor de la ? ar? , care urmau s? devin? �apostolii� noului crez, �ndemn�ndu? i s?? i lumineze pe ?? răni. Colaboratorii de la �Albina� ai lui Haret au fondat �S? m?n? torul� la 2 decembrie 1901. S?m? n?torul era numele unui tablou de Nicolae Grigorescu (care a desenat coperta revistei). Grigorescu a fost inspirat de poezia poetului moldovean Alexandru Vlahu?? , care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
editorial, Vlahu?? scria: �A cam sosit vremea că scriitorii no? tri, ei mai ales, s??? i �ntoarc? min? ile ? i inimile iubitoare spre popor�. Ac? iuni nobile ini? iate de preo? i, �nv??? tori sau mo? ieri puteau ar? ta calea spre ?? răni. �C? r? ile c? tre ? i pentru popor; un suflet m? re? este �n c? utarea vie? îi. Genii ascunse a? teapt? de? teptarea, ca un izvor care cere lumin?. Din acest izvor vor ? �?ni afar? genii ascunse că lovite de toiagul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
datorie pe care ? i?a �mplinit? o sub toate jugurile str? ine sau asupririle nedrepte. ??ranul era �cel mai demn de cinste ? i cel mai curat ? i cel mai harnic dintre to? i locuitorii acestei ?? ri, a? a cum fusese �ntotdeauna�. ??rănii r? m�neau cinsti? i, �n contrast cu boierii ipocri? i, care se sc? ldau �n lux, se dedau la jocuri obscene ? i la orgii cu l? utari ? igani, ? i cu ciocoii. Via? a la ? ar? era �eternul spectacol divin al r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia. Cu c�teva luni �nainte de r? scoal? , a scris un articol cutremur? tor: Nu l? să? i ?? ranul la vedere, ascunde? i?l! 176. Unii din coresponden? îi lui au fost martori la scene �n care poli? ia �i obligă pe ?? răni s??? i cedeze �n tren locurile (pentru care pl? tiser?) �n favoarea unor persoane din clasele superioare 177. Tot ei �l informaser? pe Iorga asupra abuzurilor lui Mochi Fischer pe p? m�nturile st? p�nite de acestă mult �nainte de r? școală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sp�ndit repede �n Valahia ? i Oltenia, unde abuzurile legate de p? m�nt erau comise de greci, nu de �odio? îi� evrei. Iorga a scris un editorial, Dumnezeu iart? , afirm�nd c? Dumnezeu �i iart? pe soldă? îi care au tras �n ?? răni �n Boto? aniul s? u natal, dar nu ? i pe cei care i? au f? cut s? se revolte 184. Cele mai grave excese antisemite au fost comise de lipoveni; ace? tia i? au masacrat pe evrei ? i au lansat acuză
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o pozi? ie clar? �n favoarea ?? rănilor. Evreii plecau �n mas?. Iorga le? a comunicat furios cititorilor c? boierii ceruser? interven? ia trupelor austro-ungare pentru restabilirea ordinii 186. Dar generalul rom�n Averescu a restabilit repede ordinea ucig�nd aproape zece mii de ?? răni. Reprimarea nu poate fi descris?; armata a tras la �nt�mplare cu tunurile asupra satelor r? zvr? țîțe. Articolele de fond ale lui Iorga au f? cut cur�nd necesar? protec? ia poli? iei. �n �Czernowitzer Tageblatt�, Take Ionescu declară c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
atunci c�nd contele Bellegarde, Guvernatorul Bucovinei care semnase ordinul de expulzare a lui Iorga, a murit �ntr? o b? ț? lie �n timpul primului r? zboi mondial, Iorga ? i?a amintit de atitudinea �ng? duitoare a acestuia fă?? de abjec? îi ?? răni rom�ni. Iorga (cu capacitatea lui de evocare) �? i �nchipuia c? poate Bellegarde ? i?a g? sit moartea al? turi de un ?? ran rom�n din Bucovina �nrolat cu for? a �n armata austro? ungar? 207. P? cat c? nu ? i?a putut dep
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bun la suflet ? i milos. Asemenea calit?? i nu constituiau virtu? ile de baz? ale lui Ionel Br? tianu. Iorga era patriot, a reu? it �ntotdeauna s? se plaseze pe planul doi fă?? de Rom�nia ? i?i iubea sincer pe ?? răni. �n ceea ce? l prive? te pe intelectualul Iorga, nu �ncape loc de compară? ie. Br? tianu era un exemplu clasic de despot oriental. Proverbial de arogant (că �ntreaga lui familie), Iorga �l numea pe drept cuv�nt pe tat? l lui Br
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost ini? iat? �n Basarabia �n 1917 ? i 1918. Era u? or de aplicat o reform? agrar? �n Bucovina ? i Transilvania, deoarece majoritatea mo? ierilor nu erau rom�ni. �n sf�r? it, �n 1921, reforma p? m�ntului s? a extins ? i asupra Regatului. ??rănii de acolo nu aveau experien?? �n administrarea gospod? rîilor lor. Erau lipsi? i de cuno? țin? ele moderne ? i de credite care s?? i ajute s? se pun? pe picioare. Creditele agricole au constituit principalul subiect al demagogiei politice interbelice. �n loc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau profesori de liceu, preo? i, func? ionari, avoca? i, medici. To? i erau �Iorghi? ți� �nainte de r? zboi, cititori ai �Neamului rom�nesc�, iar �n perioadă de la Ia? i, to? i priveau spre Iorga că la un conduc? tor. ??rănii nu mai erau pe jum? țațe robi, ci veterani m�ndri, ? țiind c? bun? starea ?? rîi depindea de sacrificiul lor. St? p�ni acum pe propriul lor p? m�nt, ei erau oameni care?? i dovediser? valoarea ? i c? rora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Poporului a lui Averescu nu era nimic altceva dec�ț lucr? tură lui Br? tianu �n �ncercarea lui de a rec�? tiga puterea. �n 1918, Iorga era �n rela? îi relativ prietene? ți cu generalul Averescu. Cu toate c? , gelos poate pe sprijinul acordat de ?? răni lui Averescu, Iorga scrisese un editorial violent intitulat Chanzy. Aflat permanent �n c? utare de paralelism �n istorie, i? a amintit lui Averescu de generalul francez Chanzy, care, �n timpul r? zboiului franco? prusac din 1871, a condus un contraatac �ncununat de succes
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
marxism mai radical care s? atrag? masele. �n 1921 a fost �nfiin? at Partidul Comunist Rom�n, dar comuni? ții nu prea aveau ce s?? i ofere unei ?? ri a c? rei populă? ie era �n propor? ie de 80% alc? tuit? din ?? răni. Cominternul i? a impus Partidului Comunist Rom�n o platform? care prevedea autodeterminarea pentru Transilvania, Basarabia, Dobrogea ? i Bucovina, adic? dezmembrarea Rom�niei Mari. Acest lucru le? a dovedit multor rom�ni faptul c? URSS? ul era tot Rusia ? i inamicul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i? a spus c? rom�nii s�nt �murdări�188. Iorga a continuat s? editeze �Neamul rom�nesc pentru popor �. Primul lucru care frapeaz? este limba folosit? �n �Neamul rom�nesc pentru popor�, o rom�n? simpl? ? i frumoas? , limba vorbit? de ?? răni. Tonul este destul de tutelar. �n ace? ți ani interbelici, Iorga a respins antisemitismul. Putem totu? i detecta �n �Neamul rom�nesc pentru popor� avertismente adresate ?? r? nimii �mpotriva activit?? ilor parazite din mediul rural ale evreilor. Dup? p? rerea lui Iorga, ?? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adresate ?? r? nimii �mpotriva activit?? ilor parazite din mediul rural ale evreilor. Dup? p? rerea lui Iorga, ?? r? nimea avea nevoie de protec? ie. Cu toate acestea, Iorga se ocupă �n coloanele ziarului s? u de alte probleme care �i afectau pe ?? răni. Din p? cate, �Neamul rom�nesc pentru popor� nu prea era cump? raț de ?? răni, nici m? car de cei din Moldova, unde situa? ia era deosebit de critic?. Ziarele violent antisemite ale lui Cuza ? i ale legionarilor, care �i �nvinov?? eau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
zvastici. Pomenea ? i despre �neputin? a guvernului�192. �Tumultuo? îi Ani Dou? zeci� erau tumultuo? i ? i �n alte p? r? i. Liberalii, care voiau s? �nf? ptuiasc? aceast? industrializare for? at? �numai prin propriile noastre mijloace�, �i nemul? umiser? at�ț pe ?? răni c�ț ? i pe capitali? ții str? ini. Iorga nu a sesizat dec�ț simptomele, dar nu p? rea s? fi �n? eles cauzele: predominantele interese capitaliste ale industria? ilor �n opozi? ie cu cele ale agricultorilor etc. s? m?n? torismul s? u sprijinea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
totu? i: Iorga era din fire un lupt? tor, pe c�nd Maniu era �nclinat mai mult spre resemnare ? i pasivitate. Iuliu Maniu a venit la putere cu sprijinul �nfl? c?raț al unei majorit?? i cople? itoare. Alc? tuit din ?? răni �n propor? ie de aproape 80%, poporul rom�n era puternic �nsufle? it de speran? a �ntr? o democra? ie ?? r? neasc?. B?rbatul aflat la c�rma statului rom�n era incoruptibil ? i un democrat ? i patriot convins. Guvernarea lui avea s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lucr? rile sau, dac? le men? iona, d? dea citate eronate. �n timpul guvernului lui Iorga, ororile colectiviz? rîi agriculturii din Rusia au atins apogeul. �Neamul rom�nesc� a publicat un fel de jurnal al acestor orori, relat�nd zilnic cum ?? rănii �ncercau s? treac? Nistrul doar că s? fie �mpu? că? i de gr? niceri. Erau l? să? i r? ni? i s? moar? pe ghea?? , fiind uneori devora? i de c�ini vagabonzi sub ochii ?? rănilor rom�ni ? i ru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
italieni ? i al? i c? l?tori din Evul Mediu (a? a cum a dovedit Iorga cu documente) au admirat tenacitatea cu care se ag?? au rom�nii de limba lor. Altfel ar fi greu de explicat faptul c? mul? i ?? răni rom�ni analfabe? i �? i botezau fiii cu nume de �mp? ra? i români ? i fiicele cu numele unor nobile doamne române. Istoricii unguri au afirmat c? , la �nceputul Evului Mediu, Transilvania era aproape depopulat? ? i c? nu au g
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
autodeterminarea acestui ? inut. Declară? ia demonstra c? Bucovina de Nord nu apar? inuse niciodat? Rusiei. Mai mult, se sublinia faptul c? nu avuseser? loc nici un fel de negocieri, brutalul ultimatum �nc? lc�nd dreptul la autodeterminare a trei milioane de ?? răni rom�ni. Rom�nia declară solemn c? refuz? s? recunoasc? o asemenea violare a legilor internă? ionale. Acest document era �semnat de fondatorii autodetermin? rîi Rom�niei Mari�. To? i cei care jucau un rol �n via? a public? au semnat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]