10,096 matches
-
modul în care poziția dominantă într-un domeniu poate să nu se convertească într-o poziție dominantă în altul. Este necesar să subliniem natura politizată a disciplinei deoarece politica Relațiilor Internaționale poate determina cât de larg poate fi în realitate spectrul "opiniei teoretice legitime". De exemplu, cercetătorii marxiști au subliniat limitele dezacordului permis în încercarea disciplinei de a descoperi cauza Primului Război Mondial. Aceștia s-au referit la parametrii ideologici și conceptuali dincolo de care cercetătorii cauzelor războiului nu ar putea sau nu ar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la parametrii ideologici și conceptuali dincolo de care cercetătorii cauzelor războiului nu ar putea sau nu ar vrea să treacă. Pentru ca o opinie sa fie considerată legitimă, ea trebuia să se încadreze între cei doi poli: "idealism", la un capăt al spectrului, și "realism", la celălalt capăt. Conform acestor marxiști, anumite fapte erau excluse în mod axiomatic din câmpul cercetării. Tensiunile în interiorul societății, precum luptele de clasă sau competiția economică între puterile coloniale în această perioadă, o explicație marxistă populară a originilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ofensivi trebuie să o găsească inexplicabilă! a fost întărită de abolirea războiului de agresiune în a doua parte a secolului al XX-lea. Urmărind această linie de analiză (vezi și Buzan, Jones și Little 1993) ajungem în zona slabă a spectrului realist, despre care am vorbit la început. Snyder este în mod clar un realist: el evidențiază anarhia și lupta pentru putere și este sceptic față de puterea relativă a normelor și instituțiilor. Dar abordarea sa față de instituții și norme este neobișnuit
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
plasează nazismul, lagărele de concentrare, NATO și taberele de refugiați pe aceeși linie. Toate, argumentează ea, sunt determinate de o putere suverană ce caută să-și extindă controlul asupra vieții. Ea afirmă că până și umanitarismul poate fi plasat în spectrul violenței, de vreme ce face parte din ordinea statului suveran de putere și violență, cu toate că susține contrariul. Într-adevăr, ea spune că taberele de acordare a ajutorului împotriva foametei sunt similare lagărelor de concentrare deoarece amândouă sunt locuri unde "se iau decizii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu rol de reglementare instituționalizate. El conchide că: "În Germania, întărirea puterii statului prin schimbări ale normelor legale trădează o teamă adânc înrădăcinată că terorismul amenință nucleul dur al statului. Prin urmare, eradicând terorismul și minimizând protestele violente se depășește spectrul unei stări naturale "hobbesiene"... În Japonia, pe de altă parte, interacțiunea intimă dintre normele sociale și legale dezvăluie un stat ce trăiește în simbioză cu societatea sa și care nu este ușor de subminat. Eliminarea terorismului și limitarea protestelor violente
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de forțele materiale brute". (1999:97) Cu toate acestea, evenimentele recente aruncă o îndoială asupra acestei ipoteze. Statele Unite se bucură acum de un grad mai mare de preponderență materială poate decât orice alt stat din istorie, și totuși, într-un spectru larg de problematici, se zbat să transfere acel avantaj material în influență politică susținută sau consecințe politice intenționate (ca opus la ideea de non-intenție). Puterea, se pare, este constituită și de factori non-materiali, mai ales de legitimitate, iar aceasta este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
datorat sacrificiilor masive ale fiilor acestora în războiul din Afganistan, aceasta fiind una dintre numeroasele expresii ale puterii genizate care a condus la delegitimarea regimului sovietic și la sfârșitul Războiului Rece (Enloe, 1994). Metoda ei ne încurajează să ne lărgim spectrul mijloacelor convenționale de aflare a adevărului în politica internațională și să ne întrebăm din perspectiva cui este forța interstatală "legitimă" cea mai semnificativă expresie a violenței și o posibilă explicație pentru război. Totuși, dacă întrebările despre locul femeii în politica
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prin magnitudine, intensitate și accelerația maximă. • Magnitudinea unui cutremur este un criteriu de cuantificare cantitativă prin stabilirea energiei cutremurelor. Aprecierea magnitudinii se face pe scara Richter, ce este o scară logaritmică cu valori cuprinse Între 0,3 - 9 grade Richter. Spectrul de energie al seismelor cunoscute este foarte larg, exprimat În ergi. • Intensitatea unui cutremur este un criteriu de apreciere după efectele produse asupra clădirilor, asupra părții superficiale ale crustei terestre și după starea psihică a oamenilor. Scara de cuantificare a
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
nu? Dincolo de această dificultate pe care o remarcăm, Nicole Vettenburg mai notează: "Anchetele recente asupra violenței în școală utilizează și această interpretare lărgită. Două exemple: Hurrelmann scrie în raportul său destinat Comisiei pentru combaterea violenței: "Violența în școală cuprinde totalitatea spectrului de activități și acțiuni care provoacă suferință sau pagube fizice sau psihice persoanelor active în sau în jurul școlii sau care urmăresc să degradeze obiecte la școală". Martin (1994) definește violența în școală după cum urmează: "Violența în școli este prezentă în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ordinul miilor), care funcționează ca receptori, transportori sau canale ionice. Aceste structuri „de tip receptor” recunosc compoziția ionică sau în molecule proteice sau de altă natură, care vor fi selectate pentru nevoile metabolice ale celulei. Nu se cunoaște în întregime spectrul complet al receptorilor prezenți pe suprafața membranei celulare. El include receptori pentru toți hormonii implicați în secreția de insulină: glucagon, somatostatin, GLP1, IGF, hormon de creștere, leptină, adrenalină, noradrenalină și chiar receptori insulinici. De asemenea, sunt prezenți receptori pentru mediatorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
oamenilor între ei, care dă naștere conceptului de umanitate, are drept principal liant o mai eficientă utilizare a tot ceea ce există în interesul omului; este deci una modelată predominant ustensilic. * Ne naștem predispuși la anumite interpretări ale ființei; cel puțin spectrul posibilului pare a fi unul limitat. Se adaugă ulterior îngustarea variantelor de interpretare adusă cu sine de cultura în care ne ivim. Iată două zone de limitare a înțelesurilor pe care le putem avea asupra lumii! Ce rămâne de făcut
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
tentații ideatice accentuându-ne repulsia. Să nu uităm că prin ei respingem o anumită posibilitate a libertății noastre, judecata la care-i supunem dând contururile închisorii noastre. Orice judecată constituie o adeziune reînnoită la a judeca, argumentând posibilitatea pedepsei și spectrul închisorii. Când ne gândim, lăcrimând, la dragostea pe care suntem convinși că o avem pentru semenii noștri să ne amintim amenințarea pe care o constituie pentru ei pedeapsa și închisoarea, la existența cărora contribuim prin fiecare gest de adeziune socială
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
doza de instinct existentă în această dragoste aș considera-o cea mai puternică imagine a iubirii necondiționate. Indiferent de sursele sale rămâne arhetipul ce ne bântuie toate formele de iubire. * Din perspectivă evoluționistă lumea viului se dezvoltă în funcție de un anumit spectru al posibilului valabil pentru fiecare tip, numit în genere nișă. Despre om, spre exemplu, se spune că ocupă nișa cognitivă. Cum putem gândi modul de a fi al acestui spectru? Cine-i definește posibilitățile, ori cum iau acestea "naștere"? Nișa
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Din perspectivă evoluționistă lumea viului se dezvoltă în funcție de un anumit spectru al posibilului valabil pentru fiecare tip, numit în genere nișă. Despre om, spre exemplu, se spune că ocupă nișa cognitivă. Cum putem gândi modul de a fi al acestui spectru? Cine-i definește posibilitățile, ori cum iau acestea "naștere"? Nișa cognitivă pare a fi locul pe care și-l atribuie omul contemporan într-o ierarhie ce-l are, iarăși, pe el în vârf. * Boala poate să aducă cu sine ceva
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
rămâne să mai vorbim. * Dorința de libertate este supraapreciată, fiind continuu surclasată de instinctul de supraviețuire, nevoia de siguranță, dorința de plăcere, poate și altele. Ar trebui să regândim piramida nevoilor umane dintr-o perspectivă ontologică. Țara o percepem sub spectrul diverșilor oameni pe care e posibil să-i întâlnim și care așteaptă cumva această întâlnire. Autorul trăiește sentimentul depozitării propriului eu în cărțile sale. * Să ne găsim un refugiu identitar nu în patrie, ci în limbă, țara rămânând mult prea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ar putea să ne salveze. Totul e să scăpăm de ideologie. Într-o epocă dominată de televiziune uităm că miturile vor fi legate întotdeauna de ceea ce nu se vede. Înghesuiala de o parte sau alta a ecranului nu epuizează tot spectrul realului, rămânându-ne continuu la dispoziție alte moduri de-a fi. Frumusețea acestei lumi este dată de multitudinea straturilor ce-i conferă consistența. Tristețea ei derivă din tendința unuia din straturi de a confisca toate celelalte dimensiuni; acesta este însuși
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
curând pe teritoriul mitologiei, pe zona a ceea ce am putea numi astăzi fantasticul. Este o zonă a simbolicului, a accesului limitat, față de care vulgul trebuie să manifeste respect; taina reflectă în mod adecvat sensul acestui raport. * Suntem continuu bântuiți de spectrul posibilităților noastre neîmplinite, de umbra celui care am fi putut fi. Într-un fel, acesta este și sensul tare al vinovăției asumate. De unde putem deduce că domeniul de activitate al dreptului este unul spectral, el încercând să determine cetățenii la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
seama de încercarea identificării unui loc comun, deschis în special prin ceea ce am denumit transcendentalul corp. Corpul generează posibilitatea unei înțelegeri, domeniul comun al experienței, cel din urmă fiind intermediat de calitățile corpului. Putem vorbi de generalul creat de identitatea spectrului percepției pentru fiecare organ de simț și de posibilitățile asemănătoare de combinare a senzațiilor și experiențelor generate de structura creierului care este asemănătoare pentru toți oamenii. Deci, intersubiectivitatea își capătă conturul în domeniul comun al experienței. * Filosofia minții pune o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
să murim sperând (adică scuzându-ne) că se vor realiza (în sensul împlinirii idealurilor cu care noi i-am investit) după moartea noastră. Rolul educației este de a domoli pornirile brute ale biologicului din noi, ce tind să exploreze tot spectrul posibilului. Abia așezarea în aceste rosturi dă seama de apartenența la umanitate. Raportat la ce context își capătă sensul expresiile "puțină distracție" sau "multă distracție"? Ce definiție a umanului justifică clasificarea unor epoci anterioare ca fiind marcate de puținătatea distracțiilor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
eșec pe care individul Îl resimte ca pe o pierdere personală de diferite tipuri (acțiune, comunicare, conduită etc.Ă. În sensul acesta, se poate admite că, din punct de vedere psihologic, regretul este fie consecința unei situații castratoare, fie chiar spectrul permanent al unui complex de culpabilitate. De regulă, regretul succede Întotdeauna unei acțiuni care s-a produs În trecut. El este o stare sufletească, o experiență durabilă prin care trecutul unei persoane este actualizat. Este o prezentificare a unor acțiuni
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
profundă a trăirii interioare a vinovăției de către persoană. În cazul remușcării, se suprapune amintirea actului negativ pe actul propriu-zis. Amintirea concentrează În ea durerea, suferința și doliul. F. Nietzsche spune că remușcarea este o „iluzie interioară”. Ea apare ca un spectru terifiant, care domină În totalitate persoana, Închizând-o În limitele propriei sale vinovății. Persoana se va identifica cu vinovăția comisă, pierzându-și semnificația umană. În această situație, sentimentul sufletesc și moral al remușcării va duce la dezvoltarea unei depresii grave
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la o recrudescență și la o amplificare a faptelor de violență și agresivitate îndreptate împotriva vieții și integrității fizice a persoanelor, ce produc numeroase victime umane și prejudicii materiale, generând sentimente de teamă și insecuritate socială. Criminalitatea violentă „acoperă un spectru larg de comportamente, cu o etiologie complexă” (Stănoiu et al., 1994), în care se includ atât delictele și crimele comise împotriva persoanei (omor, viol, loviri de tot felul, vătămări corporale simple sau grave, loviri cauzatoare de moarte etc.), cât și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
să fie și asemănare. Pînă la 24 de ani, cînd scrie „Furtună”, Bacovia avusese motive, nu o dată, să se considere, moral, un Avesalom. După alți douăzeci de ani, cînd o publică, are și mai multe, căci în fața sa stă, sumbru, spectrul țintuirii definitive în provincie. Acum și el „geme” ca lovit de fatalitate. Cea de-a doua reminiscență școlară din această poezie (de asemenea foarte potrivit folosită) e referirea la Romulus: „Și-aș vrea ca să mor/ Ca Romulus Rege,/ Uitat, legendar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și alte materii fine”, „ornamentate cu sau fără inscripțiuni, pictate”.6) Evident, Bacovia nu bea vinul din cupe-obiecte de ornament sau cupe obiecte de artă „vernisate, bronzate, nichelate” etc., dar - sigur - pentru el cuvîntul avea un înțeles deosebit și un spectru evocator mai larg decît pentru noi. Al treilea: „Lampă”. „Mai spune s-aducă și lampa-” e ultima din cele cinci cereri adresate de poet iubitei, în „Decembre”.7) în vremea lui Bacovia, îndeosebi în tinerețea sa, „lampa”, cu sită de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
constant la ea, Bacovia o îmblînzește, ajunge să nu se mai teamă de dînsa. Moartea e ca „o cădere“. Aidoma copiilor, cei mai mulți dintre poeți nu se tem să-i pronunțe numele. Uneori chiar bravează, invocînd-o prea des. De altminteri, fără spectrul ei, impulsul de a scrie ar fi mai redus. Voluntar sau împins de „mediu”, Bacovia practică, în tinerețe, „le dérèglement de tous les sens”, după recomandarea lui Rimbaud. A dus o viață „atroce”, de beție și (oricît n-ar crede
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]