11,011 matches
-
a fost cea mai dulce viața a unui om, tinerețea, prietenia, acolo au rămas toți cei care te Înconjoară cu toată dragostea. „Ei dragostea asta am căutat-o aici și nu am găsit-o! Suntem stingheri, suntem la margine, dar slava Domnului, suntem foarte bine materialicește. Am casele mele, am banii mei, Îmi ajung pentru copii și nepoți. Însă nu este totul banul! Alexandru Crivoși (Chile) „Daca pot face ceva pentru ai mei, pentru asta nu mă voi crede niciodată prea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
lexic privind denumirea de obiecte de uz casnic, obiceiurile de sărbători, a ceremonialului În viața de familie și chiar identitatea eroilor legendari glorificați. Mai frecvente și mai vizibile sunt particularitățile folclorului. Studii Întreprinse de sociologi, istorici, filologi arată că populația slavă din Serbia, Macedonia, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Slovenia, a preluat de la populația autohtonă dacoromană elemente esențiale de cultură populară. Bosnia și Herțegovina. Teritoriu muntos, pământ sărac, viață zbuciumată Bosnia se Înscrie În istorie ca sorgintea marilor calamități care au bântuit secole
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
anii 1941-1944 aici s-au dat cele mai sângeroase lupte de partizani Împotriva ocupației hitleriste. Urmează câteva decenii de tensiuni de nici pace nici război și după căderea Cortinei de fier izbucnesc luptele pentru autonomie de o nemaiîntâlnită violență. Popoarele slave la așezarea lor În Balcani găsesc pe descendenții ilirilor și dacoromanilor albanezi și români. Documentele timpului relevă că la mijlocul Evului Mediu jumătate din populația Bosniei era valahă. Locuitorii erau conduși de cneji și regi locali până În anul 1463 când țara
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Udina (Barbur) care a murit În anul 1898. Ion Maiorescu vizitând românii din Istria În 1856 a cercetat și idiomul vegliot. Evocarea Dalmației se datorește Îndelungatei conviețuiri a vlahilor sosiți din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru ca emigranți sub presiunea otomană și slavă. Slovenia Românii aflați În Slovenia sunt numiți de localnici coretari dar ei se știu români, că limba lor este română și că strămoșii lor sunt veniți din Țara Românească. Autoritățile slovene Îi consideră țigani și tot astfel sunt Înscriși În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Înconjurat de păduri locuitorii se ocupă cu prelucrarea lemnului și creșterea vitelor. Alte localități În care se află karavlahi sunt Spionica, Nemila, Vazuca, Praca, Ostruznja, Stenari, Pribinic, Slatina, Sitnicj. Simpla enumerare a ramurilor romanității balcanice dispersată și dispărută În marea slavă astăzi este de mică semnificație. Nici istoria nici cultura nu are temei să facă lumină Într-un proces demografic consemnat cu slabe Înțelesuri pentru istoria universală. Au dispărut vlahii seminție altă dată Înfloritoare dar stingerea lor nu este un fenomen
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se Învecinează cu Bohemia la Vest, la sud cu Austria, la nord cu Silezia și la est cu Slovacia având la data studiului 2.151.619 locuitori dintre care 300.000 germani, 150.000 cetățeni de origine valahă și majoritatea slavă. Unele elemente social culturale sunt definitorii pentru stabilirea originei valahe la populația din regiunea Morava și zonele transfrontaliere Învecinate. Aceste elemente cu trecut romanic se află pe un areal de 26.080 kmp, sunt complet slavizate dar păstrează conștiința etnicității
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu trecut romanic se află pe un areal de 26.080 kmp, sunt complet slavizate dar păstrează conștiința etnicității și apartenența la un anumit spațiu geografic recunoscut dealtfel de autoritățile oficiale. Cultura materială și viața tradițională Îi deosebește de populația slavă dar sub raport lingvistic și politic se integrează În masa majoritară. De remarcat bogatul material documentar acumulat În biblioteci, muzee, expoziții, monografii, colecții, simpozioane datorate În cea mai mare parte instituțiilor academice și intelectualilor din zonă. Cercetarea românească este mai
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
referă la oierit, unelte agricole, articole de Îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație În zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile Învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților opinci, ițari, cămașa, colțuni de aba, cojocul, apoi bogatele piese de Îmbrăcăminte și ornament la femei au mari asemănări cu portul românesc. Tradițiile, obiceiurile la nunți, botez, Înmormântări apoi cântecul și jocul se apropie de cele ce se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Moravia se regăsesc În toponinicele din Bosnia și Muntenegru. Trecătoarea dintre munții și localitatea Dukla amintește așezarea Dioclea de lângă Podgorița din Muntenegru menționată În secolul al XII-lea. În zona montană unde se află localitatea Dukla În plină masă slavă aflăm denumiri ca Wolski Krolik, Pietrușa, Kotun Rotunda, Borșa și locurile Stâna, Volosanka, Serbovic Verbias care evocă eventual ținutul de emigrație din Bosnia de lângă râul Verbias. Principalele localități din Moravia În care se află acești descendenți ai Vlahilor sunt Zmaim
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la Cernăuți și ne informează despre evenimentele culturale din zonă. Dna Prof. Silvia Caba Ghivireac ne trimite un mănunchi de frumoase versuri și ne asociem cuvintelor criticului D. Apetrei: „Peisajele ei lirice alternează cu emoționante omagii Înaintașilor care au conferit slavă Bucovinei”. 30.IV. Ecaterina Pogolșa (Soroca) După emoționante evocări ale satului natal descrie realitățile Începutului de an la Chișinău și revendicările pașnice pentru limbă, istorie națională și democrație. Prof. Tudor Tabușnic vicepreședintele Societății Transnistria aduce o notă optimistă În previziunile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
era întuneric beznă. Când m-am mai acomodat cu întunericul, am zărit doi țigani cu câte un cuțit în mână, privind la mine înmărmuriți. Într-un târziu, unul mă întreabă: "Bre, ești român?". La răspunsul meu afirmativ, scapă amândoi un "Slavă Domnului", explicându-mi că, cu o jumătate de oră înaintea vizitei, se defectase instalația de tăiat gâtul și, pentru a nu dăuna cu nimic prestigiului tehnologiei naționale, li s-a spus să treacă de pe "pilot automat" pe "manual" și treaba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
întreținut legături cu fugarul... din Franța, cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva țării noastre și sprijinitor al legionarilor din grupul preotului Vasile Boldeanu...! În perioada 1969-1970, soții... au fost lucrați informativ..., acțiunea a fost închisă prin neconfirmarea materialului de prima sesizare." Slavă Domnului! La data de 18.II.1978, o altă "unitate" a Cooperativei, V-1/ B, comunica către V-3/ F: V-1/B STRICT SECRET Nr. 216/007300/18-II-978 Către, V-3/ F Din materialele existente la dosar, precum și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tratați ca oameni "second hand", prea puțini fiind prețuiți și stimați pentru valoarea și munca lor. Ca mine s-a dovedit că au gândit majoritatea românilor. Nu-i acuz pe cei care au plecat, dar nici nu accept ridicarea în slăvi a gestului lor. Românii și în general latinii au un sentiment cu totul special pentru "patria pe care nu poți să ți-o duci pe vârful pantofului". O să mă întrebați: "Care patrie, domnule?" O să vă răspund ca Tudor Vladimirescu: Patria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
constata că pe lângă cele moldovenești sunt și de alte nații ca: Șaidel este germană; Blum, Hercovici sunt ebraice; Vasilovici, Comorovschi, Primus ar fi polonă; Sinescu, Borcoi, Stănescu sunt de origine țigani; iar cele ca Druc, Nepivoda, Durduc ar putea fi slave. Deci la Hlipiceni cu toate că au existat mai multe etnii, înțelegerea dintre ele a fost foarte bună și s-au integrat sau au dispărut, cum au fost evreii, polonii și nemții. Deși satul Victoria avea delimitat locul bisericii, din lipsă de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
constata că pe lângă cele moldovenești sunt și de alte nații ca: Șaidel este germană; Blum, Hercovici sunt ebraice; Vasilovici, Comorovschi, Primus ar fi polonă; Sinescu, Borcoi, Stănescu sunt de origine țigani; iar cele ca Druc, Nepivoda, Durduc ar putea fi slave. Deci la Hlipiceni cu toate că au existat mai multe etnii, înțelegerea dintre ele a fost foarte bună și s-au integrat sau au dispărut, cum au fost evreii, polonii și nemții. Deși satul Victoria avea delimitat locul bisericii, din lipsă de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
era singurul care vedea pericolul slavismului, convingerile sale fiind și ale altor oameni politici, cum era cazul lui Kogălniceanu. Acesta credea că Rusia victorioasă va lua Basarabia, fapt ce ar fi dus la formarea dincolo de Dunăre a unor state slave puternice, care ar fi contrarii intereselor românești. Considera că României nu avea nici un interes de a face alianță politică cu Rusia sau să coopereze cu ea, recunoscând faptul că „din cauza acestei alianțe am putea suferi mai mult decât din partea turcilor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
roasă de „termitele” creștine tocmai atunci când primea cele mai puternice lovituri de berbec ale năvălirilor barbare, pe când celălalt a renegat naționalismul pentru blidul de linte întins de burghezia bancară liberală și pentru osanalele presei evreiești care l-a ridicat în slavă. După toate cele spuse mai sus, nu e de mirare că, în vara anului 1922, m-am dus la Vălenii de Munte, la cursurile Universității populare a lui N. Iorga. Nu e lipsit, cred, de semnificație că cel care m-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cunoștințelor lui istorice, care de pe atunci depășeau pe ale celor mai mulți profesori universitari. Și iată că acum, pe acest om curat, cel mai bun istoric al Românilor pe care l-a avut până acum știința românească, bun cunoscător al tuturor limbilor slave și a nu știu câtor limbi germanice și neolatine, fără să mai amintesc de limbile clasice, muncitor pasionat, vorbitor admirabil și autor al celor mai bune lucrări din domeniul istoriei naționale publicate în ultimele decenii, infamia contemporanilor se pregătește să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Baldur von Schirrach , conducătorul tineretului hitlerist și delegatul Führerului la înmormântare: „Am să termin curând cu toate comédiile acestea”. Căci pentru el, această pioasă [227] împlinire a îndatoririi de a înmormânta cuviincios, în dangăt de clopot și imnuri legionare de slavă, pe cei împușcați mișelește în ceafă, azvârliți în groapa comună și acoperiți cu o placă de beton, după ce se turnase acid chlorchidric spre a dizolva cadavrele - era o comedie neplăcută la care trebuia să participe împotriva voinței lui! Sutele de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ne luăm permis și să ne arătăm măiestria și spiritul de „fair play” (?!) ucigând animale sălbatice, adică acele animale care nu ne datorează nimic, doar fiindcă ne amuză. Facem trofee cu cadavrele animalelor sau uneori le mâncăm drept „delicatese”, deși, slavă Domnului, avem numeroase alte surse de hrană. Nu sunt găini de curte sau de combinat avicol, ci cocoși de munte, nu sunt porci de crescătorie, ci porci mistreți, nu sunt oile noastre de stână, ci căprioare. Cele dintâi, crescute prin
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
coduri și consilii până în decembrie, plecând de la un know-how, desigur failibil, ca orice demers intelectual și normativ. Reacțiile publice majoritare la acest demers sunt, până acum, de următorul tip: Rectorii intervievați spun că la ei nu există astfel de probleme, slavă Domnului, sau dacă au fost, le-a rezolvat foarte bine. Nu facem decât să ne bucurăm că poate exista și rai moral universitar. Eu recunosc că nu trăiesc într-o instituție de acest tip, ci într-una cu defecte pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că înaltul ierarh, mai înainte în destulă putere, va mai putea amâna trista întâmplare de a ne ruga azi la căpătâiul sicriului său [...]. Cine a cunoscut de aproape pe mult regretatul răposat, acela știe, că el n-a căutat asemenea slavă, ci - ca un credincios fiu și muncitor în via Domnului - s-a supus voinței celor ce i-au croit drumul spre ea și i-au așezat sarcini atât de grele pe umeri [...]. Viața regretatului ierarh este o evidentă pildă cum
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
provocat nemiloasa boală căreia i-a căzut jertfă ca un fel de credincios mucenic al greutăților slujbei sale, încât - dacă o clipă i-ar reveni glasul stins, desigur ar rosti: «acuma m-am odichnit și am aflat ușurare multă...Doamne! Slavă Ție!». Acum - ușurat de grelele sarcini ale înaltei sale deregătorii, scăpat de suferințele trupești și de sufleteștile zbuciumări - rugăm pe milostivul Dumnezeu cu cuvintele Evanghelistului Luca: «Acuma, Doamne, lasă pe robul Tău să plece în pace» (Lc. 11:29)”. Colectivul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Domnului: «În umila mea slujire apostolică, după cum îți este cunoscut, Fiul tău divin a fost cel care l-a condus la mine pe adevăratul său slujitor don Giovanni Calabria. Instrument umil în mâinile sale pentru a săvârși opere mărețe spre slava Bisericii Catolice». Nu se exagerează spunându-se că între părintele Natale și don Giovanni Calabria a existat o integrare carismatică reciprocă de cea mai înaltă valoare umană și divină: au trăit unul pentru altul și amândoi pentru Opera Copiilor Buni
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
protecția Sfântului Preot de la Ars. Prin sosirea sorei Galbusera, don Calabria a stabilit obediențele (îndatoririle) pentru fiecare soră. Scria: «Vă rog foarte mult să înaintați în sfințirea voastră. Munciți toate, o singură inimă și un singur suflet, pentru mai marea slavă a lui Dumnezeu și pentru a merita ajutorul continuu al Domnului. Fiți ca și cârpele, să aveți dragoste una față de alta, să aveți credință, credință și abandonare în mâinile Divinei Providențe. Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă facă sfinte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]